659 matches
-
tăcut doar adesea rămâne mut în fața atâtor minuni ce plâng irosite-n genuni dacă silabe-n cuvinte nu se despart să alinte ceea ce ochiul admiră în corzi de suflet pe liră visuri dorm în călimară le scoate noaptea afară în scârțâitul de condei cu îngeri zboară către zei poetul nu tace nicicând el mângâie macii în gând adună roua să-i fie o ploaie caldă-n grafie sămânța lui să-i mijească postuma slovă-l jelească căci el trăiește în toate
POETUL NU TACE NICICÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetul_nu_tace_nicicand_.html [Corola-blog/BlogPost/361649_a_362978]
-
distanță kitsch-ul, frate cu țopismul...! Da, de unde?! Kitsch-ul și țopismul sunt frați buni cu aglomerația de cântece fără frână! În contra sa, oglinda acestei muzici ia umbre și întoarce întuneric, în luptă cu sine, ecoul ei se naște din scârțâit și piere în răcnet...! În perplexitate și devastare a minții, sentimentele sunt înădușite, și o mare parte a muzicii actuale e o zădărnicie a creării unui bine pentru sufletul omului, spectacolele, emisiunile tv și radio, muzicale, nemaiavând în ele nimic
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424844222.html [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
țară îmi este repede satisfăcută. Nu s-a schimbat nimic! Două tabere care vor puterea: una să o păstreze, cealaltă să o obțină. Același bâlci pe care-l analizez, din când în când. Dar nu aici și nu acum. Treptat, scârțâitul obloanelor de la ferestrele din jur mă readuce cu picioarele pe apă, că de pământ avea să mi se facă dor. Am timp berechet să cunosc canalele, podurile, străduțele, stațiile maritime, bisericile, muzeele, clădirile, prețiozitatea arhitectonică, diversitatea artistică și culturală, hotelurile
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_2_daniela_gifu_1346233501.html [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
din tine-i Tăinuit în vis Dornic de repaos Dar ieșit din vervă Fiece adaos, Trece în rezervă Câte-mi mor proiecte Geana mi se zbate Bogat în defecte Și sărac în toate Că adorm cu dușii Și dorm până când Scârțâitul ușii M-a trezit plângând Îmi iau ochelarii Pun mâna pe pix Câte sunt contrarii Unul singur, fix Poate-i o eroare Faptul că mă cere La o vânătoare Zilnic de himere Referință Bibliografică: Vânătoarea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
VÂNĂTOAREA de ION UNTARU în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vanatoarea_ion_untaru_1349401406.html [Corola-blog/BlogPost/346359_a_347688]
-
piatră plana ca o regină peste întinderea albă și pufoasă, neîntinată de picior omenesc, liniște tulburată, din când în când, de țipete și râsete de copii, care se auzeau din interiorul casei. Deodată, ușa de la intrare se deschise cu un scârțâit scurt, izbindu-se cu putere de perete. O mogâldeață de băiețel cu ochii mari și verzi, ascunși sub gene lungi și stufoase de culoare roșcată, la fel ca sprâncenele, o zbughi afară. Era îmbrăcat într-un pulovăr vechi și scămoșat
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
universul mitic al pronunției. Cine știe să rostească cuvintele cunoaște și sensul existenței, metamorfozându-se în eul cosmic încă din timpul egoului teluric. Bacovia murmura gemând, lumina cu versul și vibra prin cuvântul său cu zeci de înțelesuri. La el scârțâitul aducea când liniște, meditație în siciriul greu de plumb, când neliniște, teamă, revelație. În poezia „Vals de toamnă” (1965:116) este interesantă accepția în sens dublu al gerundivului onomatopeic „hohotind” urmat după versul „O lasă-mă acum să te cuprind
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
și El ne-a creat. Dar după ce ne-a creat? Dacă ar fi El însuși obligat să răspundă la întrebarea aceasta, de ce ne-a creat, n-ar ști nici El ce să răspundă. ( este trist. Acum se aude destul de limpede scârțâitul unei fântâni, apoi un câine lătrând, de parcă ne-am găsi într-un sat românesc.) Iată, eu am văzut și am simțit asta. Cel care ne-a creat nu ar ști ce să răspundă. Or lucrul acesta este măreț, dar și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
este creație, am făcut un lucru bun.... Mai presus de măreția materiei primordiale. Da, atunci sunt iertat de materie. De Dumnezeu. Și abia atunci am dreptul să mă bucur de creația mea! ( se duce și se așează în fața altei statui. Scârțâitul unui car care trece pe drum se aude umitor de concret) CONSTANTIN BRÎNCUȚȘI : De unde se adună, de unde vin ideile acestea în mintea mea, și care curg ca un fir de apă limpede? (respiră adânc, ca un plâns) Înseamnă că ele
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
se răstoarne iar. ( începe deodată să râdă trist în barbă, ca bătrânii) Și Creierul universului să nu devină din nou materie stelară. (se gândește, se vede că este foarte trist. Undeva aproape, ca și cum ar fi peste câteva case, se aude scârțâitul unei fântâni) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : De câte ori o fi devenit până acum universul creier universal ? Adică, de câte ori până acum s-o fi întors clepsidra universului ? De mii de ori ? Logic ar fi că s-a întors de o infinitate de ori. Și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
aici înainte ești FEMEIA...Toate femeile lumii se aliniază așa ca la armată în spatele tău...Și tu le reprezinți. Ești profetul lor...simbolul misterului femeiesc. (un car trece scârțâind pe drum) DOMNIȘOARA POGANY : ( tristă, misterioasă ) Da, Costache....așa este... (același scârțâit de car care trece pe drum de la începutul lumii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar cum simțiți voi geniul ? Asta îmi este necunoscut. Tu cum simți, cum ai simțit ? ( după un timp) Când veneai te percepeam ca pe un fluture dând ocol lumânării
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
durere, nu e nici veselie, nici melancolie ... parcă melancolie este, dar este asemenea unui dor după ceva. Ca și cum aș fi aer sau vânt și m-aș risipi către tine, mamă....și către tine, femeie iubită. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( scârțâitul fântânii se aude ca la el în Hobița) Doamne, înțeleg ce este asta.... Cu mama mă leg de lume, mă leg de pământ, mă leg de moșii și strămoșii noștri, de istorie. (îi vine să plângă, e un bătrân chinuit
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
asta e pomană pentru cei morți. Pe mine întotdeauna mă apostrofa: „ tu să fi atentă, că ești cam cu capul în nori, nu știu cu cine naiba oi semăna, să nu cazi!”. Avea dreptate. Eu cu firea mea visătoare, urmăream scârțâitul zăpezii, pițigoii, așa că de multe ori mă împiedicam. Când veneam acasă, așezam masa mare, cea de sărbătoare și mâncam. Ne dădea voie chiar să bem puțin vin din via noastră, fără apă și fără chimicale. Apoi mergeam la săniuș până
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
lovi puternic între picioare. Tuciuriul se prăbuși la pământ icnind greu. În timp ce se zvârcolea cu mâinile între picioare, strângându-se covrig și urlând de durere, Romelia o rupse la fugă pe mijlocul străzii, în direcția din care venea mașina. Un scârțâit puternic de roți făcu sângele fetei să-i înghețe în vine. Mastodontul se opri foarte aproape de ea, înțepenind. Sleită de puteri în urma șocului și a spaimei prin care trecuse, simțind că a scăpat de starea de pericol, dar realizându-i
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458598676.html [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
dacă mai merg în club. Mihai îi dete un cot în coastă făcându-i semn să tacă dar Robert care era la volan se întoarse spre Nicu și dând din cap întrebă scurt - Încotro? - Acasă, pe mine mă lăsați acasă. Scârțâitul frânei pe asfalt sfâșie liniștea nopți trezind câinii din amorțire. Nicu se dete jos din mașină și închizând ușa bagă capul pe geamul deschis să dea mâna pe rând cu băieții - Aveți grijă! - Noapte bună! răspunseră și băieți în cor
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1483524053.html [Corola-blog/BlogPost/372696_a_374025]
-
c-o vede și odată începe să miște silnic brațele, dovedind mare caznă. Apoi lăsându-le în jos, dă semne c-ar fi izbutit. Îl percep ca pe un mim talentat apăsând cu mâna dreaptă pe-o clanță imaginară. Un scârțâit sumbru venit de neunde îmi sfredelește auzul, mă cutremură. Privesc în jur să mă conving că totuși suntem singuri. Și nu văd, culmea, pe nimeni și... nimic! Mă frec la ochi ca un apucat, înverșunat că nu mă mai ajută
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474179440.html [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
abulici, doi scatii. Metalul luciului din buze te-asemăna cu Cleopatra, Când se plimba printre ecluze. (Era pe-atunci în clas-a-patra). Și părul tău ca de păpușă făcând să scapere magnolii, Ți-l tot prindeai ades în ușă și-n scârțâitul unei molii. Iar sânii tăi des instigați de șarpele poftind la mere, Se răzvrăteau crucificați în palma mea ce doar echere și manuscrise de atlaz știau să mângâie subtil. Mi-e dor să-ți zbor iar în pervaz, Și-n
FARAONICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470589440.html [Corola-blog/BlogPost/382363_a_383692]
-
în ultimul rând, spaima și sila de situația în care se afla, seara, care o speria foarte mult, pentru că nu era sigură dacă va rezista până a doua zi, când se va face dimineață. La un moment dat, se auzi scârțâitul ușii cărămizii, care se deschise brusc cu zgomot, ceea ce o sperie îngrozitor pe doamna Mariana. În pragul ușii apăru umbra neagră a unui bărbat și în mâna dreaptă avea o cheie de fier veche, pe care o băgă într-un
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
la maerginea fâșiei curățate de vegetație și acoperită parțial cu pietriș, care avea să devină în curând o importantă ... VII. CERCELUL, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012. Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la următoarea operațiune similară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
iar în mijlocul lui octombrie, la ora respectivă este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de lucru - iar el nădăjduiește că , printre multele treburi de bărbat, pe care le ... Citește mai mult Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la următoarea operațiune similară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
lingurița de argint cu care fusese aranjată dulceața de trandafiri pe farfurioare. Vântul porni din nou să bată, aducând cu el mireasma unică a petalelor de trandafiri care cădeau pe jos ca niște fluturi răniți, în timp ce balansoarul se opri din scârțâit. Referință Bibliografică: DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1465280742.html [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă . După cum remarcă autorul, trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică ... specifică oamenilor cu două patrii. „Cu toate acestea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
a mia oară, își șterse pe laturile pantalonilor (din galantar) palmele umezite și se îndrepta spre biroul directorului. Secretara îl întreba dacă e anunțat, verifică o listă, îl bifa și îl pofti să aștepte. Marcu își lăsă nervii zgâriați de scârțâitul scaunului, electrocutați de soneria telefoanelor, striviți de pașii funcționarilor. Pauză de ceai tocmai se termină când pe biroul secretarei se aprinse un beculeț roșu și femeia îi făcu semn că poate intra. Of, Doamne! Directorul avea sprâncenele foarte groase, o
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1436448550.html [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
se despică și lacrimile-și toarnă Pe piept, pe tâmpla-mi ninsă și-nnegurează zarea Cernită și-nnorată cu fumul de pe hoarnă. Și colivia rece în care-mi doarme zborul E plină doar de patimi, de rugi, de mărăcini Iar scârțâitul porții e una cu fiorul Drapat în borangicuri dar sfâșiat de spini. Iar în hățișul vieții de-mi lunecă privirea Ori de se zbate-n hăuri, eu o întorc spre soare, Și stărui în a fi, în a-mi urma
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1468040006.html [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
de Ajun și așteptăm în dormitor, tăcuți, cu o încordare ce abia ne lasă să clipim. Ciocănitul în ușă e, parcă, zgomotul intersectării dintre două lumi. Se-ntâmplă ceva magic. Sărim fără să respirăm. Ușa se deschide ușor, cu un scârțâit prelung, și tata spune: - Hai, Moșule, pe-aici. În antreu pătrunde un omuleț gârbovit, cu o desagă mare. Desaga e maro; are câteva petece cusute cu lână scămoșată, albă. Fugim în dormitor și Moșul intră după noi. Se așază pe
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată by https://republica.ro/duhul-lui-moc-craciun [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
Apoi, liniște. Un glas puternic, o orchestă veselă au pornit a cânta muzică populară, storcând lacrimi din ochii asistenței. Timpul a trecut repede. Obosită, Lăcrămioara a adormit. Când s-au întors acasă era deja noapte. Pe Lăcrămioara o deranja doar scârțâitul pantofilor noi ai tatălui său. Poate că numerele de la circ o făcuseră să vadă numai lucruri fantastice în jur. În acea seară a descoperit că pantofii lui aveau dinți și s-a bucurat că e dusă în brațe mai mult
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]