222 matches
-
după nicio săptămână, s-a întors iar la spital. Îi căzuse în cap, n-o să-ți vină a crede, o rață sălbatică, moartă în timpul zborului. Făcuse înaripata stop cardiac și nu mai găsise un alt loc de aterizare decât pe scăfârlia cucoanei. Bun... A fost reparată din nou și, după vreo lună, ai ghicit, a fost adusă din nou la spital. Se prăbușise un elicopter în zonă, n-a murit nimeni, piloții s-au șters frumos de praf și au pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Se prăbușise un elicopter în zonă, n-a murit nimeni, piloții s-au șters frumos de praf și au pornit voios spre casă, dar o bucățică rebelă din aripa mașinii zburătoare a atins-o pe cucoană, unde altcumva decât în scăfârlie, pe când se ocupa cu grădinăritul recreativ. A fost internată, vindecată și, iar n-o să-ți vină a crede... Nici nu știți cât de mult mă bucuram că, măcar pentru câteva clipe, gimnastul nostru profesionist se ocupa numai de educația mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
situația de a se autosesiza. Când văzuse, în paginile ziarului său, toate acestea, Lumânărescu holbase ochii cât cepele și fusese pe punctul de a face un atac de apoplexie. Apoi, vociferând și gesticulând bezmetic, de-i sărise peruca arămie de pe scăfârlia bearcă drept în coșul de gunoi, urlase în receptorul telefonului la șeful tipografilor să oprească ediția. Dar era prea târziu. În ziua următoare, Bart fusese concediat fără nici un drept de apel. Dimineața unui băiat cuminte Șase și zece minute. Soarele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ni s-a alăturat, pictorul a început să arunce cu sticle în celebra dansatoare-mim. A aruncat cel puțin o duzină de sticle până când una dintre ele s-o nimerească. A fost chemată o ambulanță, doamna a primit câteva copci pe scăfârlie și, inutil să mai spun, eu mi-am pierdut slujba. Nu mult după aceea, într-o zi de vineri înghețată din noul an 1942, am fost dat afară din apartamentul prietenului meu, pictorul zurliu. Aveam în buzunar doar factura dar
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
în amurg, glasul muezinului se va prăvăli peste capetele lor colțuroase și le va îmblânzi sângele precum hașișul ce potolește sufletul. Îi vom deprinde pe acești necredincioși să cadă de cinci ori pe zi la pământ cu fața către Mecca. Scăfârliile lor bolnave și nesupuse le vom acoperi cu turbanul Islamului. - Ce frumos vorbește acest predicator, zise astrologul. - Vreau să recit un poem în fața oștenilor, spuse ațâțat Sadedin. Tocmai îl meșteresc în cap. Bolborosea în continuare. Tuz Okcean era acum convins
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
să scrie, ,de ce-ți sînt ochii verzi - / coloarea wagnerienelor motive", se asortează cu femeia lui, Minodora, cu căutătura ,ca două boabe de mazăre extrafină" (poetic, nu?). E, în Moștenirea Familiei Bildungsroman, multă poezie pusă la respect. Înghesuită, adică, în scăfîrlia cîte unui personaj chitit să devină o beizadea a prozei. Că doar toate familiile mari, încuscrite între ele ca să nu-și piardă averile (și ce se mai amestecă, la Florin Toma, rubedeniile cărți...), și-au avut degenerații lor... Din cînd
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
și spune: - Mami, dar șerpii nu sunt pești! Îmi vine să-l sărut pe acest adorabil copil care are și personalitate și, iată, măi umblă și pe canalele Animal Planet. Nu sunt în asentimentul mamei care arde o palmă în scăfârlia bietului martir al științelor naturii. O devastatoare dorința de a strânge de gât mămici tinere mă face să plec în grabă. Ajuns acasă constat că am fost din nou inundat de vecinii de sus, niște studenți foarte simpatici, care sunt
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
și ele cum arată niște amărâți de colindători cu traista goală. Petriță iar răbufni înciudat : -Măi, ce mama dracului e cu ghinionul acesta? Nici doi bolindeți, mă? Nici doi bolindeți? Parcă e un făcut! Atunci se aprinse o luminiță în scăfârlia lui Ilie : -Stați! Am aflat! Cineva ne poartă ghinion! Știu cine! O presimțire îmi zbârnâi și mie prin ceafă : „Noi fi eu?” și presimțirea se adeveri, Ilie lovi din plin : -Tu, acesta micu’, tu ești cu ghinionul! Zile întregi ai
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
râzând, dispărând în întuneric. Rezemat în băț, plângeam deznădăjduit. -Ce mă fac eu acum? Am rămas de unul singur! Singur! În astfel de situații, blânda zână a Nevoii îți vine imediat în ajutor. Așa că bagheta ei magică mă atinse în scăfârlie : -Am rămas de unul singur? Adică...UNU. Începui să râd: unu, unu! Mai puțin decât doi. Asta e! Încurajat, am strâns în mână bățul și am pornit militărește prin băltoace, fleoșc-fleoșc, hotărât să atac fiecare poartă cu „unu, unu”. Să
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Și s-a luat după mine. Am rupt-o la fugă, convins definitiv că trebuie să mă întorc acasă. după ce obosesc, mă uit înapoi și observ că gospodarul intrase demult în curte. Mă opresc. Gândul rebel iar îmi juca în scăfârlie ca un drăcușor: -Da’...de ce să plec acasă? Iote, mă! Mă răzgândii : dacă omul stă pitit după gard și iese iar la mine? După multă reflectare, am constatat că omul avea dreptate. Femeile ieșeau din ce în ce mai rar cu bolindeți. Și apoi
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
fi aparținut deja altei lumi, unde imponderabilitatea era o stare naturală. - Benvenuti, ne-a urat el, lăsând baltă păsările și îmbrățișându-ne unul după altul, prietenii lui Franco erau desigur și prietenii lui. Își scosese pălăria, așa că i-am văzut scăfârlia pe care nu avea nici un fir de păr. Soția lui, Carla, a venit să ne salute. Era o femeie tânără, surdă și mută, cu obrajii ca bujorii. Rochia ei înflorată ascundea o graviditate avansată. Carla ne-a invitat cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Apoi cîntările și ochii tinerilor care-l purtau și care nu se Încumetau să și-i ridice spre el, le vedea doar sprîncenele dese de sub fruntea Îngustă, ca și pleoapele Întredeschise de sub gene; apoi gîturile țepene și dezgolite, iar pe scăfîrliile acelora care-l purtau Înaintea sa pe Malhus se răsfîngea lumina care cădea pieziș din Înălțime, ca din ceruri, ca din rai, În vreme ce mulțimea, aflată pe de lături, ținea deasupra capetelor făclii aprinse, neîncumetîndu-se să-i privească În ochi, măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
aceeași direcție cu nava. Nu trecu mult și, datorită vitezei superioare a vehiculului nostru, roboții pământeni și Getta 2 putură desluși cu claritate un soi de băiețel, cu capul cam mare, poate și din cauza globului de sticlă care-i acoperea scăfârlia în întregime, cu corpul slăbuț, îmbrăcat numai într-o flaneluță de platină argintie și cu niște pantalonași scurți de aluminiu, din care ieșeau două piciorușe ce se căzneau amarnic să învârtă pedalele tricicletei. Cu tot efortul vădit, datorită condițiilor specifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
De aceea m-am dus la Măritul Poet să-i cer un sfat, iar el m-a îndemnat să bâjbâi tot prin jungla noastră politică, doar-doar voi da peste un zdrahon de Basarab, căruia să-i dau cu ștampila-n scăfârlie. Sau...măcar un puiuț de Mușatin, mai sprintenel la minte și mai curat la suflet. Dar, după ce să recunoști asemenea specimene, că de trei ori am dat cu ștampila-n gard? Probabil că din această cauză, mulți s-au lăsat
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
hanul turistic Rucăr era cunoscut în România în anii 70 (în afara interesului turistic) și ca „ozenoport”, loc ospitalier în care farfuriile zburătoare (primul la „figurat”, al doilea la propriu) luau traiectorii curioase pe deasupra capetelor clienților și, aterizau, bine mersi în scăfârliile vesele și matrafoxate ale celor dinăuntru, asta după ce „străpungeau” prin efracție geamurile. Cineva îmi șoptește, aducându-și aminte, că gestul și calitatea de „lansator” n-ar fi fost străin(ă) nici unui tânăr-spre matur bine, viitor fost edil al semiurbei noastre
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
dacă ar putea ar pleca în una dintre acele țări, pentru a se convinge singur cum stau lucrurile...” ‒ Acum ce mai zici? mă luă din scurt colonelul ‒ De ascultat, am ascultat, că toată lumea asculta... Fleașc!... trosc!... două palme surori peste scăfârlia mea: ‒’tu-ți nefericirea mă-tii, de legionar! m-a felicitat utilizatorul palmelor. Adică și eu cu toa’șu colonel ascultăm subversiv vocile capitalismului mă, prăpăditule? ‒ Nu, tovarășul adjutant, eu ziceam de ceilalți, de civili adică. ‒Aaaa! Deci îi știi
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
zbura o ceată de nori vineți, soldați din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Am să încep, totalmente aleatoriu, cu simpaticul Corcodușe. Eu l-am cunoscut pe la 13 ani ai lui și la acea vreme era o huidumă de vreo 1,70 m înălțime, bine legat, dotat, la partea superioară a corpului, cu o scăfârlie ca o ghiulea, numai bună ca acoperiș pentru hornul gâtului. Ochii, de un albastru de peruzea, erau, oarecum, certați, întrucât cel din stânga capului se încăpățâna să privească, strengărește, o idee spre urechea din vecinătate. Pe un chip gol ar părea
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > SÂNTILIE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului A venit Sfântul Ilie; Descheiat la prăvălie Lasă sfânta-i pișălie Să ne plouă-n scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]
-
dreacu di târfî! ai pus-o cu bulangiul ăla, fă? ti omor! recrut, soldat, răcan, la borcan, țară, ti mut, ti dau la vali pi Prut! noroc că nu ne mai ia în armată, că-mi trăgeam un glonț în scăfârlie, așa o să trag numai coca pe nas. ce-a mai rămas? cafea, țigări la bucată, cola, colea ici, colea eu și e gata facultatea. am contribuit la bunăstarea profilor, cadou, bibelou, cumpărat cartea lor de doi bani la preț de
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
stau în fața altarului (mai mult în picioare, slujbele fiind, majoritatea, oficiate în grecește!) cam 40 de ceasuri în zece zile! M-am spovedit și împărtășit de două ori în viață: în clasa I (când, la Denii, mi-am lovit crunt scăfârlia de colțul mesei și am jurat că e ultima oară când mă mai prinde bunică-mea-n biserică), apoi la 22 de ani, înainte de nună, la mănăstirea Antim, în luna mai 1976, când am avut un dialog amețitor cu părintele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
rotocoale de fum. După ce termină cu acesta, Mărțișor se îndreptă spre furioasa împărăteasă care avea lângă ea pe comandantul Prăpădenie. Fricosul general biciuia turbat Fulgoii, care o luau la fugă. Când jetul de raze din paloșul lui Mărțișor îi fripse scăfârlia și când văzu cum vine spre el, acesta aruncă biciușca, văicărindu-se: Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu dâre negre ca smoala, care
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Mă tem de îngeri, că și dracu În criz-o fi și el, săracu! E blond, părul, coada și-a vopsit, Ba chiar s-a și... hirotonisit! Suntem cu toți-n agonie; E lumea toat-o scârnăvie. Doar sex și bani, în scăfârlie, Atât avem, atâta fie! Mi-a spus și mama: „Dragul mamii, Vezi că se-mpuținează anii! Postește-un pic, mai fă un bine, Nu ai să iei nimic cu tine!” Dar unde, măicuță, să mă duc? Crezi că nu știu
UNDE, MĂICUŢĂ, SĂ MĂ DUC? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350895_a_352224]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AGHIAZMATAR Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aghiazmatar Mi-am luat aghiazmatar, Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar, Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine: La coadă nu mai stau! C-așa mie îmi convine, Iau aghiazmă câtă vreau! O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu, Cel mai tare din parcare
AGHIAZMATAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370320_a_371649]
-
de nărozi Și atunci le fac cărare Ordonați pe două cozi Din marea îmbulzeală Eu mă-mbogățesc Că de n-au nici chibzuială Nu-i învinovățesc!... Mie banu-mi curge râu Ah, ce bucurie! Zâmbesc cum se calcă rău, Toți pe scăfârlie! Foto: tablou de Igor Lysenko (Rusia) Referință Bibliografică: Aghiazmatar / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AGHIAZMATAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370320_a_371649]