40,625 matches
-
-și primească ofranda. - Nu mai pot să aștept, nu mai rezist, iubitule, te rog să mă crezi că te doresc și că sunt de nerăbdătoare să mă pătrunzi, să-mi răscolești toată dorința de a te avea și de a scăpa de coșmarul care m-a cuprins, că nu voi putea alunga fierbințeala ce mi-a cuprins întregul corp. Te rog să mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
feminin și un fenomen nemaiîntâlnit până acum. - Și credeai că le știi pe toate. Inversând din nou pozițiile, șoldurile sale se așezară din nou mai bine peste ale fetei pentru ca aceasta să simtă toată tăria presiunii sale masculine. - Nu vei scăpa așa ușor în noaptea aceasta de mine. - Cine a spus că ar vrea să scape? Pedepsește-mă cum știi tu mai bine. Etalează-ți întreg talentul feminin. Deocamdată sunt încântat de cum te desfășori. - Nu vreau să mă grăbesc sau să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
din nou pozițiile, șoldurile sale se așezară din nou mai bine peste ale fetei pentru ca aceasta să simtă toată tăria presiunii sale masculine. - Nu vei scăpa așa ușor în noaptea aceasta de mine. - Cine a spus că ar vrea să scape? Pedepsește-mă cum știi tu mai bine. Etalează-ți întreg talentul feminin. Deocamdată sunt încântat de cum te desfășori. - Nu vreau să mă grăbesc sau să-mi etalez talentul nativ. - Nici eu. Vezi tu vreo grabă? Vreau să te ador. - Am
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
din Miroslovești îi răpiseră deja cinci copii bolile copilăriei - un alt fel de război, poate mai crud decât cel propriu-zis, căci victimele lui erau copiii. Durerea pierderii celor doi prunci gemeni, amândoi băieți, apoi a celui ce părea că a scăpat de bicisnicia vârstei infantile, căci avea vreo doisprezece ani, nu se stinsese încă în sufletul acestei mame nemângâiate. O întărea însă, în suferința ei, pilda lui Iov cel din Biblie și ceilalți copii care i-au rămas în viață, între
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei prunci de-
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Pintilii revenea în lagăr, inapt însă pentru muncă. La puțin timp după accidentul lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
singurul tratament pe care aceștia și-l puteau administra - pentru suflet, căci pentru trupul bolnav tifoșii nu primeau nimic. Totul era la cheremul rezistenței propriei naturi. Toți bolnavii erau numai piele și oase, dar câțiva dintre ei au supraviețuit. A scăpat chiar și cel care avea la un moment dat cele mai mici șanse: Nică Pintilii, singurul care avea de crescut trei copii, misiune pentru care rămânerea în viață era o condiție invariabilă. Toată viața sa avea să-l privească pe
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă și exemplară viață de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupație sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
că era joaca din curte cu verișoara Varvara care mă învăța doar prostii, ce să-i faci ?!, apanajul veșnicului feminin, sau cu cel mai iubit dintre câini, Corb, un ciobănesc superb, pe care-l călăream, când spre spaima vecinilor, mai scăpam și pe stradă, în urmărirea pisicilor. Nu eram un curajos, dar Corb mă învăța să fiu. Petrecerile părinților, organizate de marile sărbători împreună cu alte două familii, care durau câte două-trei zile, pe rând la fiecare, când împreună cu Ludmila așteptam cu
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
o expresie farmaceutică. De aici a început infernul copilăriei mele pe care l-am descris cu durere în suflet în primul meu roman Povod. Sunt momente pe care și azi mă feresc să le relatez - coloana deportării din care am scăpat împreună cu părinții și cu Ludmi printr-o minune. Ne-a mitraliat aviația română semănând moartea și împrăștiindu-i pe calmucii călare care ne încadrau. O regretabilă confuzie. Basarabeni nevinovați au murit de mâna fraților lor români. Noi am scăpat... Emilia
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
am scăpat împreună cu părinții și cu Ludmi printr-o minune. Ne-a mitraliat aviația română semănând moartea și împrăștiindu-i pe calmucii călare care ne încadrau. O regretabilă confuzie. Basarabeni nevinovați au murit de mâna fraților lor români. Noi am scăpat... Emilia Țuțuianu: Ce amintiri păstrezi în memorie la momentul plecării din Basarabia natală? Boris David: Teamă, într-o atmosferă de haos. Sintagma ,,Pohod na Sibir” era pe buzele tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
pe buzele tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica a cuprins satele printre țăranii înstăriți. În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și foștii ofițeri albi scăpați de urgia revoluției bolșevice, s-au adunat în fața Soborului, al cărui clopot cunoscut ca ,,Bolișoi”, pe care îl auzeau și cei din Tulcea, a început să sune fără oprire. Erau și naivi care sperau că ,,trădarea celor de la București” va
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
ca noi, sufeream, la început, de sărăcia care ne apăsa, mereu cu gândul la vremurile bune de acasă; am mai dat ceva meditații unui copil la matematică și română ca să-mi pot cumpăra un pantalon, o bluză; încet, încet, am scăpat de complexe, am pătruns în cercuri de băieți și fete, mi-am făcut mulți prieteni și prietene, eram acceptat în familiile ,,bune”, dansam bine, înalt cu plete, atât cât mă lăsau la liceu... și câte și mai câte... Visam să
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Dar, să nu uităm că în scrierile unui Nistor, sau Iorga, nu găsim un asemenea mod de abordare, ei fiind și oameni de știință, și oameni politici. Imediat după Revoluția din Octombrie, Basarabia a fost locul de refugiu al celor scăpați de urgia revoluționarilor, profesori, preoți, ofițeri albi. Alături de preoții români ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existența unui învățământ teologic de înaltă clasă la Chișinău, cu toții au format o adevărată frăție luptând pentru o viață liberă, liberă de teama bolșevismului
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
o stea solară plină, Ce pe cer se recunoaște. Tainele simțirii noastre, Nu pătrunde -n adânc, Printre stelele albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
o stea solară plină,Ce pe cer se recunoaște.Tainele simțirii noastre,Nu pătrunde -n adânc,Printre stelele albastre,Oare cum e să fii prunc?.Din prezentul nostru șters,Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
atunci au existat perechi care s-au avântat pe ring. Cei doi bărbați se priviră în fugă unul pe celălalt, apoi Ștefan îi făcu un semn discret lui Valentin s-o invite la dans pe Gloria. Acest gest nu-i scăpă vigilentei fete care și-a propus să supravegheze cam tot ce se întâmplă la masa lor și mai ales pe Ștefan dacă mai este interesat de mamă-sa, sau o are numai pe ea în atenție. Spera ca din noaptea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
au vorbit în timpul dansului, sau o fi fost mai mult preocupată să-i țină isonul lui Valentin pe ringul de dans? Se simțea răcorită sufletește că a avut curajul să-i zică lui Ștefan ce avea pe suflet. Să mai scape de povara pe care o va lua cu ea spre casă. Reprezintă sau nu ceva pentru el, ori o va uita imediat ce mașina lor va părăsi parcarea Complexului? Din discuția purtată parcă a prins un pic de curaj. Părea că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
orice ispită pătrunde mai întâi și câștigă războiul minții, abia apoi devenind faptă după ce parcurge mai multe trepte. Mintea omului își are aici întreaga importanță, „paza minții” fiind adeseori pomenită în scrierile ascetice, fiindcă ea poate alunga de la început „momeala”, scăpând astfel de forța prezentă pe treptele următoare. De aceea rolul rațiunii este cel de a primi adevărul revelației și a-l susține în lupta pe care omul întreg (minte, simțire, voință, trup) o are de dus împotriva dependenței de toate
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
la ora de vârf, împreună cu rudele de ambe sexe, să strângi câteva mâini și să plasezi un plic elegant... Fiecare crede că ești invitatul celorlalți. - Deci ai dat cecuri, sughiță Plotchemaher. - Asta a fost singura mea grijă, nu cumva să scap un cec adevărat... Am dat plicuri, nu cecuri. Așa că asta e, domnilor, luați-vă cecurile și spălați-vă pe cap. Cu ele! ---------------------- Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 28 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (99) - BANCNOTA DE UN
BANCNOTA DE UN MILION de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486251844.html [Corola-blog/BlogPost/367066_a_368395]
-
dintre valorile tale și de aceea amâni. Sau nu e aliniat cu ceva ce vrei să faci. La mine, văd că amân ce am acceptat să fac, deși nu-mi aduce valoare. Și aici caut să fac două lucruri: să scap (deleg) sau să accept sarcina ca parte din „peisaj” (practice to like what I do). Importantul e al meu (aliniat cu valorile mele), iar urgentul e al altora (aliniat cu valorile altora și potențial în conflict cu ale mele). Adriana
„- Un coleg de birou mi-a furat o idee și a fost felicitat de șef în fața tuturor”. Câteva situații tabu în business by https://republica.ro/un-coleg-de-birou-mi-a-furat-o-idee-si-a-fost-felicitat-de-sef-in-fata-tuturor-cateva-situatii-tabu-in [Corola-blog/BlogPost/338958_a_340287]
-
nu vedea pe unde calcă și nici nu știa ce să facă. Tot ce i se întâmplase era peste puterile sale de rațiune și înțelegere. Nu știa cum să reacționeze. Nu avea pe nimeni căruia să-i spună și să scape de sub presiunea momentului. Nici unde să meargă nu avea momentan, deoarece acasă nici prin gând nu-i trecea că mai poate ajunge. Scoase telefonul din poșetă și căută numărul lui Sebastian. - Sebi, unde ești? - Acasă, unde să fiu? - Ajung în
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii umane cu elementele lumii minerale: „Am pătruns
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte, datorită excesului de viteză. Am reușit să vorbesc astăzi cu prietena băiatului, care este în momentul de față la Spitalul General din Larnaca și care a scăpat cu viață. Am întrebat-o unde se grăbeau atât de tare și de ce nu au oprit la controlul radar de pe autostrada Nicosia - Larnaca... sau măcar să micșoreze viteza. Mi-a spus că vroiau să meargă la mare... unde avea probabil să
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_9_martie_p_veornica_ivanov_1394583168.html [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]