270 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SCĂLDĂTOARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului 21 Mai 2012 Dac ă ochii mei suspină, Nu suspină în zadar, Cel ce m-a făcut din tină Știu că mi te-a
SCĂLDĂTOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346954_a_348283]
-
nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului 21 Mai 2012 Dac ă ochii mei suspină, Nu suspină în zadar, Cel ce m-a făcut din tină Știu că mi te-a dat în dar Ca pe-o sfântă scăldătoare, Precum cea din Siloam, Sub cămașa mea de sare Lângă suflet să te am Legământ de veșnicie, Lacrimă prelinsă-n dor, Arde mâna când te scrie Ca un sfeșnic în pridvor. Tu, ce vindeci orice boală Și tristețile din lut
SCĂLDĂTOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346954_a_348283]
-
Ca un sfeșnic în pridvor. Tu, ce vindeci orice boală Și tristețile din lut, Nu-i în mine îndoială Când m-aplec să te sărut, Nu-i în mine nici trufie, Robul tău de-a pururi sunt, Fii slăvită, Poezie, Scăldătoare din cuvânt... Referință Bibliografică: Scăldătoare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 507, Anul II, 21 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SCĂLDĂTOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346954_a_348283]
-
Tu, ce vindeci orice boală Și tristețile din lut, Nu-i în mine îndoială Când m-aplec să te sărut, Nu-i în mine nici trufie, Robul tău de-a pururi sunt, Fii slăvită, Poezie, Scăldătoare din cuvânt... Referință Bibliografică: Scăldătoare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 507, Anul II, 21 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCĂLDĂTOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346954_a_348283]
-
mai tunse și cu plete Stai cuminte, măi băiete! Pune-omăt într-o căldare Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare Numai pentru-o fată mare Busuioc și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare Sui-o-n șa pe cal călare S-o desfaci la cingătoare Și s-o bagi în scăldătoare S-o gătești de sărbătoare! Măi băiete, Dragobete, Cât de drag le-ai fost la fete! Mulți poeți le-au scris sonete Că-s frumoase și discrete Minunate dar șirete Câte-n ele zac secrete Am uitat, ai verighete? Referință
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
Fiul Slujbașului Împărătesc Un Slujbaș Împărătesc, pe MESIA L-a Rugat, Să vină Să-i tămăduiască, pe micuțul său băiat ! "-Du-te ! fiul tău trăiește !" Slujbașul Crezând îndată, A mers acasă și-a aflat, odrasla sa, chiar vindecată ! Omul vindecat la scăldătoarea Betezda De "treișopt" de ani bolnav, un om venea la scăldătoare Și n-avea cine să-l arunce, în apă pentru vindecare... Dar a venit IISUS MESIA : "-Vrei să te faci sănătos ?" "-DOAMNE, cine să m-ajute?"; -Ia-ți patu' și
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
Să vină Să-i tămăduiască, pe micuțul său băiat ! "-Du-te ! fiul tău trăiește !" Slujbașul Crezând îndată, A mers acasă și-a aflat, odrasla sa, chiar vindecată ! Omul vindecat la scăldătoarea Betezda De "treișopt" de ani bolnav, un om venea la scăldătoare Și n-avea cine să-l arunce, în apă pentru vindecare... Dar a venit IISUS MESIA : "-Vrei să te faci sănătos ?" "-DOAMNE, cine să m-ajute?"; -Ia-ți patu' și mergi pe jos!" Băiatul care i-a dat pâinile și peștii
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
cu binele a face orice vor voi cu mine, ca să văz unde o să iasă. Gâzii mei dar mă aflară cu desăvârșire domolit când veniră iar la mine, și urmai după dânșii fără împrotivire către unul din acele patru bazine sau scăldători. Ajungând la margine, ei îmi făcură semn să mă cobor. Ascultai, mă văzui într-o apă ce mi se păru că are 35 până la 40 grade. Aici mi se păru o căldură foarte temperată. Din bazinul acesta trecui într-altul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
credințelor autohtone (Zburătorul la zebré). Primul traducător român din Alfred de Vigny este S., care, fără a pierde nota grațioasă a originalului, a dat o versiune reușită pentru Le Bain d’une dame romaine, plasând-o într-un cadru moldovenesc (Scăldătoarea unei cucoane românce). În culegerea Muza românească intră traduceri din Lamartine, Hugo, o „melodie irlandeză” de Thomas Moore (sub titlul Luntrea pe uscat), o transpunere a unui poem al lui Pușkin, Prizonierul (1830), cu o traducere din G.R. Derjavin, și
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
fiind ca, dincolo de diversele simptome, să apere eul împotriva pulsiunilor distructive (Steiner, 1996). Putem totuși observa că, în cazul unei „confesiuni psihotice”, subiectul se debarasează masiv de părțile sale agresive și libidinale, aruncând, am putea spune, „copilul cu tot cu apa din scăldătoare” și primind înapoi, în dezordine, tot ce a vrut să elimine. Personalului medical și social îi revine în general rolul de „țintă” a acestor mișcări psihice, uneori violente. Se poate ca, o dată corpul perceput ca periculos, rău, bolnav, subiectul să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Paraschiva în ogradă descărcând căruța cu zestre... Băltoaia, care n-auzea nimic, se oprise în cărare lângă punte să culeagă din dudău o mână de frunze moi. - Asta-i cătușnică, zise ea, iarba mâței sau flocoasă, care-i bună în scăldătoare la copiii mâțâțăi. - Ărra, liță, apoi ’neta le știi pe toate, zise interesată o femeie subțire, cu bariz și fața ascuțită. Pornită, Băltoaia nu se mai opri decât ca să arate ori o buruiană ori o floare. - Uite, draga babei, ia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bun e calapărul sau isma Maicii Preciste. Noi îi mai zicem busuiocul sfintelor ori calonfir. Păpăruea, macul sau somnișorul e pentru umflătură la dinți, gâlci, răceală în gât, dar mai ales pentru somn. La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima, pântecele, capul, la răceală și ca să ai piept pentru sugar. Condurașul ori bobidragul întărește rădăcina părului, ca și urzica, fierea pământului, brusturul și romonița, care-ți face părul ca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ei exprima o exasperare mută. - Dă-l la baba. că-i deocheat, zise cu tandrețe Băltoaia și luând plodul înfășat în brațe, îi suflă în față șoșotind. încetîncet, copilul se ogoi. - Să vii la mine să-ți dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN BĂRĂGAN Sub casa cu grădină mărginită de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
copacilor sau o Îngropa În lanul de porumb, În cel de cartofi sau În lanul de lucernă. Dimineața Îi dădea de mâncare cu lingurița nisip și pietricele sau frunze și flori de cais și vișin. La prânz, o ducea la scăldătoare, iar seara se Încingea cu ea În horă lângă foc. Dacă Marusia n-o asculta și fie că nu voia să se scoale dimineața, fie că se codea să ducă gâștele la păscut sau refuza să aducă de la fântână apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care e chiar la capătul clădirii, dă înspre o curte modestă cu puțină iarbă și niște straturi de flori cunoscută drept „grădina directorului“. În acea după-amiază, Phelps, îngrijitorul școlii, și Jenkins, asistenta lui depresivă, erau în grădină și montau o scăldătoare pentru păsări. Le vedeam mișcările comic de stângace peste umărul lui Pabblem în timp ce-mi vorbea. — Ai avut o săptămână bună? m-a întrebat Pabblem. Am dat din cap. Nu aveam de gând să consum energie ca să fiu drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o simetrie și mai perfectă. Am simțit cum mi se face pielea de găină văzându-i mâinile albe făcând acele gesturi afectate. M-am uitat pe geam. Phelps și Jenkins erau în continuare prinși în șarada lor misterioasă legată de scăldătoarea pentru păsări. — Sigur, da. Ar fi grozav... zicea Pabblem. Colin, ești extraordinar... Când Pabblem venise la St George cu șapte ani în urmă, consiliul școlii îl aclamase ca pe „candidatul-care-va-aduce-o-undă-de-aer-proaspăt“. Toată lumea era înnebunită după el. Avea treizeci și șapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
părură a pluti subt un abur vioriu. Culi își schimbă locul: trecu mai la deal și avu încredințarea că și-a recunoscut direcția de întoarcere. O luă încet pe un colnic, coborî într-un găvan. Aici era o mlaștină veche, scăldătoare a mistreților. Calea îi era cunoscută acum, nu mai rămânea nici cea mai mică îndoială; dar se găsea foarte departe de Prelunci. Prin ce locuri a trecut? când oare s-a răslețit în așa măsură? A umblat de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
păsărilor, anunță sec și inutil Prepelicarul. Aceasta era încăperea care ieșea clar în evidență în partea stângă a clădirii. Păsările circulau printr-o fereastră deschisă, într-un șuvoi constant de veniri și plecări. Pe piedestalele micuțe din jurul încăperii era o scăldătoare pentru păsări, erau puse tot felul de semințe, iar un bazin de scăldat pentru păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sunt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta. 4. Gîtul tău este ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ca niște oști sub steagurile lor. 5. Întoarce-ți ochii de la mine, căci mă tulbură. Perii tăi sunt ca o turmă de capre, care poposesc pe coama Galaadului. 6. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. 7. Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta... 8. Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr, 9. dar numai una singură este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
cad mereu, cu crucea lor și nu mai termină de căzut; Din calidor, alții se uită-n fete, se uită pân-se uită pe sine, uitându-se. Și căzând, dulce. În fântână. Și după o vreme, urcând; răsărind: ca din scăldătoare: drept și curat (ca aurul strecurat). Din calidor, mă văd În curtea școlii (acum știu: era iarna cu Stalingradul). Din calidor, mă văd În curte, aducându-mi aminte de lecția cu trenurile (nici unul dintre elevi nu văzuse tren), cu podurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
șaptezeci de soboare de eremiți! conchide Poetul. Îngerul își aplecase una dintre aripi, atingînd și înfiorând, cu pana lungă de la capăt, unda apei din cristelniță. Prin văzduh, o aromă intensă de busuioc și de mirt, împroaspătă nările Avocatului. Sigur, sigur, scăldătoarea Siloamului! Sfințirea și preschimbarea apelor! Osanà! își aminti acesta, clipind bucuros, către Poet. Boss, nașule! Scoate maimuța... ăă..., copilul, din coș și ține-l bine-n brațe, la vedere! vorbește și Sile, cumpătat, pentru prima dată după ungere. Ușor de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
2Cr 32,30; Sir 48,17). În 1880 a fost găsită o inscripție în interiorul galeriei săpate în stâncă. Se afla în locul în care muncitorii plecați de la izvor i-au ajuns pe cei care săpau plecând din interiorul cetății, adică de la scăldătoarea Siloe. Această galerie, de aproximativ 500 de metri lungime, e o adevărată reușită tehnică pentru acea epocă care nu cunoștea mijloacele noastre moderne, în special instrumentele de măsură. Aici arheologia confirmă oricum ceea ce spune Biblia în diferite locuri. Inscripția de la
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
apă a cărei temperatură variază între 36 și 45 de grade. Fiecare dintre aceste bazine e căptușit cu dale de piatră și prevăzut cu o scară care se adâncește în apă și cu o bancă circulară la margine, pe care scăldătorii se pot așeza ținându-și capetele peste nivelul apei. Fiecare bazin poate cuprinde zece-cincisprezeee oameni. Aceste hedoniste locuri de meditație sunt cunoscute sub numele de „oalele cu aburi“ sau, pur și simplu, „la aburi“. Cu aceasta se încheie descrierea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]