219 matches
-
nimic, mă culc liniștit, a trecut de 11 noaptea". E foarte simplu. Hai, curaj! Pe dracu. 1 februarie Totul e să reușești să fii cât de cât nesimțit. După aceea lucrurile merg mai bine. Îți capeți o liniște relativă și scapi de neplăceri. 3 februarie Am intrat într-o biserică. Am aprins două lumânări. M-am uitat apoi cum scădeau ceara și viața. 4 februarie Sânt bolnav și ușor îngrozit. Gripă cu complicații de respirație. Augusta e foarte enervată de boala
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nimic, mă culc liniștit, a trecut de 11 noaptea”. E foarte simplu. Hai, curaj! Pe dracu. 1 februarie Totul e să reușești să fii cât de cât nesimțit. După aceea lucrurile merg mai bine. Îți capeți o liniște relativă și scapi de neplăceri. 3 februarie Am intrat într-o biserică. Am aprins două lumânări. M-am uitat apoi cum scădeau ceara și viața. 4 februarie Sunt bolnav și ușor îngrozit. Gripă cu complicații de respirație. Augusta e foarte enervată de boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
lui că nu e nemuritor el. Nu e el cine crede că este. Nu-i făceam nimic, nu-l atingeam. Veneam și-i râdeam în față, atât. Stătea de vorbă cu mine de foarte multe ori. Mă înjura, mă ăsta scap, pun eu mâna pe tine, nu mă fac eu bine? Eram îngrozit de el. Era imens, nu puteai să-i faci nimica. De mult, am pus 20 de puști să-l bată. I-a făcut. În mijlocul străzii. Au sărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ca dintr-un coșmar. Sunetul acela sălbatic venea de undeva de departe, dar era atât de supărător și de insistent că nu-l puteam da la o parte, așa că m-am gândit că trebuie să mă trezesc din coșmar ca să scap de țipăt. Se auzea din ce în ce mai tare, până când mi-am dat seama că aveam ochii deschiși și că sufletul acela chinuit nu era dintr-un vis și nu era nici departe. Urletele erau ale mele și acel sunet nepământean venea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care se Întoarce spre mine și-mi zîmbește. Vezi că ai sos de roșii pe bărbie. În timp ce se Întinde să mă șteargă, Îmi Întîlnește privirea. O, Doamne. Ăsta e marele moment, ăsta e. E chiar... — Jack. Tresărim amîndoi șocați, și scap din mînă cocteilul. Mă Întorc și mă uit siderată. La poarta micii grădini se află Sven. Ce naiba caută Sven aici ? — La țanc, murmură Jack. Salut, Sven. Dar... ce face aici ? Îl fixez pe Jack. De unde știa unde sîntem ? — M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu pământul și cu vrăjmașii. Și-atunci, am Început să strigăm: - Poate mor, poate scap! Dacă mor, n-o să mor, Mă fac una cu pământul! Dacă scap, și-o să scap, Mă fac una cu văzduhul, Și de mor, și de scap, Am părinți din care vin, Am copii În care plec, Am femeie și fârtați, Și de mor, și de scap! De cum Încheiarăm cântul, ni se Îngustară privirile și nu mai văzurăm decât dușmanul. În clipa aceea, mi-am luat sulița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Mă fac una cu pământul! Dacă scap, și-o să scap, Mă fac una cu văzduhul, Și de mor, și de scap, Am părinți din care vin, Am copii În care plec, Am femeie și fârtați, Și de mor, și de scap! De cum Încheiarăm cântul, ni se Îngustară privirile și nu mai văzurăm decât dușmanul. În clipa aceea, mi-am luat sulița micuță pe care mi-o dăruise Kikil și am strigat din străfundul rărunchilor: - Poate mor, poate scap! Ceilalți Îmi răspunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ARTUR: Eu? (Indignat.) Eu să te ajut s-o cari? După ce că s-a îmbibat cu apă? (Oficios.) Cum îți permiți, domnule, să lași în ploaie buturuga mea? Cum să-mi pun eu capul pe buturuga udă? Tu ți-ai pune scapul pe buturuga udă? Bestie ordinară! CĂLĂUL (Plângăreț.): Așa se vorbește... cu un om bătrân și bolnav... care vă vrea binele? Ați mai întâlnit undeva un călău ca mine? Asta e recunoștința că vă îndulcesc ultimele clipe de viață? Că vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Omul cu Tatuaj nu râse. Scoase bricheta din buzunar și aprinse încă un Camel...” Merse din nou la fereastră. 10 minute. De ce nu? Am timp să mai beau un pahar. Am timp să mai scriu un paragraf. În 10 minute scap și de voi. Reveni la birou și începu să lovească furios tastele calculatorului. Totuși, zâmbea... Din spatele său, vocea Magicianului nu se lăsă așteptată prea multă vreme. Părea că posesorul ei stătuse la pândă, iar acum venise momentul să atace decisiv
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care trebuie să le Înveți (erau blasfemii la adresa Sfintei Fecioare). Apoi, bei din ciutură, azvârli ce ți-o rămâne În patru vânturi și scapi de soarta cea ră.» Acest exercițiu de magie neagră, ce mi se propunea, m-a scos din toropeală. Am sărit ca arsă și am Început să urc grăbită colina din fața mea. Urcasem foarte greu panta ușoară, parcă aveam pietre de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
singură soarta; Rusoaica, după mintea ei, găsea o singură cale: focul. Nu un alt potop - venea iarăși Noe și-i scăpa de la Înec nu doar pe ultimii cuvioși, ci și pe dezmățații agățați de arcă; Într-o acțiune de salvare scapi și pe ultima curvă, nu e și ea om? Ce s-ar fi Întîmplat dacă Isus nu ar fi iertat-o pe Maria Magdalena sau nu ar fi scăpat-o de la moarte pe Femeia păcătoasă? Chiar, ce s-ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu vrei să ți se întâmple merită să fie afurisit. Afurisești și scapi... Popa bău și asta îl făcea să-și exprime tot mai greu nedumerirea. — Să schimbi, adică, rugăciunea cu afurisenia ? Socoti câteva clipe, arătând cu arătătorul spre variante imaginare. Ceea ce nu-l ajuta prea mult. — Vrei să-mi iei pâinea de la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tocmai Suzana, și-mi povestea cum fuge un bărbat cu ochelari? (eu îmi scot/ repede lentilele de pe nas și suflu în ele/ s-alung ispitele) dar mai pe urmă/ spunea Suzana (povestește ea mai departe), se face o cotitură și scapi." O suită de versuri aduc obsesiv ideea alegerii vorbelor, cuvântul devine substanța universului, lumea este palpabilă, prin cuvânt: "cuvântul îl putem așeza, ca și cum am sufla pe geam", apoi, "când ei se vor apropia, îi vor vedea,/ și poate îl vor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă Femeia în poziție* să nu mănînce aripi de paseri, căci se aripește* copilul. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi de paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi șarpele de Sf. Gheorghe și porți pielea lui la gît nouă zile, scapi de friguri. La fel, dacă tai capul de șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lor. soțul își tratează soția de curvă, hoață, risipitoare, limbută. Luxandra din București povestește că Iordache „apururea strigă în vileag dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se va scrie prin rețeta pe care însuși autorul lui o propune: Ei bine, tocmai aceasta am observat că formează în sine chinul suferinții, iar concluzia a fost simplă și anume că pentru a scăpa de durere nu trebuie să ,,scapi" de ea, ci tocmai dimpotrivă să ,,te ocupi''de dânsa cât mai atent. Cât mai atent, cât mai de-aproape. Până la sesizarea ei în cele mai mici fibre 187. Scriitura blecheriană sesizează în detaliu suferința, originea tuturor paratopiilor fiind aici
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dormi să te cuprind în brață. {EminescuOpIV 244} Dar te-ai trezi... păcat! și nu mă-ndur. Dormi liniștit c-un braț pe după cap. Din când în când cu ochiul eu te fur, Din când în când din mână cartea scap. {EminescuOpIV 245} Și-s fericit... Pulsează lunga vreme În orologiu cu pașii uniformi... De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi! {EminescuOpIV 246} ÎN FEREASTRA DESPRE MARE În fereastra despre mare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fie prea bine, iar un rău, cumcă o corabie ce se ferește de Scylla luând direcțiunea opusă se-neacă-n Charybde. Care e binele? Se-nțelege de sine că neci [în] una, neci în alta, ci între ele amândouă mergând scapi de ele amândouă. Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp. 55 {EminescuOpXV 56} De ce Christos e așa de mare? Pentru că prin iubire el a făcut cearta între voințe imposibilă. Când iubirea este - și ea este numai când e reciprocă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mănâncă 00000000 mănâncă 000000000000000000000000ustă. Probabil că are 00000000000000 mănâncă 00000000000000000000000000zdă iar ea a gemut 000000000000000000000000000000000000 mănâncă 00000000000 de parcă am fi fost de multă vreme iub00 mănâncă 0000 mănâncă 0000 mănâncă 00 futut sălbatic Împre 00 mănâncă 00000000 mănâncă 0000000000000000000000t ca să scap. Înce000000000 mănâncă 00000000 mănâncă 000000000000000000RUMUL FĂ! țip e0000000000000000 mănâncă 00000000 mănâncă 000000000000iuni și acum e000000000000000000000000000000000000000000000 mănâncă 000pt ca somnul să mă c000000000000000000000000000000000 mănâncă 000000000000000 ațipește și ea ș 0000000 mănâncă 000000000000000000000000000000000000t curva Împuțită și era de par0000000000000000000000000000000000000000000000000Johnny pe când ea probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vezi afară? Acum stau perplex, adică scriu, și nu știu ce se întâmplă, adineauri am venit la ea, Nu se întâmplă nimic, te fură dorul tău de irealitate, Și iarăși te-a sedus lumina Vermeer, mai vino-ți în fire! Măcar până scapi de cele trei examene plicticoase care te-așteaptă, Auzi?! Și apoi nu uita, Aida! 6 februarie, Cine ar fi crezut, vorbește el în prezent, întrerupându-mă, că în seara aceea de februarie aveam să ne întâlnim cu adevărat pentru întâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
putut scrie?! disperare, deznădejde, dor nevindecat, absență din propria mea viață, dacă mă uit în urmă nu văd nimic, aștept cu nerăbdare să mă întorc la biserică și să pictez, aș pleca în clipa următoare, am deschis acest caiet ca să scap de gânduri, când de fapt nu fac decât să gândesc mereu, nu poți scăpa, ca și muștele vara deasupra unui hoit îmi sunt gândurile; și hoitul acela e undeva în sufletul meu, mă sufocă mirosul lui scârbos, ieși afară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]