3,889 matches
-
lor stacojii. orizonturi cu piepturile larg deschise. ce căderi mai pot fi invocate din nimicurile întunericului? ce deget de ghiață să mai bată în ferestrele-uși? ce naștere ne tot aruncă pe buzele nopții? ce rană ne tot prelinge silueta pe scîndura neagră de cer? (pe perete apare un vierme minuscul. dintr-o dată am văzut tot cerul și pămîntul prin ochii lui). urma din urmă degete de alge aduse la mal. în tot acest du-te-vino valurile abia dacă mai au timp să
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
casei, l-am auzit mai tîrziu. În grajd, oile se înghesuiseră unele în altele, ca să se încălzească (mi-am zis). Nu știu de ce stăteau așa. Oare există vreun animal mai blînd decît oaia? Mieii fuseseră separați într-o îngrăditură de scînduri. Din cînd în cînd, în celălalt capăt al grajdului, un cal bătea din picior. Mirosea a bălegar de toate felurile. N-are rost să mai lungesc vorba. Trebuia să alegem un miel și l-am ales; Florin l-a ales
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
taie un miel și de atunci nu mai mănînc carne de miel. Mă aflam cu Florin, în grajdul sau șura acelui sătean - ziceți-i cum vreți. Mieii erau despărțiți de mamele lor printr-un gard improvizat din cîteva bîrne și scînduri. Există oare vreun animal mai blînd și mai încrezător în om decît oaia? Am mai întrebat o dată, ceea ce înseamnă că risc să cad în sentimentalism - care nu e altceva decît o formă disimulată de nevroză depresivă. Fata pe care prietenii
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
veneau de afara: copiii reușiseră În joaca lor să spargă un geam și acum erau alergați de păgubaș...În câteva clipe derdelușul improvizat devenise pustiu copiii fugind care Încotro...bineînteles pentru câteva minute, pentru că Îi puteai vedea cum privesc printre scândurile gardurilor și așteptând trecerea pericolului. Dar caldura sobei mă ducea cu gandul la nisipul fierbinte al falezei și la intreminabilele dar plăcutele discuții despre literatură și filozofie pe care le aveam cu Căpitanul. Deși era foarte apreciat ca specialist și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de vreme se întreba, ca într-o doară unde era bărbatul, unde era copilul care-ar fi așteptat-o uitându-se printre scânduri să le aducă pâinea dorită, dar nu se îngrijora prea tare. SANTINELA ÎN TENEBRE Cu arma încărcată, prin tenebre, Ca santinelă-s gata să trag focuri, ( Așa i-a dat și mamei în ghiocuri O ghicitoare, cănd prindeam vertebre). Soldat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de vreme se întreba, ca într-o doară unde era bărbatul, unde era copilul care-ar fi așteptat-o uitându-se printre scânduri să le aducă pâinea dorită, dar nu se îngrijora prea tare. SANTINELA ÎN TENEBRE Cu arma încărcată, prin tenebre, Ca santinelă-s gata să trag focuri, ( Așa i-a dat și mamei în ghiocuri O ghicitoare, cănd prindeam vertebre). Soldat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-și deranjeze vecinii bocind acasă, ci exclusiv la capela care, pregătită după norme UE, va asigura o atmosferă atât de intim-plăcută, încât o parte dintre rubedenii vor aștepta nerăbdătoare să moară numai pentru a fi așezați într-un sicriu de scândură având cel puțin de trei centimetri grosime prin care să nu intre apa... Și, mai ales să fie închis ermetic... - În acest fel, comentează Haralampy, vom scăpa și de stafiile care se învălmășesc pe la miezul nopții, bălmăjeală din care, par
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
un incendiu în satul Rudicica, la casa unui localnic. La fața locului au plecat două autospeciale de la Detașamentul I Timișoara, incendiul fiind lichidat la ora 1,45. A ars acoperișul pe o suprafață de circa 40 mp, patru metri cubi scândură, cauciucuri, o baterie auto și un redresor. Incendiul s-a datorat unui scurtcircuit. l În aceeași zi, la ora 9,27 a avut loc un incendiu la subsolul imobilului de pe str. Mărășești nr. 7 din Timișoara. Au ars 200 kg
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
la țară există și un grajd cu fundația din cărămidă, zidurile fiind din pământ bătut. Dacă sparg zidurile, peste fundația de cărămidă mai torn și o centură de beton de cca 10 cm, iar pereții îi reconstruiesc din grinzi și scânduri, este absolut necesară autorizație de construcție? RĂSPUNDE: Dl prof. univ. dr. CORNEL FURDUI, inspector general al Inspectoratului Teritorial în Construcții Timișoara. Potrivit prevederilor Legii nr. 453/2001 (care modifică și completează Legea nr. 50/1991), articolul 3, autorizația de construire
Agenda2003-26-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281178_a_282507]
-
de la Detașamentul II, incendiul fiind lichidat la ora 10,49. l În 22 ianuarie, la ora 13,51, a fost semnalat un incendiu la Becicherecu Mic, în gospodăria de la nr. 257. Au ars o afumătorie și 25 m. l. de scândură. Incendiul, lichidat de pompieri la ora 14,45, s-a datorat amplasării necorespunzătoare a materialelor combustibile față de sursa de încălzire. Părinții întâlnesc „Speranța“ l Subiecte pe 2004 După cum ne-a informat doamna Cornelia Cojanu - președintele Societății Române „Speranța“ -, și în
Agenda2004-4-04-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281985_a_283314]
-
apoi de către Franța cu cel de Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor. Nici succesele cinematografice, nici onorurile, nici măcar truda de-a ține cârma UNITER de-atâta vreme nu l-au abătut pe distinsul actor de la nostalgia incurabilă pentru scena de scândură. Remediul a venit pe măsura dorului: cu o parteneră ideală, căci o forță scenică precum cea a actriței Marianei Mihuț e greu de egalat; cu un text semnat de singurul dramaturg contemporan rus jucat în delir pe tot mapamondul, Aleksandr
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
și buni de mâncat. Când găseam astfel de pui, mama făcea ciulama ori pilaf. Erau foarte fragezi și gustoși. În curtea noastră aveam patru caiși încărcați cu fructe. Tata a împrumutat un cântar de la un negustor cunoscut și din niște scânduri am improvizat o masă pe care am pus-o în fața porții, așezând pe ea coșuri de caise și cântarul. Vindeam caise la trecători. Așa mai făceam un ban cu care cumpăram, când găseam, unele alimente. Armata rusă era cazată în
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
cu dulapi de lemn; pietruită n-a fost nici una”. Același fapt ni-l amintește și Nicolae Ilieșu, în a sa „Monografie istorică” a Timișoarei ce vedea lumina tiparului în 1941: „Străzile erau pline de gropi, mocirle, iar unele pavate cu scânduri”. Într-o altă monografie a orașului, de dată ceva mai recentă (apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților Ioan și Rodica Munteanu), se precizează că în această perioadă „au luat naștere străzi strâmte, probabil întortocheate, cu case în
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
locului. Dacă vasul ar avea o valoare determinabila, ar dispărea, într-o bună dimineață din port, furat cu echipaj cu tot. La chei, vasul este tot timpul în reparații, vopsit și revopsit cu stăruința peste surafetele mâncate de lepră tablei, scânduri putrede i se scot din pântec, pe punte se tot întinde un covor roșu, fără ca prin această să se înnoiască: fiecare bulon îi stă să sară și chiar pe cea mai liniștită vreme, cănd pescărușii par cloști ațipite în nisip
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
făcuseră ani în șir era tocmai batjocorirea ideii de lucru. Hărnici anapoda, fericiți că au mai furat o pâine de la stat și o zi de la Dumnezeu, măsurându-si eficientă în numărul de piese (borcane, metri de pânză, kilograme de carne, scânduri, cutii de vopsele etc.) furate de la locul de muncă, se știau apărați de - si girându-l la rândul lor - un sistem falimentar. Când lucrurile au ajuns la sapă de lemn, și-au adus aminte că ei sunt poporul suveran. Că
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
haos: Mă voi amestecă în mulțime/ pînă la nerecunoaștere/ pînă la amnezie/ salutînd focurile de gunoaie/ ce fumegă-n capătul străzilor/ unghiile-mi incarnate vor bolborosi:/ o, nu mai avem numere la case/ nu ne mai strigă peste gard vecinul/ scînduri ale nimănui plutesc pe ape/ pînă cînd devin putregai și mîl..."" (Cîntec pentru gonit golul de sub scară). O dezorientare decentă, o amnezie acceptabilă, un haos domesticit, adică forme civilizate ale degradării acestei "vieți cu nuanțe de eternitate", ce alimentează "criză
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
luciditatea formulării. Din experiența de restaurator, Săvescu își extrage, în primul rînd, o capacitate extraordinară, cînd sobră, cînd ironică și ludică, de a colabora cu materialul și de a manipula tehnicile și limbajele. Pe cîteva panouri de lemn, în fapt scînduri aproape fruste, el se joacă nu doar cu alternanța plin-gol, cu dialogurile posibile dintre artificiul intervenției și expresia naturală, aproape virgină, a fibrei, ci și cu accidentele de contur sau de suprafață pe care le exploatează fie la nivelul formei
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
artificiul intervenției și expresia naturală, aproape virgină, a fibrei, ci și cu accidentele de contur sau de suprafață pe care le exploatează fie la nivelul formei, fie înscenînd legături sau determinisme logice între lumea amorfă și gestul simbolic. Pe o scîndură perforată accidental din pricina unui dop cu secțiunea triunghiulară, Săvescu pictează, de pildă, forma senzuală, în pastă, a unui pepene verde, din care scoate, mimetic, un dop cu secțiune triunghiulară pe care îl asociază, expresiv dar și denotativ, cu golul din
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
e nevoie/ de multă umbră pentru a învăța legea focului.// Nicăieri nu se beau atîtea flăcări otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
cu care a lucrat și asta creează o emoție în plus. Liviu Ciulei spunea: "o carte despre un Actor poate că prinde ceva din "umbra" dispărută. Este cumva, umbra "umbrei", e, poate, tot ce rămîne material din existența noastră pe scîndurile scenei. Și, totuși, poate, pentru un timp mai rămîne o dîră transparentă, mai umană decît o carte în memoria celor care au împărtășit emoțiile actorilor". În 1994, înainte de premiera cu Avarul la Teatrul Nottara, cu două săptămîni înainte de moartea lui
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
pîlnia asta de fereastră/ la părul din curtea baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos e,/ prea limpede, mînjit cu verde,/ că de început.// Meșterii în halate albastre s-au uitat la cherestea:/ uscată. Dulapi ai? Dulapi?/ Dulapi n-am. Scîndura. Scîndura veche, uscată, am./ Dulapi n-am./ Meșterii au plecat. Ia-ți dulapi, dacă vrei pat. Dulapi./ Stau pe patul făcut de meșter: mare,/ cu fire de penson prinse-n lac,/ într-o cameră albă, aproape goală, și mă gîndesc
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]