223 matches
-
babalawo? Un amestec, 7 rîme, rahat de-al ei, sînge de la perioadă, păr de pe tot corpul, se face un praf pe care ți-l dă să bei... (rețetă autentică!!!!) Amețesc numai la gîndul că pe frumoasa asta ar duce-o scăfîrlia la așa o măgărie. M-am hotărît din acel moment să nu mai beau nimic de la vreo femeie din mînă, chiar de-ar fi zîna lacului. Of, ah, ce mă fac, babalawo? Poftim în igbodú, camera sfinților. În cameră este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o mișcare ușoară dar precisă, chipiul îi aluneca de pe frunte pe ochi în timp ce, instantaneu, niște coate ascuțite loveau cu precizie rinichii, ficatul și splina salariatului, obligându-l să se-ncovoaie de durere, iar pe verticală cădeau cu greutate baroasele pumnilor în scăfârlia celui amețit până când semnalul de capitulare nu era rostit limpede, clar și cu voce tare: Văleu, nu mai dați bre, că-mi rămân copchiii pi drumuri! Ostoiți-vă, gata! Ca la comandă, răpăiala coercitivă lua sfârșit, iar bietul controlor înțelegea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în burtă. Olecuță, geme el încetișor, cu un zâmbet schimonosit, da' pe 'mnetale țapăn te-o mai otânjit păgânu' Mi s-o întunericit soarele de mi-or steclit numai stele-logostele, răspunde bătrânul clipind șmecherește. M-o miruit el harapu' la scăfârlie, da' și eu când am dat odată cu capu'... mamăă!! Numai surcele i-am fărâmat sărăcia ceea de măciucă, spune el fonf, scuipând cu sânge și câteva măsele. Gheorghiță hâhâie schimonosindu-se de durere: 'Mnetale, bădie Toadere, și când o suna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îl ținea gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet, avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu era chip să te apropii de dânsul, că așa tremura de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
testa. În realitate italiana are forma capo, cu o serie largă de sensuri, comparabile cu cele ale rom. cap, folosind ca sinonim și în numeroase expresii pe testa, în timp ce rom. țeastă are sfera semantică ceva mai redusă: cutie craniană, craniu, scăfârlie, hârcă; carapace. Cetate ar vădi, în viziunea lui Cantemir, descendență curată din lat. civitas, civitatis, față de it. città „oraș”, a cărui formă ar trăda o influență străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
n-ar fi cutezat să-și exprime disprețul ori invidia. Doar știa tot omul că în mulțimea de gură-cască foiau turnătorii. O observație spusă cu jumătate de gură, și tot ar fi fost prea mult - iată o certitudine bine-nfiptă în scăfârlia tuturor. O vorbuliță nechibzuită ar fi putut avea consecințe dintre cele mai grele. Dar dacă o simplă învârtitură mai slobodă a limbii te și poate arunca în ghearele paznicilor, retezându-ți orice existență viitoare și năruind-o pe cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a fost aia, Robby? Am făcut o pauză, încercând să-mi controlez volumul vocii. Vrei să vorbim despre asta? Ai să-mi spui ceva? - Nu știu ce-i de vorbit despre asta. Vocea lui era calmă și rațională, dar minciuna își întorcea scăfârlia neagră spre mine. - Încetează, Robby. - De ce ești supărat pe mine? - Nu sunt supărat pe tine. Sunt îngrijorat. Îngrijorat de soarta ta. - De ce? întrebă el, cu ochii întrebători. Sunt bine, tată. Iarăși. Cuvântul „tată“. O ispită. Pe moment levitam. - Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Vasile tocmai închidea poarta în urma amicului său. Privi după aceea circumspect în jur și se opri dinaintea ușii metalice verzulii, dincolo de care se aflau recipientele cu insecticid. Fruntea i se încreți de mulțimea și viteza gândurilor care îi alergau pe sub scăfârlie. După câteva clipe de cumpănire adâncă, porni iute spre un dulap metalic în care își ținea lucrurile. Și ăsta avea sudate două urechi solide care erau prinse între ele cu același dispozitiv artizanal pe undeva având și el un anume
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
citea textele. Astăzi, ești amendat, pus pe liste negre, ostracizat cât ai zice pește. Nici nu ți-ai revenit din șocul de-a te vedea plasat în categoria "conservatorilor", că neadormiții comisari ai corectitudinii politice te-au și pocnit la scăfârlie. Dacă încerci să protestezi, îți replică: fii fericit c-ai fost croit cu ditamai bâta de baseball americănească, și nu cu vulgarul ciomag mioritic! Iar dacă nu-ți ții gura, făcătura scoate stetoscopul și te anunță că, mda, ești democrat
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
singură ședință și fără să ai nevoie să mai cumperi bilet, fără decoruri de carton, fără trucaje, fără pauză, continuă imediat, capete, picioare și brațe indiscutabil sparte și rupte, fața lui Copita-Caprei scăldată în sângele ce i se prelingea din scăfârlie, Lucas Șterge-Putina transportat la spital în rabla lui Mustăciosu după ce, la repezeală, i s-au vârât la loc mațele în burtă, camonii risipiți pe stradă, femeile aducând lighene cu apă și șervete ca să-i spele pe răniți, acuzațiile mutuale, oh
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H.Bonciu." O negustorie, așadar, cum Bonciu cel adevărat (care?!) făcuse, cu umbrele și perdele. Umbrele, fiindcă sub scăfîrlia personajului cu nume de mumie încap multe alte rămășițe de oameni și povești, de la piticul nesuferit care-i crește, ca o sarcină ectopică și toxică în coșul pieptului, o cușcă de sufleur, pînă la amintirile dezordonate despre un tată despotic
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Complexitatea tematică a prozei lui Miller acoperă deopotrivă temele mari ale creației, iubirii, morții și trecerii timpului, colorate de un stil variat și discontinuu, urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care mai târziu vor muri cu scăfârliile retezate de ghiulele, cu măruntaiele hăcuite de baionete - băieți ca Alfie Letcha, Tom Fowler, Jhonny Dunn, Harry Martin, Louis Piroso...", dar și al descripțiilor poetice și înalt metaforice sau imagism POP-Art: "Orașul are cel mai mult farmec când începe blânda
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
din Somalia, cu tragedia ecologică din pădurile amazoniene, cu expansiunea flagelului SIDA, cu proliferarea terorismului internațional cu tot. Și tot de regulă, ei provin din tagma îmbogățiților peste noapte, indivizi care au mai mulți bani în cont decât neuroni în scăfârlie. Cum s-o fi îmbogățit câte un astfel de prostănac, rămâne un mister pe care nu-l va dezlega nici viitorimea. În orice caz, privindu-i fie și o clipă, îți dai seama că basmele cu "meritocrația" și "răsplata muncii
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
atunci când se încalcă teritoriul „suflet”, lucrurile tind să o apuce pe unele căi tainice și de necercetat, iar de-aici până la ambiguitate a fost puțin: demnitarii puterii s-au oripilat, cei ai opoziției au jubilat, poporul a început să viseze scăfârlii de demnitari cu trupuri și copite de... Doamne iartă-ne pre noi păcătoșii, că suntem în post și nu e bine să-l pomenim pe... Căci, Doamne, cum se mai înșurubează în creier Anticristul ăsta! Bine că de problemă s-
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu asta ar fi problema: la câtă impostură se bulucește în Academie (auzi: Fănuș Neagu, academician! Și încă: Al. Balaci...), ce mai contează un biet popă colaboraționist... Buba e alta: onorul căzut din senin pe preafericita scăfârlie e încă un episod din primejdioasa operație a împingerii Bisericii Ortodoxe Române în prim-planul vieții publice. N-am să obosesc să repet: cu cât rolul bisericii e mai pronunțat, cu atât valorile democrației, liberalismului, ale societății civile sunt mai
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
în amurg, glasul muezinului se va prăvăli peste capetele lor colțuroase și le va îmblânzi sângele precum hașișul ce potolește sufletul. Îi vom deprinde pe acești necredincioși să cadă de cinci ori pe zi la pământ cu fața către Mecca. Scăfârliile lor bolnave și nesupuse le vom acoperi cu turbanul Islamului. - Ce frumos vorbește acest predicator, zise astrologul. - Vreau să recit un poem în fața oștenilor, spuse ațâțat Sadedin. Tocmai îl meșteresc în cap. Bolborosea în continuare. Tuz Okcean era acum convins
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
cu începuturi de vise în care, monștrii cu mult mai arătoși decât cei din filmele americane de groază, ieșeau prin micul ecran și îmi înfigeau colții sau ghearele în carotidă! Urlau la noi, la toți ai familiei, în timp ce ne smulgeau scăfârlia întrebându-ne cu vocea domnului Președinte Traian Băsescu: -Vreți să trăiți bine ? Na-vă, trai! Și ne trimeteau cu scalpul la cerșit la poarta Cotroceniului și la intrarea în Palatul Victoria cu o armată de reporteri tv după noi... Ba
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
Adrian Alui Gheorghe Ceremonia ceaiului În timp ce în dreptul ferestrei norul se înnegrea Ca o scăfîrlie de înger îngropată în albastrul veșnic, Tu puneai apa la fiert ca să-mi pregătești ceaiul. Apa scotea mici țipete, așa îmi imaginam facerea cerului: din aburul adunat de la atîtea piei asudate de privighetori care cîntau o missa solemnis la nesfîrșit
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
de bocanci, să simtă că-i la oraș. Mai aveam până deunăzi o fotografie de-atunci: tata în ițari, mândru de încălțări și cu o gambetă pe cap. Cine și-o fi bătut joc de el, așezându-i melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i străluceau de fericire. Când avea s-ajungă domn la casa lui, îi plăcea să mă sâcâie, reflex al unei tinereți amare: - Tată
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mai știu cu cine au de-a face: când Pavel Coruț vinde patru milioane de exemplare de elucubrații geto-daciste iar Eminescu și Creangă sunt cumpărați doar de biblioteci, e clar că avem o mare problemă sus, sus de tot, la scăfârlie. Mă refer acum la românul care "citește", și nu la masa amorfă pentru care votca pe bază de sodă caustică e alimentul de bază, iar pâinea cu ceapă o delicatesă. Acești indivizi care, culmea, au și călătorit în Occident prin
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
de porc afumată/ și-am pus de piftii./ Era o mîzgă afară, un vînt sticlos de toamnă, nevasta/ și copilul plecaseră la circ./ Am tot dat tîrcoale în jurul plitei, am tot fumat/ țigară de la țigară,/ plita se înfierbîntase între timp, scăfîrlia animalului/ plutea agitată în oală, nori de aburi se prelingeau/ pe pereți" (Piftii și pompieri ș2ț). Uneori se produce chiar joncțiunea cu suprarealismul ce pare atît de îndepărtat de această mîzgă a concreteții sordide, în care se încheagă totuși frînturi
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
lovitură! - partidului care n-a avut altă obsesie decât să se arate altfel decât e în realitate. Ei bine, l-am văzut în întreaga sa hidoșenie drapată în roșu: cu chip de Che Guevara și cu idei ieșite direct din scăfârlia lui Lenin. Din punctul de vedere al observatorului de pe margine, important e ce va urma. Semnele sunt, evident, catastrofale: după felul discreționar în care se comportă dl. Chiuariu la Justiție și dl. David la Interne e limpede că am intrat
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
sublinieze. Filmul fraților Coen nu țintește neapărat în aceeași direcție deși zgomotul tradiției în America are adesea sunetul unei arme descărcate n-are importanță în ce - de la o cutie ruginită de conserve în chica zdravănă a unui bizon sau în scăfîrlia unui marfiot -, el se adresează și unui spectator străin de contextul evocat. Este uimitor cîtă curățenie au făcut regizorii în acest film și nu este vorba doar de mîna soartei în sensul pe care vechii greci i-o dau, de
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
bune. "Pe bune?", mi-am zis disperat. "Îți bați joc de noi?" Aflu de la el că acum nu mai e respectat, că de fapt e un festival "de debara" și că "e irelevant ca Eurovisionul". Mii de palme divine peste scăfârlie: nu e bine. Supărat puțin pe Zoso, am îndrăznit să-l înfrunt. Am vrut să aflu ce a făcut el la viața lui, de știe atât de bine ce e bine și ce nu e bine în viață și nu
Atac al unui jurnalist de Emmy la blogurile comercial-băsiste by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/21763_a_23088]
-
car cu o roabă. Am o roabă pe care o foloseam înainte drept scrînciob pentru fetiță, atîrnînd-o, ingenios, de ramul unui copac foarte gros, probabil un castan, zic asta deoarece din el cădeau niște bile cafenii, numerotate, rămînea cifra pe scăfîrlie cînd te picneau, te simțeai însemnat de Dumnezeu! Umplu roaba cu vîrf și mă duc pe Lăpușneanu... Oricum, chiar dacă nu iau roaba, înhaț cîteva tomuri, la întîmplare (nu aleg, e mai nostim așa), și scap de ele. Nu mă tocmesc
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]