756 matches
-
Sorin Lavric E uimitoare ușurința cu care filozofia curăță o temă de asperitățile ei sufletești. Parcă o ecranare discursivă sterilizează tușele macabre ale vieții cu ajutorul unui filtru dezinfectant. Rezultatul este o salubrizare generală prin care clocotul scîrbos al intimității noastre e acoperit de dantela fină a unor noțiuni distinse. Din acest motiv, oricît de vii, de dureroase și de insuportabile ar fi consecințele unei probleme umane, disciplina aceasta stranie și nepopulară, al cărei neplăcut obicei este de
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
în clipa în care a aflat că în marea sa milă tătucul țar l-a iertat, chiar înainte ca plutonul de execuție să-l ia la ochi. De altfel, atît de cumsecadele și adeseori umilul între egali Dostoievski, era, uneori scîrbos și neîndurător cu slugile. O explicație ar fi că la un moment dat viața sa a depins de slugile îmbrăcate în uniformă ale țarului. Iar în perioada deportării sale, aceleași slugi i-au făcut viața amară și și-au bătut
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
par avion", pachete de Camel macerate - și sonda prudent în direcția hotelului nostru. Căldura, duhoarea infernală și mai ales vulturii ne distrăgeau atenția; de îndată ce ne opream să răsuflăm un pic sprijiniți în lopeți, vulturii țopăiau înspre noi cu țipete slabe, scârboase, amăgiți de acea imobilitate promițătoare, până când un bulgăr bine țintit îi făcea să-și înțeleagă eroarea. Alții planau încet deasupra capetelor noastre, proiectând umbre cât un vițel pe care preferam să nu le scăpăm din vedere. Le înțelegeam nerăbdarea; având
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
-i face un...bine?...scoțând-o un moment din mizerabila ei stare,... îi spusesem... "ce bine că faci acum o muncă cinstită" - ea s-a oprit cu șomoiogul trântit pe dușumeaua restaurantului și m-a privit urât de tot... Ce scârbos, ah! - ce întâmplare detestabilă! Un copil de 5-6 ani și o bătrână ducându-l pe băiețel de mână. Le iese în cale o pisică. Copilul se sperie. Bătrâna rostește: "Fugi de-aici - pisică, fugi, că-mi sparii băiatul!" Repetă fraza
Frica!... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8033_a_9358]
-
bucătăria invadată de dizgrațioșii gândaci. Se simte umilit ca om. Contemplând-și din exterior propria existență este curpins de scârbă de sine: "... aș fi vrut să nu bag în seamă nici apariția gândacilor de bucătărie în apartament, adică acele insecte scârboase care se strecoară pe întuneric, defilează prin farfurii, prin coșul cu pâine, pe untieră, prin chiuvetă, prin sertarul cu tacâmuri, și când aprinzi lumina fug speriate în toate părțile fojgăindu-și elitrele chitinoase ca niște scârboșenii de nesuportat. Aș fi
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
vișinie și una pe partea albă, îți alegi hexagrama și o citești, cugeți, adormi înviorată de înțelepciune. nouă în al treilea loc: o cârtiță-care dansează-oribil face uz de forță, cu ghearele ei din față, mari și murdare, cu ghearele ei scârboase ca fața demonului shabriri, al orbirii, o cârtiță-oribil-dansatoare face abuz de scârboasele gheare, prinde un pluton de furnici albe foarte harnice, care tocmai voia să suie o rădă cină groasă către grădina suspendată a dragostei tale, și cu ghearele ei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cugeți, adormi înviorată de înțelepciune. nouă în al treilea loc: o cârtiță-care dansează-oribil face uz de forță, cu ghearele ei din față, mari și murdare, cu ghearele ei scârboase ca fața demonului shabriri, al orbirii, o cârtiță-oribil-dansatoare face abuz de scârboasele gheare, prinde un pluton de furnici albe foarte harnice, care tocmai voia să suie o rădă cină groasă către grădina suspendată a dragostei tale, și cu ghearele ei ca niște lame ascuțite face măcel, țâșnește sângele roșu din furnicuțele albe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Să vrăjim o lume dezvrăjită“ propunea un autor care tocmai terminase un studiu asupra mcdonaldizării și probabil munca asta îl condusese spre unele concluzii destul de catastrofice, dar cu oarece bază reală. Cum ar fi că, în lumea asta extrem de previzibilă, scârbos de rațională, de calculată, elementele magice ale gândirii au dispărut. Totuși, deși destui indivizi se simt confortabil într-o lume previzibilă, există și suficiente contraexemple, manifestări ale rezistenței la transformarea tuturor indivizilor în oameni economici reci și impersonali. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai zicea Monique Segré, societatea noastră are nevoie de mituri și rituri pentru a încărca cu sens viața care nu are cum să fie trăită strict rațional. Există o anume nevoie de irațional. Realismul extrem devine halucinant și, cum spuneam, scârbos. Există suficiente practici magice sau care evocă magia în societatea de azi. Practici asimilabile magiei. Sigur aici avem de-a face cu un sens extins al termenilor de mit, rit și chiar de religie totuși, omul va rămâne, dincolo de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
citește Câmpina. În primul rând, tricourile pot fi citite. „Dacă dragoste nu e, atunci măcar sex să fie.“ Așa scrie pe un tricou. Mai încolo, un pletos uscățiv are tricou cu Limp Bizkit. Și un puști - unul cu niște marțieni scârboși. Cică „We are not alone“. Indienii se vopseau pe față, noi purtăm tricourile astea. Au ceva ofensiv, ceva războinic. Orice tricou este o mască. Cutiile de conserve, plasele. Toate astea sunt scrise. Inscripționate. Și trebuie citite. Afișele. Sfaturile primăriei. Recomandările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mele și realizez că nu am nimic pe mine. Nu schițez nici un gest de retragere și o privesc liniștit, sadic, cu un firesc imperturbabil. E Baba CloanțaCotoroanța! Nasul ei lung mă enervează cumplit (azi mai mult ca oricând!): o trompă scârboasă, cojită pe alocuri. De fapt, Întreaga ei făptură e Înspăimântătoare: ochi bulbucați, de broască năucă, buze șterse, obraji scorțoși, plini de pete și păr. Mă scald În privirea ei cu nerușinare. Hârca are un aer buimac. În cele din urmă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tarea lui Stanislavski, „de nejucat”. El scrisese o comedie, dar i se jucase o dramă! După ce a mîncat stridii, Într-un local select, a declarat sincer :” Nu sunt cine știe ce! Iar fără vin alb și lămîie, ar fi de-a dreptul scîrboase!”(scrisoare din sep tembrie 1986). „Dacă la mănăstiri s-ar primi oameni fără credință și dacă s-ar putea să fiu scutit de rugăciuni, m-aș face călu găr”( scrisoare din dec.1895, către Suvorin). Scriitorul s-a plîns În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
câte proptele are, nu-i exclus să-i reușească." "Hai, măi, Cornele, cum poți să-ți închipui asta? Ai uitat de Gavriliu? De când îl așteaptă ăsta la cotitură? Cred că e în stare să-i facă orice manevră, oricât de scârboasă, să-i ia locul. Mai ales că acum e pe cai mari de tot." "Și asta-i adevărat", admise îngândurat Băși. "Până-n toamnă are el alte preocupări, vezi de treabă! În sinea lui știe prea bine că a terminat cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Karin-tante își aminti amănunțit ce visase noaptea precedentă. Parcă în locul ferestrei dinspre grădină, era o ușă mare, care dădea spre o râpă imensă cu pământ galben. Acolo, pe balcon, musafiri, toți prea înalți, cu fețe albe, pătrate și cu pete scârboase de psoriazis pe gât și pe dosul palmelor, îl așteptau pe General care tocmai se căsătorise la starea civilă cu fata, sora, cumnata lor (totuși, ceva neclar). Dar Epa nu mai catadicsea să apară. Parcă trebuia să vină în balcon
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
străpunse ca o sabie prin piept. În jur, tăcere. Tăcere de groază sau de nedumerire? Noi, cei din jur, încremeniți, ca și santinelele, priveam hăbăuci cum țâșnea sângele din el și cum se zvârcolea văitându-se. Sânge negru stropea zăpada scârbos de albă. Începuse să viscolească când soldații ordonaseră pregătirea grupei pentru plecare. Comenzile în rusă erau din ce în ce mai precipitate și mai forțate. Parcă aveau senzația că unul din noi ar avea de gând să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu forța În Statele Unite. Rezulta din ce În ce mai clar că Michel era un mare admirator al lui Ceaușescu și un dușman Înverșunat al Americii. Ura deopotrivă băutura Coca-Cola, hamburgerii McDonald’s, muzica country și stupidele vedete hollywoodiene, țigările Marlboro și În special scîrbosul whisky american, apoi ipocritul protestantism american, armata americană - dar În primul rînd serviciile secrete americane, din care el Însuși făcuse parte cîndva. Însă În cel mai Înalt grad ura democrația americană. — Personal, prefer tirania sau comunismul și cred că cei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
spune Dendé, sau vrei să-l ai pe conștiință? Tu ai făcut boacăna, tu trebuie s-o îndrepți, așa spun regulile bunului-simț, îl potolește Gulie. Bine, dar eu mai mult o să te asist, spune Tîrnăcop, tu faci găurile și treaba scîrboasă. Ai văzut cît de rapid am căzut de acord? se minunează Gulie luînd cuiul să vadă cît este de ascuțit. Pregătește sfoara, boxerule, îi zice lui Tîrnăcop, care începe să-și plimbe ochii dezorientat de la ghemul pe care-l ține
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
populare sau sechestrarea unui dictator făcută doar de ochii lumii pot schimba cu adevărat un sistem. O revoluție adevărată dacă nu durează mai mult înseamnă că e doar fraiereală, ca o sarcină încheiată înainte să înceapă cu adevărat, un avorton scîrbos, vrea să-i convingă. A sosit momentul să-ți pui mintea la contribuție, își spuse văzîndu-se singur în stradă, privind de-a lungul șirului de case adîncite toate în întuneric, trăgînd aerul rece în piept, simțind că-i face bine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
odios de vomă rasistă. E un noroc să am așa o scuză ca să nu-i pun pile Confratelui Blades. Perversul Confrate Blades. — Deci Îi cunoști bine pe Cliff și pe Bunty Blades? Întreabă el. Bineînțeles, ni se pare o chestie scîrboasă să discutăm cu un pămpălău pistruiat, dar asta prinde bine scopurilor noastre. Îmi trag pe față o expresie Îngrijorată. — Mda Davie, sîntem prieteni cu amîndoi. Îl cunosc pe Bladesey, ah adică Cliff Blades, de vreo doi ani, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Înveți și tu ceva... Își bagă limba În gura mea, amestecîndu-și saliva cu sîngele nostru. Mă cercetează cu limba o vreme, apoi și-o retrage și Îi auzim vocea: — Sexi! Uau-uau! Ai crezut că mă poți face pe mine, poponar scîrbos și Împuțit ce iești! Ne-a plăcut asta, ei sexi, gîfÎie el Încetișor. Ție ți-a plăcut, ei? Da. Știm că ne dorim să mai facă asta o dată, asta-i cea din urmă dorință a noastră. Vrem să zicem, Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
de externare din spital. Scurgerea din pantalonii mei. Din chiloți. În sala de așteptare aștept taxiul pentru Robertson. Nu e nimeni care să te poată duce acasă? Întreabă o soră medicală Îngrijorată. Nu... zic eu. Mă privește cu o compasiune scîrboasă și apoi pleacă la Îndatoririle ei. E Înlocuită de un vagabond care stă jos și suge dintr-o cutie mov de bere ieftină. Mi-o dă și mie. Eu iau o sorbitură, așteptîndu-mă să mă crispez cînd lichidul gros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și apoi pleacă la Îndatoririle ei. E Înlocuită de un vagabond care stă jos și suge dintr-o cutie mov de bere ieftină. Mi-o dă și mie. Eu iau o sorbitură, așteptîndu-mă să mă crispez cînd lichidul gros și scîrbos Îmi trece prin esofag, dar nu simt nimic. — Vin aici de-o grămadă de vreme, Îmi spune el, m-am lăsat de heroină, dar Înainte nu mă atingeam de marfa asta. Tennents nu fac niciodată reclamă berii ăsteia În cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
friguroasă și Întunecată. Fac tacticos focul și Îl aprind. Se Întețește rapid. Stau jos hipnotizat de flăcările clipocitoare care dau singura lumină din cameră, pe lîngă o mică străfulgerare enervantă de pe bufetul de lîngă mine, care Îi conferă o nuanță scîrboasă roșiatică și lipsită de strălucire fotografiei lui Stacey. Pornesc robotul să-mi ascult mesajele. — Bruce, Bunty. Sună-mă te rog. Bip. — Bruce, Bunty. Îmi fac griji pentru tine dragă. Mi-au zis că ești bolnav. Te-am sunat, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Îl uram cel mai tare. Mă obișnuisem cu locuri de genul ăsta În munca mea. Începusem să nu-mi mai pese de ele. Dar nu aici. În locul ăsta n-aveai cum să nu-ți pese, să nu-i simți pustietatea scîrboasă și omniprezentă, cînd te apropiai de el. Gardul ăla uriaș care-l Înconjura părea să se desfășoare pe toată lungimea golului urît format din cloacele de orașe, cartierele muncitorești, proprietăți industriale, fabrici și mine vechi, care se Întindeau Între Edinburgh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să-i arătăm unghiile curate. Uniunea Europeană e un concept. -Un ce, un concert? -Nu, omidă păroasă, e un concept, adică așa, o idee generală pe care eu ți-o dau mură În gură, pentru ca mintea ta de plină de bărzăuni scârboși să Înțeleagă mai bine mersul istoriei Europene -N-am Înțeles nimic și de altfel, mă scap pe mine; du-te la naiba cu Uniunea ta Europeană cu tot. Kawabata iese din cocioabă, nu Înainte de a-și scoate cu greu mădularul, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]