397 matches
-
conturul ciudat al suferinței ce și-a făcut cuibar în orice zbor. De ce a fost să fie doar iureș de peceți ce-au mutilat c-o nefirească ură frumosul plin de farmec din orice trăsătură, sădind în suflet holde de scaieți? Imaginea din urmă mă face să oftez, să-mi pară rău că azi mă reprezintă... Cum poate să trișeze și-așa stupid să mintă când încă-n tinerețe mai vibrez? Arachne În cameră, în colțul dinspre apus, un mic păianjen
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426275858.html [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
Stihuri > Cugetare > UN FLUTURE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului foto: Mihai Olteanu Un fluture gătit pe semne să rupă gura târgului se agăță fără să-ndemne pe nime, în vârful scaietelui cu fina lui îmbrățișare și sfărâmat de-a sa lumină îl mângâie dând din picioare vrând să ascundă-o veche vină culoarea de urzică, falsă - o mască cum bine se știe - cu puterea ei de balsă reușește-o șmecherie Să
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442997198.html [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
Grăbește-te! Eu merg să mă spăl un picușor, se explică Tudorel cât se poate de serios și, în același timp, foarte îngândurat. Ajuns la pod, și-a dat cămășuța și pantalonașii jos, le-a scuturat de praf și de scaieți, și le-a așezat pe iarba curată de lângă pod. A mai făcut câțiva pași și a intrat în apă. Câteva broaște au sărit speriate, dar el nu le-a băgat în seamă. Cândva se speria de ele. Mai târziu, s-
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FIR DE NISIP Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În nisipuri de clepsidră Curg oceanele de vieți, Numai timpul ca o hidră Duce traiul prin scaieți! Trec fantasme-n umbra nopții Și tresar printre ciulini, Plâng în raza dimineții Vise ce-au dormit prin spini. În furtunile din ceruri Stelele se nasc și mor, Sfărâmate-n zeci de cioburi Zilele se duc în zbor. Doar netrebnice
FIR DE NISIP de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1454091230.html [Corola-blog/BlogPost/383981_a_385310]
-
său prin cuvinte, ca și cum ar fi pictat pe pânză cu titlu : „Prietena în violet”. Violet / culoare sfântă, ce urcă spre ceruri . „În toamna asta violet ... Eu am desprins dintr-un buchet Și lacrimi ce plouau tristeți ... Le-am îngropat printre scaieți ... ( În toamna asta violet) Dacă gândim sub aspectul pictural, și scaietele floare nenobilă, este un derivat al violetului . „ În toamna asta tristă ce coboară Cu lacrimi ce încep să doară Eu am minunea mea cochetă O primăvară ... violetă .” ( Trec toamnele
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Constanta_balasa_donosa_despre_poezia_violettei_petre.html [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
Prietena în violet”. Violet / culoare sfântă, ce urcă spre ceruri . „În toamna asta violet ... Eu am desprins dintr-un buchet Și lacrimi ce plouau tristeți ... Le-am îngropat printre scaieți ... ( În toamna asta violet) Dacă gândim sub aspectul pictural, și scaietele floare nenobilă, este un derivat al violetului . „ În toamna asta tristă ce coboară Cu lacrimi ce încep să doară Eu am minunea mea cochetă O primăvară ... violetă .” ( Trec toamnele pe lângă noi) Autoarea poemelor cu rang de violet, îmi duce imaginea
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Constanta_balasa_donosa_despre_poezia_violettei_petre.html [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
călcând pe lumina ce vine/ sorbind mierea cuvântului din țâța unei albine.” „Poeții nu mor niciodată,” „ci se-torc în cuvinte” și se așează la „Cina cea fără de taină” sau se refugează în „Gara poeților; „când prin noapte buzunărită de scaieți/ trece un tren de cuvinte cu poeți.” Fiecare poem are o destinație precisă, este poleit de strălucirea cuvintelor care valsează fermecător, în ritm cadențat, cu pași de lumină, dăruind iubitorului de poezie un „Spectacol de dincolo de cortina cerului.” „Între două
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/_1450135575.html [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
așteaptă apoi se despart se împart atît de uman cum rațiile de mîncare. Periferie O minuțiozitate-a simplității această priveliște la capătul străzilor cum al unei întrebări dar totuși e prea multă zidărie părăsită prea multe acoperișuri surpate prea mulți scaieți în locul siestei pentru nevolnicul tău trup pe care de la o vreme iată că trebuie să-ncepi a-l căuta în cărți. Frizerie Foarfeci care taie respirația lăsînd intactă șuvița de păr foarfeci care conversează între ele umbra piciorului mesei tivită
Poezie by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PUNȚI VINDECĂTOARE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 638 din 29 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Alerg precum o ciută prin roua dimineții, sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorțire... e binecuvântare, minune când scaieții mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; Iar tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, continuu explorează o lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Punti_vindecatoare_curelciuc_bombonica_1348935286.html [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]
-
nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arăt că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor trei barde și un pod de cornul taurului pe piept tobele bat în tîmpla lunii cu degete din care curg mărăcini lovindu-mă în față în încheietura atingerilor cum ar trece uliul
ÎN PÂNTECUL NOPŢII de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_pantecul_noptii_george_adrian_popescu_1365745377.html [Corola-blog/BlogPost/345817_a_347146]
-
drag nu am. Revino tată, aici pe Pământ, Să-ți vezi munca risipită, Știu că n-ai odihnă în mormânt, Odihna veșnică e neliniștită. Tată, nu ai pe cine să mai cerți, Toți suntem plecați departe, Doar printre cete de scaieți, Se mai vede casa într-o parte. Referință Bibliografică: ACASĂ LA PETIA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul II, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ACASĂ LA PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Acasa_la_petia_mihai_leonte_1340425300.html [Corola-blog/BlogPost/358331_a_359660]
-
ruga pe tăcute cu chipuri prea cernite nu vor să mai asculte în patu-n care clipa părea fără sfârșit s-a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
călcând pe lumina ce vine sorbind mierea cuvântului din țâța unei albine.” „Poeții nu mor niciodată,” „ci se-torc în cuvinte” și se așează la „Cina cea fără de taină” sau se refugează în „Gara poeților; „când prin noapte buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți.” Fiecare poem are o destinație precisă, este poleit de strălucirea cuvintelor care valsează fermecător, în ritm cadențat, cu pași de lumină, dăruind iubitorului de poezie un „Spectacol de dincolo de cortina cerului.” „Între două
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449924837.html [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
stilistice de profunzime, cu deosebite rezonanțe estetice. Guvernată de sensibilitate, poezia curge lin, fără sincope, spre albia care concentrează “viața” gândului exprimat. “ Alerg precum o ciută prin roua dimineții,/ sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorțire.../ e binecuvântare, minune când scaieții / mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; / ( Punți vindecătoare) Poemele sunt creionate în culori blânde, scoțând în relief trăsătura caracteristică a poetei: rafinamentul spiritului. Primăvara - simbol al bucuriei, al zborului uman, al expansiunii sufletești creatoare - își desface mugurii - poeta, debarasându
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Note_de_lectorvolumul_de_poezie_broder_valentina_becart_1344799167.html [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
din Patimile.“ Miguel Delibes, fragment din volumul Ereticul, tradus din limba spaniolă de Tudora Șandru-Mehedinți „S-a întâmplat pe vremea când lui Goldstein David i s-a arătat Diavolul în forma unui cârnat.“ Kepes András, fragment din volumul Deșert de scaiete (2011), traducere de Kedves Emőke „ Îi salut pe toți acei care mă citesc, Cu gesturi largi îmi scot în fața lor pălăria Dinaintea porții mele când ei mă zăresc De îndată ce diligența apare pe vârful dealului. Le dau binețe și le urez
Noaptea Literaturii Europene la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/2692/noaptea-literaturii-europene-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99395_a_100687]
-
cu Iugoslavia, ajungem într-o zonă unde drumul e în reparație, adică se consolidează marginile cu betonări sau cu parapete noi. Câmpul pe care cu vreo 20 ani în urma era arat și semănat, acum este plin de armate întregi de scaieți uscați, mai ceva ca în romanul Ciulinii Bărăganului a lui Panait ISTRATI. În punctul unde odată era pichetul de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile clădiri mai sunt în picioare doar câteva cu tendința de
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/De_la_podul_peste_nera_la_oravita_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
cele mai bune pe care le avea, își adună într-o pungă puținele lucruri de valoare și părăsi totul fără să se uite înapoi, grăbindu-se către viitorul despre care îi vorbise asistenta. * Se agățase de Nicu, așa cum se agățau scaieții toamna de cozile oilor. El îi găsise de lucru imediat, ca vânzătoare la taraba cu încălțăminte din piața unui mare cartier. Când nu avea clienți, rezemată de masa din piatră, urmărea cu privirea tramvaiele care opreau în stația de lângă piață
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1469098734.html [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
că vor bine răsplătiți) Toți cei ce-și vor prăși poteca de iarba arsă și de pir. Ce de ciulini, și ce vigoare! rosti un galben trandafir. -Suntem din ce în ce mai mulți și vița, noi ne-am primenit Cu o mlădiță de scaiete...că era neamul veștejit... Acum suntem pe culmi înalte și câmpul, noi împărățim Scaieți, ciulini și alte ace, cu mare poftă ne-nmulțim... Referință Bibliografică: Ciulini - după fotografia Ciulinica - Sanda Nicucie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ciulini_dupa_fotografia_c_violetta_petre_1361538650.html [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
și de pir. Ce de ciulini, și ce vigoare! rosti un galben trandafir. -Suntem din ce în ce mai mulți și vița, noi ne-am primenit Cu o mlădiță de scaiete...că era neamul veștejit... Acum suntem pe culmi înalte și câmpul, noi împărățim Scaieți, ciulini și alte ace, cu mare poftă ne-nmulțim... Referință Bibliografică: Ciulini - după fotografia Ciulinica - Sanda Nicucie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ciulini_dupa_fotografia_c_violetta_petre_1361538650.html [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
lumii, cu zâmbetul eroinei pe buze, propriul exemplu pentru că lumea să se schimbe în bine. Ani la rând, m-am raportat la lume. Lumea nu s-a schimbat după zâmbetul meu, dar eu am ramas agățat de lume precum un scaiete de lâna unei oi. A durat 15 ani să realizez că trebuie să mă smulg de lume, să cad pe pământ, să încolțesc, să cresc, să înfloresc, ca să pot să rodesc alte zeci de scaieți care să se agațe în
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
agățat de lume precum un scaiete de lâna unei oi. A durat 15 ani să realizez că trebuie să mă smulg de lume, să cad pe pământ, să încolțesc, să cresc, să înfloresc, ca să pot să rodesc alte zeci de scaieți care să se agațe în lâna lumii. 15 ani pe care, pur și simplu, i-am pierdut. Eu nu contez. Dar rodul meu contează. Am mers mereu la vot și am votat ceea ce am crezut de cuviință, mereu ca să pot
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
mereu le-am urât sănătate la americani pentru rezultat. Între timp, am reusit sa încolțesc. Cresc încet, cu răbdare. Nu așteptați rod de la mine. Poate nu voi reuși să rodesc niciodată. Nu așteptați rod de la nimeni, de fapt. Cand un scaiete rodește și rodul s-a copt, lumea va lua, inevitabil, scaieții, în lâna ei. Dar puteți să faceți ceva: să vă dumiriți de propria existența, să nu mai stați agățați inutil în lâna, ci să coborați cu picioarele pe pământ
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
am reusit sa încolțesc. Cresc încet, cu răbdare. Nu așteptați rod de la mine. Poate nu voi reuși să rodesc niciodată. Nu așteptați rod de la nimeni, de fapt. Cand un scaiete rodește și rodul s-a copt, lumea va lua, inevitabil, scaieții, în lâna ei. Dar puteți să faceți ceva: să vă dumiriți de propria existența, să nu mai stați agățați inutil în lâna, ci să coborați cu picioarele pe pământ, să prindeți rădăcini. Într-o bună zi, poate veți face rod
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
cu care vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]