380 matches
-
Ziua Minim Ziua 2. F1 ORD II TăMășENI - RO015320446561 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 3. F1MA ORD II BERCU - RO015312046409 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 4. F1 ORD II BERVENI - RO025293346109 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 5. F1 ORD II SCĂRIȘOARA NOUĂ - RO025277145926 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 6. CENAD F1 - RO045111244702 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 7. ȘOFRONEA ORD II F1 - RO045128345243 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 8. VARIAȘU MARE ORD II F1 - RO045125345159 Mediu Maxim Ziua Minim Ziua 9
PROTOCOL din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288096]
-
F1MA ord. II BERCU RO015312046409 ROSO01 Teren arabil (211) 22.88228 47.92373 121.47 70.0 4.3 46.1 1978 10 2 4 F1 ord. II BERVENI RO025293346109 ROSO06 Pășune (231) 22.47614 47.76300 115.91 15.5 3.5 12.3 1973 10 2 5 F1 ord. II SCĂRIȘOARA NOUĂ RO025277145926 ROSO06 Teren arabil (211) 22.23028 47.62151 143.82 25.6 12.4 21.5 1974 10 2 6 F1 CENAD RO045111244702 ROMU20 Teren arabil (211) 20.61232 46.13513 84.88 9.6 3.3 7.6 1967 10 2 7 F1 ord. II ȘOFRONEA RO045128345243 ROMU20 Teren
PROTOCOL din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288096]
-
1 0 1558 OT AJVPS Olt 35 Bercica 2 0 1 1 0 1559 OT AJVPS Olt 45 Vlădila 2 0 1 1 0 1560 OT AJVPS Olt 46 Rotunda 0 0 0 0 0 1561 OT AJVPS Olt 48 Scărișoara 0 0 0 0 0 1562 OT AJVPS Olt 51 Grojdibod 0 0 0 0 0 1563 OT AJVPS Olt 52 Ianca 0 0 0 0 0 1564 OT AJVPS Olt 54 Vișina 0 0 0 0 0 1565 OT
ANEXĂ din 29 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282422]
-
NU 543 52366 Lunca Zaicii 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 544 52455 Ruștin 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 545 52231 Cireșel 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 546 52464 Scărișoara 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 547 52188 Arsuri 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 548 52473 Strugasca 52160 CORNEREVA CS Nu există rețele fixe DA NU 549 52375 Mesteacăn 52160 CORNEREVA CS Nu
ANEXE din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282481]
-
Arieș ... 3. Câmpeni ... Comune 1. Albac ... 2. Arieșeni ... 3. Avram Iancu ... 4. Bistra ... 5. Bucium ... 6. Ciuruleasa ... 7. Gârda de Sus ... 8. Horea ... 9. Lupșa ... 10. Mogoș ... 11. Ocoliș ... 12. Poiana Vadului ... 13. Poșaga ... 14. Roșia Montană ... 15. Sălciua ... 16. Scărișoara ... 17. Sohodol ... 18. Vadu Moților ... 19. Vidra ... ... 5. Judecătoria Sebeș, cu sediul în municipiul Sebeș Municipiu 1. Sebeș ... Comune 1. Câlnic ... 2. Cut ... 3. Daia Română ... 4. Doștat ... 5. Gârbova ... 6. Ohaba ... 7. Pianu ... 8. Săsciori ... 9. Șpring ... 10. Șugag
HOTĂRÂRE nr. 1.217 din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277039]
-
Comune 1. Băbiciu ... 2. Bucinișu ... 3. Cezieni ... 4. Dăneasa ... 5. Deveselu ... 6. Dobrosloveni ... 7. Dobrun ... 8. Drăghiceni ... 9. Fălcoiu ... 10. Fărcașele ... 11. Gostavățu ... 12. Mihăești ... 13. Osica de Jos ... 14. Osica de Sus ... 15. Radomirești ... 16. Redea ... 17. Rotunda ... 18. Scărișoara ... 19. Seaca ... 20. Sprâncenata ... 21. Stoenești ... 22. Stoicănești ... 23. Traian ... 24. Văleni ... 25. Vlădila ... ... 3. Judecătoria Corabia, cu sediul în orașul Corabia Orașe 1. Corabia ... Comune 1. Brastavățu ... 2. Cilieni ... 3. Gârcov ... 4. Giuvărești ... 5. Grădinile ... 6. Grojdibodu ... 7. Gura
HOTĂRÂRE nr. 1.217 din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277039]
-
românească, București, (sec.XIX). O vitrină este rezervată personalităților rucărene: Mihail Lungianu, Victor Slăvescu, Tudor Mușatescu și Ion Barbu. În rafturi separate se păstrează câteva piese geologice din colecția geologului rucărean Radu Muțiu și câteva materiale de la castrul roman de la Scărișoara (Rucăr). Foarte interesante sunt schițele genealogice a 54 de moși cu descendenții lor, unele din ele datând cu începere din secolul al XVIII-lea. Aici se păstrează și Catagrafia satului Rucăr, din anul !838 cu 375 de familii (xerografiată după
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
ușă ,,unde-i tati?”... Replica soacrei venea prompt...,, Tu mamă nu ai?”...Urma spontan un ,,hâ...” A mai crescut puțin, au început plimbările în doi... o învățam ,,de toate”. La șapte ani i-am propus o excursie în Apuseni, la Scărișoara. ,,Vin și ele?!” ..,,Care ele?” ,,Ei... mama și Mami” ,,Nuuu! Numai noi doi” ,,Ce bine!”... A fost poate cea mai frumoasă excursie ,,în doi” din viața mea. Am ,,locuit” în mașină, am dormit pe lângă lizierele pădurilor, am urcat per pedes
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită sau găsindu-se în
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe moșii („satul Cilianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce iaste aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clanța i Tigenii, care se chiamă Tunarii, cu heleșteul și casele, cu pivnița de piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorii lui Stepan”, „20 de pogoane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de oi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar), „150 mătci de stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clența i Tigenii, care se chiamă Tunarii, cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorŭ lui Stepan”, „20 de pogoane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Stanbul) „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite (vacile erau cu viței, iar iepele aveau mînji) și „150 mătci de stupi”, moșii („satul Cilianii”), „satul Scărișoara”, „moșia de la Clanța i Tigenii”, „cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești”, „20 de pogoane de vie la Schei”) și „30 suflete de țigani”. Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul susținând că în spațiul examinat nu există doine, bocete, colinde, balade, basme, strigături, ghicitori, tradiții, opinie care avea să fie infirmată de monografia lui Emil Petrovici, Folclor de la moții din Scărișoara (1935), cealaltă investigație, făcută într-un interval mai mare, în 1920-1924, în aproape toate satele maramureșene, pe care le-a străbătut numai pe jos, reușește „să cristalizeze toate trăsăturile fundamentale ale Maramureșului”, adică graiul, folclorul în manifestarea lui artistică, etnografia
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
, Nicolae (8.VII.1946, Scărișoara, j. Alba), poet și traducător. Este fiul Paraschivei (n. Petrușe) și al lui Gheorghe Mocanu, țărani. A absolvit în 1964 Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Abrud, iar în 1969 - Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
bazinul superior al râului Arieșu Mare, a doua comună pornind de la Izvoarele Arieșului. Satele Mununa, Hanășești și Ghețar sunt așezate pe platoul carstic din stânga Arieșului, platou cu numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Poarta lui Ionele și Ghețarul Scărișoara. În toate cele trei sate sunt aproximativ 300 de persoane, cu o distribuție echilibrată pe vârste. Acestea locuiesc în gospodării răsfirate prin poienile-paduri de brad de pe platou, existând poienițe cu cinci-șase case sau chiar cu una singură. În 1998, când
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
s-au inițiat în turismul rural, ecoturism, exploatarea durabilă a plantelor medicinale; - proiect aprobat de realizarea alimentării cu apă prin Ordonanța nr. 7; - modernizarea (asfaltarea) drumului, realizată prin FRDS; - pietruirea drumului spre Călineasa; - amenajarea peșterilor Poarta lui Ionele și Ghețarul Scărișoara. Toate acestea au pus comunitățile pe un trend ascendent de dezvoltare comunitară. O recunoaștere a acestui lucru s-a făcut și prin selectarea comunei Girda ca sat european. În loc de concluzii Aparent, acțiunile de facilitare - atât focalizate, cât și integrate - sunt
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de piatră. Construcția barajului de pământ pentru atenuarea viiturilor are ca termen de finalizare trimestrul II al anului 2007. ( M. D. M.) Taxă Salvamont În zona Munților Apuseni, pe raza localităților Albac, Arieșeni, Cugir, Gârda de Jos, Horea, Ighiu, Sălciua, Scărișoara, Șugag, Vadu Moților, Râmeți, Meteș, Cricău, Săscior și Câmpeni, unitățile turistice vor trebui să achite o taxă specială pentru serviciile publice de salvare și de siguranță acordate turiștilor. Astfel, hotelurile, pensiunile, motelurile vor achita câte un leu RON pe zi
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
gorila de munte; Muntele Corcovado de la Rio de Janeiro, masivele Matterhorn și Jungfrau din Alpi, Podul natural de la Ponoare, vulcanii noroioși de la Pîclele, Polița cu crini din Ceahlău; gheizerul "Bătrînul credincios" din parcul Yellowstone, cascada Angel, Lacul Roșu, ghețarul de la Scărișoara și multe altele. Un sistem coerent de măsuri concrete asigură aplicarea legislațiilor naționale de conservare. În ultimii ani, politici regionale de armonizare legislativă vizează unificarea acțiunilor de protecție și conservare într-o Strategie Mondială de Conservare a Naturii. 3.2
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
12, județul Mureș. 452. Ionescu Andreea Gloria, născută la 7 iulie 1967 în București, România, fiica lui Ionescu Dan Ilie și Eugenia Elvira, cu domiciliul actual în Germania, 70597 Stuttgart, Weidachstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, București str. Peșteră Scărișoara nr. 2, bl. M ÎI b, 8/3, sc. A, et. 4, ap. 20, sectorul 6. 453. Kersting Carmen Silvia, născută la 12 august 1956 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Mnere Ioan și Cornelia, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Harghita. 154. Kiskamoni Szalay Zsolt născut la 15 august 1962 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Nicolae Coloman Levente Antonie și Iudita, cu domiciliul actual în Austria, 4550 Kremsmunster, Hofwiese 8/2, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Scărișoara nr, 5, ap. 47, județul Cluj. 155. Kiskamoni Szalay Elisabeta Terezia, născută la 11 septembrie 1959 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Fodor Sigismund și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 4550 Kremsmunster, Hofwiese 8/2, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
județul Bihor. 550. Saramet Comșa Felicia Adriana, născută la 2 ianuarie 1965 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Ursa Victor și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Zehetnergasse 44/7, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Scărișoara nr. 10, județul Cluj. 551. Saramet Comșa Teodor, născut la 16 mai 1965 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Mircea și Adriana Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Zehetnergasse 44/7, cu ultimul domiciliu din România, Brașov
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
german, născut la 16 aprilie 1965 în localitatea Sânmihaiu Român, județul Timiș, România, fiul lui Pâncotan Mihai și Marina, cu domiciliul actual în Germania, 72622 Nurtingen, Duttenhoferstr. 66. 170. Wagner Viorel, cetățean german, născut la 15 februarie 1949 în localitatea Scărișoara, județul Olt, România, fiul lui Ciuciu Florea și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 71067 Sindelfingen, Guttenbrunnstr. 13. 171. Luchin Emina, cetățean iugoslav, născută la 12 septembrie 1963 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Luchin Milan și Milena, cu
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
Mama Uța", turistul cumpără numai ce avea dinainte, "Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Școala Generală, Județul Alba, "Emil Racoviță", Comuna Gîrda de Sus" scrie întîmplările citirii, în contra linearității agravante scrisului, Piatra Ionelei absurditățile momentului sar în munte, beat de fericire, Scărișoara case cu temeliile de butuci, înțelege că biserica întreagă o purtau tîrîș în alt sat, încă la 1700 locuirea ce sens mai avea! case particulare nu mai sînt, degeaba renovează viitorul locuințelor, nici omul vechi n-a prea avut ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Articolul UNIC Domnul Mocan Stelian Doru de demite din funcția de consilier în Consiliul Local al Comunei Scărișoara, județul Albă. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: -------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă --------------------
HOTĂRÎRE Nr. 115 din 23 martie 1994 privind demiterea din funcţie a unui consilier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110521_a_111850]