116 matches
-
să stau, în drept de vatră, S-aud cîinii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul că-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mîndre, poetice povești. Pe jos să șadă fete, pe țolul așternut, Să scarmene cu mîna lîna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să poată dormi mai bine. Cînd ai vreo neînțelegere cu cineva, plătește douăsprezece liturghii pomenindu-i numele lui, că se alege la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o dai de tors pe ceea lume o scarmănă cu dinții. Cine toarce vinerea lînă pe ceea lume va fi căznită cu sucirea gîtului. Logodnă După ce o fată se logodește, atît ea, cît și mă-sa, cu celelalte, de mai are, nu mai torc pînă se face nunta, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
S. Singher (1908); fabrici de produse chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și „Unirea”Mendel Brüll, Leon Zeilicovici; fabrică de săpun - I. Horky; fabrici de perii și pensule (2) - „România” și „Munca” S. A.; fabrică de scărmănat lâna - Avram Gheller; fabrici de tăbăcărie (9) - Herman Abramovici (1916), S. Ch. Brill & N. Grinberg (1898), S. Filderman (1886), Ozias Herșcovici (1919), L. O. Klein (1880), H. Perlberger, Aizic Herman, I. Ettinger și D. Hirsch Grünberg; fabrici de tricotaje (6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
femeilor sau a copiilor; „fumul scos de mașina de vapori se răspândește la vecini și chiar la spital”; numărul total al muncitorilor - 5; la fabrica de sumane „N. Moga” (din strada BacăuPiatra) - fabrica are 2 localuri: una pentru mașinile de scărmănat și tors; alta pentru mașina de țesut; numărul total al muncitorilor - 9, dintre care 6 sunt fete cu vârsta cuprinsă între 13 și 20 de ani; la tăbăcăria lui H. D. Abramovici (din strada Fabriciloră - nu sunt medicamente în depozit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
însoțesc cele două slugi care-l păzeau, umbrele lui de la Istanbul cum obișnuia să le spună. Tot așa stăteau și acum doi ani în aceeași sală mare, cu ușile larg deschise spre cerdac. Tot așa așezate pe jos, țigăncile mamei scărmănau lâna pentru plăpumi. Iat-o pe Manda, cu cafele ca odinioară, doar că atunci maica mare le comanda tuturor, acum mama îi luase locul. Maica mare spune că nu mai vede să bage ața în ac, stă în jilț, cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamna Moldovei. Sunt doamnă, doamnă! Maica mare, Stanca, ofta și se închina între două înghițituri de cafea, iar Stăncuța, acum jupâneasă măritată, nu putea să nu-și aducă aminte cum îi pregăteau zestrea ei tot aci, cu meșteri, cu țigănci scărmănând lână, acum doi ani când s-a măritat. Atunci era toamnă, mirosea a frunză și a fum iute. Tot așa, pe lavițe se aeriseau dulamele de serasir și de canavăț, rochiile de atlas de Veneția și de belacoasă. Tot așa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
muia până și inimile muierilor înăsprite de ură. - Iete, ce o apucă și pe asta a lu’ Florin a lu’ Hușanu, să se lălăie pe scenă. - Ah, unde să fi fost eu bărbat să vezi ce mi-o luam la scărmănat... lână și la adunat poloage. Mamă, mamă. Gurile rele nu mai conteneau. Însă asprimea vocilor obosite de vorbă, de praful pământului ridicat în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, iar eu s-ascult pe gânduri, și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune - un greer amorțit - Și cald să treacă focul prin vinele-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție reprezintă dedublarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49 sclavi, 51 a scoate, 194 scoloți, 51 a se screme, 46 a scurma, 46 seamă, 242 seamăn, 242 a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trăsături aparte datorită necesității, în țări aflate la latitudini mai nordice decât Turcia, de a conserva legumele peste iarnă. Elena Niculiță-Voronca mai pomenește o rețetă, din nefericire astăzi dispărută: „Vinograda se face din pui fript la frigare, apoi carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care îl acompaniau. Unul era tânăr, scheletic și cu părul rar, cu pantalonii abia atârnându-i pe șoldurile înfometate. Celălalt era mai în vârstă, iar fața lui era acoperită de o barbă și un păr încurcat, ca și cum l-ar fi scărmănat o armată de pisici sălbatice. Purta o cămașă care fusese odată albă și un costum de dineu care fusese croit pe un om mult mai scund. Prin comparație, Boo părea aproape normal. —Scuze! Ashling, acesta este JohnJohn, spuse el arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o regulă a lor: nu omoară polițiști. Mă căcam împrăștiat la gândul că or să mă omoare oricum, așa că atunci când am auzit că spărgătorii de la Boulevard-Citizens au fugit și cu o parte din banii lui Benny, i-am luat la scărmănat pe ciripitori până mi l-au dat pe tavă pe Bobby De Witt. I l-am dus mai întâi lui Benny. Mâna lui dreaptă l-a convins să nu-l linșeze, așa că le-am dat pontul celor de la secția Hollywood
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
au arătat deloc interesați de hainele ori bagajele celor doi o servietă diplomat și o geantă , n-au furat nimic, nici măcar un nasture, nasturele lipsă declarat la poliție zburase prin tracțiune, totul indica faptul că nu doreau decît să-i scarmene pe români. Scena a durat cam cinci, șase minute, fiind privită cu multă Însuflețire de la ferestrele gării de-un impiegat voinic și mai multe funcționare recent coafate. După ce atacatorii au plecat la treburile lor, tinerii Îmbătrîniți s-au Îndreptat năuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în vârstă dintre oaspeți îi opriră pe cei tineri. După ce plecară cu toții, Keller se aplecă spre Lebedev și-i șopti la ureche: „Eu și cu tine am fi făcut tărăboi, s-ar fi lăsat cu o încăierare, ne-am fi scărmănat bine cu ei, ar fi venit poliția; uite că el și-a câștigat prieteni noi, ba încă ce prieteni, îi cunosc!“. Lebedev, care era destul de bine „făcut“, oftă și rosti: „A tăinuit celor înțelepți și cuminți și le-a descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în derizoriu: toamnă „s-a descheiat încet la sâni” și „și-a lățit în țară rană”, „lumina-și îmbracă mănuși”, dimineața „a venit cu strachina de lapte în răsărit”, anunțând „pasărea de cârpa a luminii”, Dumnezeu „stoarce lămâia lunii” și „scarmănă lâna îndrăgostiților supuși” etc. Imaginile - violente, provocatoare - anunță deja un frondeur pornit să dinamiteze vechiul lirism și să îi recupereze fragmentele într-o nouă și cutezătoare poetica. În ansamblul lor, construcțiile poematice de acum închid universuri desensibilizate și flagelate de
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
inventiv și calitățile sale inovatoare le-a moștenit de la tatăl său, care era un bun mecanic și fără studii speciale: a pornit la arat primul tractor „Universal” venit în sat; a pus în funcțiune prima fabrică din Lunca Prutului pentru scărmănat lâna; primul separator de procesat laptele în smântână etc. Încă din copilărie manifesta o curiozitate deosebită pentru tehnică. De fiecare dată, când tatăl său repara tractorul, el îl asista cu interes, străduindu-se să îi prindă orice mișcare. Era elev
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
Iustin, și Ionică, născut la 29 septembrie 1958, strungar la Uzina „7 Noiembrie” din Craiova. Maică-mea, Marița, are 87 de ani și tot o mai duce cu viața până în prezent. Cam pierdută și slăbită, dar mai merge pe picioare, scarmănă lână, face grăunțe. Sunt în al patrulea an de pensie și nevastă mea e angajată și ea la un atelier de confecții din satul Călimănești. Și croitoreasă și plăpumăreasă, mai câștigă și ea până aproape de 1000 lei. Ți-am scris
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acest amestec de șezătoare cu ceea ce numim clacă, fiecare intrând în preocupările oferite de gazdă în asemenea situații. Numai bărbații parcă nu se acomodau cu ideea că și ei trebuie să ia câte o bucată de lână și să o scarmene, că altceva nu aveau de făcut, ar zice cineva, dar ei și-au găsit preocuparea de-a discuta concomitent despre viața satului, a comunei, plasei și la nivel mai înalt. L-au băgat și pe Săndel în asemenea discuții, probabil
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ceva tot cu cap și două picioare, dar care cap numai pe umeri nu era, și-a folosit mâinile pentru a-l trimite Într’o lume În care nu mai trebuie să vâneze șoareci și vrăbii, și nici să se scarmene cu alții pentru favorurile pisicuței din vecini... Iar Cristi mi-a spus, În locul scrisorii așteptate de la Grinuț, cuvinte cumplite; chiar și pentru el, zic eu: Omul e singura ființă care ucide degeaba, nu motivat de nevoia hrănirii, cum face chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
economie, neamestecul statului însemnând să lași mână liberă voluntarismului, se poate, dar atunci se poate pune întrebarea dacă mai este necesar statul. Atunci va trebui să privatizăm administrația, organismele care împart pomenile, numite eufemistic subvenții, lăsăm numai partidele să se scarmene pentru ce este de jumulit în țară. Justiție nu ne mai trebuie, în loc de învățământ trebuie un oficiu privat de eliberat diplome, după cât plătește fiecare, la sănătate s-o plătească fiecare, fără s-o mai plătească statul și, încolo, Dumnezeu cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
femeia meseriașului, în dorința ei de modernizare, pretinde să i se spună cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei - respectuos ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
văzut pe Iosif. Parcă intrase în pământ. L-a căutat și Lucică, dar nu l-a găsit. Mă duceam și mă întorceam de la Gimnaziu cu Lucică, el de multe ori mă apăra de cei care ar fi dorit să mă scarmene puțin, văzându-mă cam sărăcuț îmbrăcat. În primul an la "Alexandru cel Bun" am fost coleg cu C. Bobescu, dirijorul de mai târziu. Dintre profesori nu am uitat pe Bîrjovanu de la științe naturale, Nedelcu de la desen, amândoi severi, însă eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]