248 matches
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a găsit mai multe variante de nume pentru acesta. Astfel Satan poate fi întâlnit și ca Dracul, Necuratul, Diavolul, Ăl cu coarne
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a ... Citește mai mult Comoara blestemată Primind din partea scriitorului Ion Nălbitoru, în format electronic, romanul ,,Comoara blestemată’’, ca premiu, citindu-l, mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința populară, nici numele acestuia nu-l puteai pomeni fără să-ți atragi asupra ta răul al cărui reprezentant este, după scăpătatul soarelui. Probabil, în ideea de a păcăli într-un fel anume atragerea asupra sa a răului, țăranul român a ... Abonare la articolele scrise de ilie fîrtat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
asta, stai locului! Ce-ți veni? Asta e, că ești bun de cinste, nu? Și acum la fel, dacă aranjez eu ceva... Dacă făceați cum v-am zis eu cândva..., scăpa băiatu de armată și în doi ani era subofițer scăpătat, ajutor de post pe aproape de casă, că la Școala de Poliție doar atât făcea, nu mai mult... - Las-o baltă, cu asta! Nu-i place lui și gata! Da’ nici mie nu-mi place... Îl vreau inginer, băi, nu ajutor
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
avantajează, cum făcuse și cu prințesa aflată în suferință. Înaințe de a fi alungat din regat, hoțul de tutore reușise să-și care galbenii peste hotarele regatului, la împărăția vecină, unde cumpărase un mare și impunător palat, de la un duce scăpătat ca avuție, însă tatăl unei fiice deosebit de frumoasă dar cam nătângă. Aceasta nu l-a prea deranjat, pe hoțoman, deoarece în planul său era să o cucerească pe însăși fiica împăratului al acestei noi împărății. Prințesa în suferință care acum
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
un je ne sais quoi, e mai mult decât pare. Asta dacă nu mi-am pierdut percepția asupra caracterului ascuns al femeilor. Limbajul corpului, alura, modul de a vorbi și gestica. Prea elevate pentru o banală guvernantă. Fiica vreunui nobil scăpătat și rămas fără avere? Posibil.” Se va interesa. Nici nu conta prea mult. De când o văzuse prima dată, a avut senzația de déjà-vu. Și apropierea subită a lui Leon față de ea,l-a pus pe gânduri. Nici obrăznicia lui Beth
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
vor fi când copilul ăsta o să aibă 18 ani. Tu vrei să rămână agățat de fusta ta și atunci, nu? Asta vrei. - Nu de fusta mea. Că dacă face școala aia, găsește o fată frumoasă din partea locului. Sunt destule familii scăpătate p‑aci, a venit destul de clar răspunsul femeii care, netulburată și încrezătoare, a continuat să‑și spună gândul. Agățat de fusta ei, își fac casa lor. Îi ajutăm și noi, că așa se cade, nu? Își cresc copiii și... - Da
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
ce se soldează cu nevoia de a se defini prin creație: „Cusută de piatra rîurilor,/mă-necam cu fiecare val,/ în ziua în care se duelau fulgii/ și toți ceilalți erau dezbrăcați de timpul / în care sîntem” [...] pîndeam cu ochii scăpătați/ pe tăciunii stinși de pe vatră.” Rigoarea lirismului, asprimea față de mirajul poemelor, dar și cenzura propriei expansibilități demonstrează și dovedește conștiența responsabilității a ceea ce scrie Maria Diana Popescu. Noutatea metaforicii și a virtuozității consacră volumului un simfonism poetic sublim, suprapus iluminării
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
c-a plecat, Prin farmec s-a deșteptat. - Nu-mi pare rău c-a plăcut! Zice Petre ușurat: Domnu-i bun, m-a ajutat... De-așa belea am scăpat. Leana mea cu strungăreață, A prins iar poftă de viață, Iar misitu-a scăpătat... A găsit ce-a căutat. Târgu-ntreg acum vuiește: „Leana pe altul iubește” Vai!...blestemul de bărbat... Nu e glumă, e-adevărat: Soțul a fost răzbunat..., Iar misitu-i terminat Acum el e surd și mut - Leac a dat, leac și-
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
Întrebă a doua prințesă aruncând priviri măsurătoare nou-venitei. O prințesă necunoscută? - Necunoscută? Se miră prințul. Credeam că prințesele se cunosc între ele. - Doar cele mai importante, zise cea de-a treia prințesă. Poate că această prințesă e fiica vreunui împărat scăpătat. Cora își desprinse mâna din cea a prințului și se retrase câțiva pași, așa încât să nu le mai vadă pe cele trei prințese. Pe cât de frumoase erau prințesele, pe atât de răutăcioase păreau. Îl luară pe prinț cu ele și
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
o fustiță cadrilată din pânză de casă, o cămașă de in brodată cu cruciulițe albe și negre. Își înfigea un pieptene din metal în păr și era încălțată în ghete strâmte, din piele de capră. Poate și situația acelei familii scăpătate, care-i arătase că nimic nu se dovedea veșnic: nici bogăția, nici tinerețea, nici frumusețea, îl hotărâse să învețe, singura modalitate de a-și asigura un trai bun. Prin clasa a cincea primară, odată revenit de la școală, se hotărâse să
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SECRETUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Secretul Cică-ar fi cumva un împărat Cu aleasă curte princiară, De la boiernașul scăpătat, La cei ce în ranguri se-nălțară. Mișună o faună bogată, Fiecare e pe contul lui. Care vrea și poate, să se bată Spre obținerea succesului. Dar bufoni au devenit prea mulți, Număr mare și de măscărici. Dacă ai răbdare
SECRETUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375134_a_376463]
-
c-a plecat, Prin farmec s-a deșteptat. - Nu-mi pare rău c-a plăcut! Zice Petre ușurat: Domnu-i bun, m-a ajutat... De-așa belea am scăpat. Leana mea cu strungăreață, A prins iar poftă de viață, Iar misitu-a scăpătat... A găsit ce-a căutat. Târgu-ntreg acum vuiește: „Leana pe altul iubește” Vai!...blestemul de bărbat... Nu e glumă, e-adevărat: Soțul a fost răzbunat..., Iar misitu-i terminat Acum el e surd și mut - Leac a dat, leac și-
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
din urmă categorie [...]. În legătură cu mediul social din care proveneau meșterii și calfele din orașe, documentele permit următoarele precizări: în primul rând, meșteșugul era moștenit deobicei din tată în fiu, în al doilea rând, meșteșugarii se recrutau din categoriile sociale orășenești scăpătate, în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oameni reprezentând categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își consume amorul la care o împinge criza ei de bovarism. Când nu e o târguială vehementă pentru zestre (Nerăbdătorii), căsătoria e un blestem pentru cel mai slab dintre parteneri (La vreme) sau, alteori, o dezonoare (De pe culme). O boierime scăpătată, dar fudulă vânează alianțe pe care, într-ascuns, le disprețuiește (În ciuda coanei Dochia). Lașitatea micului burghez proteguiește râvna căpătuielii și resignațiunea bicisnică împacă iute lucrurile. Se întâlnesc, în proza lui B., două mari categorii de personaje: pe de o parte
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
nebunească, fericiți și îngroziți de libertatea recâștigată. Unul dintre fugari a atras privirea tuturor. O sabie, adânc înfiptă în șa, se înălța pe spinarea lui. Calul galopa și lunga lamă înțepenită în pielea lui groasă se mlădia strălucind în soarele scăpătat. Oamenii i-au urmărit din ochi clipirile stacojii care se pierdeau puțin câte puțin în ceața de pe câmp. Ei știau că sabia aceea, cu mânerul umplut cu plumb, tăiase un trup în două - de la umăr până la pântece - înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
grecească pentru săvârșirea serviciului divin și îndeplinirea regulei mănăstirești; îndealtmintrelea mănăstirea mai era și sub patronatul regelui. Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și-n cele mirene, lăsată înlăuntru și afară fără nici o îngrijire, supraveghere sau ajutor, scăpătată, disprețuită și părăsită într-adins, biata mănăstire grecească trăgăna o existență mizeră spre păsul ei și ocara marii sale comunități religioase. În loc de ajutor material, regele-și puse de gând s-o prefacă pur și simplu în mănăstire catolică, socotind că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greu cu fața afundată în pantalonii lui de piele. Imaginea aceea îl urmărea mereu, tulburîndu-l profund pentru că, în ciuda amintirii clare, nu știa ce se întîmplase cu mama lui și cum ajunsese să cutreiere Câmpia Pannoniei cu familia aceea de țărani scăpătați, pribegi și nu foarte prietenoși. Își descoperise puterile la pubertate și crezuse că ele sunt un dar de la Dumnezeu. Putea percepe instantaneu sentimentele care îi animau pe cei cu care vorbea sau pe care îi observa. Neștiutor, s-a repezit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în optica criticului, texte ca Franț și Bunicul erau printre cele mai bune din „povestirea românească”. Mihail Dragomirescu saluta ulterior „stilul descriptiv, puterea de caracterizare și puritatea inspirațiunii”. Însă clișeul sămănătorist obsedează. Figuri de album decolorate, bătrânii săi, mici boieri scăpătați, nostalgici, iremediabil dominați de pasivitate, trăiesc din amintiri, învârtindu-se în jurul propriului ax; notele repetitive, ticurile, micile manii, tabieturile sunt semnele sclerozării plurale. Proza din volumele următoare marchează un reviriment. Acum, viața în orizont rural e văzută sub specia durității
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
sentimentul devastator al singurătății într-un cosmos ostil prin indiferență: „Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-o rană de apus”. Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
idei a lui I., denotând o fire pasionată de demonstrații logice, este fericit întreruptă în Interval de câteva momente epice propriu-zise, dintre care cel mai semnificativ este episodul de extracție autobiografică al copilăriei naratorului, unde imaginea unei familii nobile maramureșene, scăpătată dar întreținând cultul unuia dintre strămoșii săi, memorandist și martir al neamului, se înscrie în linia romanului având drept temă societatea tradițională ardelenească, reprezentat de Ioan Slavici sau de Liviu Rebreanu. Cunoaștere de noapte revine la tema crizei existențiale, provocată
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]