562 matches
-
că oferă cititorului trăitor pe atunci bucuria și tristețea de a se regăsi în stările de minte și de suflet evocate de autor, restaurând, în intimitatea mută a memoriei afective, revelația și reveria pătimirii trecute, de unde pare că se-aude scâncetul de naștere al obstinației de a merge mai înainte cu orice preț. Gestul de a da cu tifla opreliștilor amintește, oarecum, de conduita tragic-șugubeață a lui Gavroche, sfidând gloanțele pe baricadele comunarde ale Parisului de altădată. “Clubul de elite” al
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu torturați. Lacrimi de foc umezeau duios și deseori obrazii aprinși ai Moșului. Fierbințeala emoției ardea scâncetul înfășat în lumină al Pruncului. Mâinile Maicii Domnului se frământau neputincioase sub șuvoiul podidirile arzânde. Suspinurile Sfinților se posterneau în licăririle de jar ale rugilor. Cerurile însă, pregăteau în taină tămăduirea pământului... „Tot mai arde cerul sus-/ ziurel de ziuă-
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
lui în umblet Când vei iubi întâia oară! S-asculti de-al fericirii plânset Si-al sfintei clipe nemuriri, Să ai un ghiocel în suflet Ca semn al veșnicei iubiri. Când amintiri se vor trezi Și- apare-al toamnei primul scâncet, Când ghiocei la tample-or fi Și obosit al vieții umblet, Să ai un ghiocel în suflet! Citește mai mult Să ai un ghiocel în suflet,Iubita mea din primăvară,Si gingășia lui în umbletCand vei iubi întâia oară!S-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
din primăvară,Si gingășia lui în umbletCand vei iubi întâia oară!S-asculti de-al fericirii plansetSi-al sfintei clipe nemuriri,Să ai un ghiocel în sufletCa semn al veșnicei iubiri.Cand amintiri se vor treziȘi- apare-al toamnei primul scâncet,Cănd ghiocei la tample-or fiSi obosit al vieții umblet,Să ai un ghiocel în suflet!... XXV. RONDELUL FEMEII, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. Speranța vieții noastre pe pamant Ești tu, femeie, mama
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
cuvintelor, o înălțare nemiaîntâlnită, “lovindu-se, amestecându-se”... Despre cireși numai de bine! Fundamental în zborul liric este întoarcerea la vatra de acasă și amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1482176687.html [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
privi în scoarța terestră, În umbra gândului-întuneric, căci apa, va inunda trupurile noastre, lumina ca lumânarea lăsând umbre, va plânge în adâncul durerii. Doar înmănuncheri de spic galben, ne vom naște din lumină, cu alți ochi în mintea trupului, cu scâncet de copil auriu. Așa, în fiecare anotimp vom împărții bucate, din pâinea ce ne naște, și vin din trupul nostru, Referință Bibliografică: fântâna nemuririi / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de
FÂNTÂNA NEMURIRII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1462261480.html [Corola-blog/BlogPost/381702_a_383031]
-
murdar“ din Scrisoarea pierdută a lui I.L. Caragiale. Zgomotele rinocerilor, care trec chiar pe sub fereastră casei lui Berenger, sunt contrabalansate de Robert Wilson prin geana de lumină, tot mai generatoare de speranțe, adusă, în plan sonor, prin glasul albatroșilor, de scâncetele argintii ale acestora și de tălăzuirea încurajatoare a valurilor mării. După ce pedalează cu încrâncenare, ca un ciclist solitar în proba de cățărare contracronometru, în a-i spulberă îndoială irepresibila, ajunsă pe culmile neliniștii, a lui Berenger: ,,N-ai să devii
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
de neclintit și „patronată” cu reale câștiguri în viața zilnică, verificată și paraverificată, aia cu „capul plecat” și care nu se uită ușor, ea dominând și în prezent „afișajul” ... „ Onorat” totuși cu „c(i)olanul” unei abia schițate gudureli cu scâncet (emisă de un ipotetic proprietar al celui din urmă) la adresa „dulăilor” nu a reușit (și nici n-a încercat) curajul unui „hămăit” mai ca lumea. Ceva mai târziu i-a pierit și scâncetul. Scăpase de el „pasându-l” altora. Pentru că
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
i)olanul” unei abia schițate gudureli cu scâncet (emisă de un ipotetic proprietar al celui din urmă) la adresa „dulăilor” nu a reușit (și nici n-a încercat) curajul unui „hămăit” mai ca lumea. Ceva mai târziu i-a pierit și scâncetul. Scăpase de el „pasându-l” altora. Pentru că la „curtea puterii”, a oricăreia și la orice nivel se poartă doar „schelălăitul”. Fără acesta, arta servituții se află în suferință. Cât despre virtute, ham ... ham!... Referință Bibliografică: Pamflet: Servi(r)tuți electorale
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
a abdomenului și i se înmuiau genunchi. Toate simțurile îi erau treze, și neliniștea de dinaintea furtunii începea să o cuprindă. Limba lui activă, dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor transmise, ce-i zguduiau întregul corp. Săndica scotea scâncete de dorință - excitarea era peste puterile sale de acceptare. Dorea împlinirea actului cât mai grabnic. Dorea cu toată ființa să-l simtă adânc pătruns în trupul său dornic de un asemenea oaspete drag și atât de mult timp așteptat. Era
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
Autorului și va cânta cucoșul a plăcere a mamei mele ce s-a dus dar nu a vrere și mâine o nouă zi cu flori de rumânele -n poala caldă -a palmei a moașei ce se dă bătută la un scâncet când pruncul nenăscut zace în pântec și mâine e o zi cu chiparoase dar ce frumos e sărbătoare parfumul ei iubirea mea te amiroase Referință Bibliografica: ȘI MÂINE E O NOUĂ ZI / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SI MAINE E O NOUA ZI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1462235480.html [Corola-blog/BlogPost/369950_a_371279]
-
din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Întinde-ți brațele spre noaptea nouă În care violet te caut și te pierd Eu te aștept în ochi cu-n bob de rouă La margine de vis să te dezmierd Sub gene scâncete de dor se sting Învăluind în ceață noaptea noastră Cad stele-albastre rând pe rând în ring Să prindă loc la tine în fereastră Să nu te-arăți descoperit sub ploi Păstrează-mi urmele fixate-n pioneze Le-am prins cu
BLUE SPIDER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Blue_spider.html [Corola-blog/BlogPost/356153_a_357482]
-
este secunda magică care ți-a fost dăruită de destin și de care te poți bucura din plin. Pentru miracolul din tine, pentru frăgezimea acelui suflet nealterat, ți-ai da ani din viață, ți-ai da ultima suflare și ultimul scâncet. Iar tu, mamă universală, privește în tine cum îți simți inima bubuind când copilul tău este fericit. Privește-i ochii sclipitori ce seamănă cu ai tăi, uită-te pentru un minut în acea oglindă magică care-ți întinerește spiritul și
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_retraita_cristea_aurora_1356643537.html [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
lui îmi spunea, vie, Că-i cel mai necăjit cățel. Cu blana neagră, scâlciată, Plină de spini și de mizerie, Sta într-un loc fără să miște, De teamă ca să nu mă sperie. Am vrut să plec, dar al său scâncet Tremurător nu m-a lăsat, Și-am căutat în fundul plasei Un colț de pâine-n ea uitat. L-am aruncat jos, mai departe, Dar câinele l-a prins din zbor, L-a înhățat cu disperare, De parcă cerea ajutor. Un colț
DOI OCHI TRIȘTI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1423928483.html [Corola-blog/BlogPost/341636_a_342965]
-
ne cunună Peste tăcerea timpului promis. STRAI DE LUMINĂ Trecutul din umbră vulcanii i-a stins Sădind în cenușă reci boabe de rouă, Și-n arca iubirii cuvintele-au nins Ducându-și trecutul spre lumea cea nouă. Se-aude un scâncet, ori poate-i un plâns, Tristețea-i ascunsă în strai de lumină Și-n suflet iubire, și doruri au strâns Pescari fără vise - copii fără vină. Arena cu lei rămasă-i pustie, Se nasc galaxii din ochiuri de apă, Dar
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1424752209.html [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
a abdomenului și i se înmuiau genunchi. Toate simțurile îi erau treze, și neliniștea de dinaintea furtunii începea să o cuprindă. Limba lui activă, dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402477105.html [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor transmise, ce-i zguduiau întregul corp. Săndica scotea scâncete de dorință - excitarea era peste puterile sale de acceptare. Dorea împlinirea actului cât mai grabnic. Dorea cu toată ființa să-l simtă adânc pătruns în trupul său dornic de un asemenea oaspete drag și atât de mult timp așteptat. Era
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402477105.html [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
care joacă ruleta cu aripile unei păsări din lemn de asta cred că focul de tabără al fiecărui individ reușește să nască scântei bancul lui Dumnezeu împinge scânteile spre cer râde secunda și trupul timpului freamătă încercări femeia aude atunci scâncetul nenăscutului din metafora timpului ei în care devine sau redevine mamă a bucuriilor propriei sale vieți Anne Marie Bejliu, 3 aprilie 2017 Referință Bibliografică: în urma cernerii verbelor / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04
ÎN URMA CERNERII VERBELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1491329304.html [Corola-blog/BlogPost/374522_a_375851]
-
gândul.Din clipele mele-ti voi preface,Riduri în fire de mătase.Îmbrăcat la patru ace,Inima-mi pe costum ti-oi coase.... XVI. EA, MAMA, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. niciun scâncet de durere și, totuși, plânsul i-l auzeam prin grinzi o priveam prin gaura cheii ștergându-și ochii doar boală mai trăia în ea pusese stăpânire pe tot ce fusese odată privirea îi era schimbată într-o poartă de trecere
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
trăia în ea pusese stăpânire pe tot ce fusese odată privirea îi era schimbată într-o poartă de trecere zâmbetul ei îmi făcea rău mâinile muncite rămăseseră pe jumătate florile artificiale de pe noptiera îi așteptau eliberarea. Citește mai mult niciun scâncet de durereși, totuși, plânsuli-l auzeam prin grinzio priveam prin gaură cheiiștergându-și ochiidoar boală maitrăia în eapusese stăpânirepe tot ce fusese odatăprivirea îi era schimbatăîntr-o poartă de trecerezâmbetul ei îmi făcea răumâinile muncite rămăseseră pe jumătateflorile artificiale de pe noptierăîi așteptau eliberarea
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
-l pe Dan Puric, cel care ne-a vorbit despre dăruire într-o conferință la Teatrul Municipal Târgoviște. Într-o lume în care nu se vede copacul și piatră, nu se simt parfumul și culoarea florii, acolo nu se aud scâncetul copilului și nici durerea bătrânului. Oamenii calcă peste oameni, nu pentru că vor, ci pentru că au o dimensiune cu o falsă treaptă mai sus. Ceea ce primii dintre ei nu știu, este faptul că în acest caz simetria nu este valabilă. Doar
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Eliberare_pace_dinamism_targoviste_cristi_iordache_1332492858.html [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
ce știe s-ascundă tristețea din nouri, mâinile care-ai vrea să-ți alinte iertări, tot ar fi prea târziu ar fi zboruri! Cum să acopăr nesfârșitele dureri cu toate netrăitele mele patimi? sângeriul apus înjunghiat de florile unei primăveri, scâncetul copilului înmuiat într-o răscruce cu lacrimi, tot ar fi prea târziu ar fi ieri! Referință Bibliografică: TOT AR FI PREA TÂRZIU! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
TOT AR FI PREA TÂRZIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1456412401.html [Corola-blog/BlogPost/373356_a_374685]
-
în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se-aude Aud inima bătând la clapele gândului strofele nescrise și nerostite de noi. Iarbă e un fior răsărit de undeva, din verile noastre albite de nesomnul stelelor, iar scâncetul ei ne-aleargă prin suflete. Se aude aroma ploilor iscata din iubiri, Ea vine de departe, de tot mai departe. Leonid IACOB Referință Bibliografica: se-aude / Leonid Iacob : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul ÎI, 17 februarie 2012
SE-AUDE de LEONID IACOB în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Se_aude_leonid_iacob_1329464295.html [Corola-blog/BlogPost/356313_a_357642]
-
potoape de lucerna,greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâneadunându-te din crudul... XVI. APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015. Zilele mele, repezi că vară prin zăbrelele mâinilor. Sunt numai un scâncet la ușă uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipat trandafirii ciopliți în talpă singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]