309 matches
-
planurile mele machiavelice de a scrie o urmare la "V. la ț." care, atunci, trebuia să se cheme "Viața la oraș", iar acum se chiamă "Tănase Scatiu". E vorba tocmai de Tincuța, de Mihaiu (în parte) și de mitocanul de Scatiu, devenit om grozav. Am să judec pe pârliții de arendășei, ajunși bogați, deveniți factori politici, falși în întâia și a 2-a generație”, îi scria el lui Maiorescu, dezvăluindu-și intenția de a prezenta detaliat și subiectiv conflictul social între
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
clasa boierească și burghezia în plină formare.<ref name="Bucuța 1/1936 96">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 96.</ref> Romanul "Tănase Scatiu" a fost scris în 1895 la Roma, unde autorul îndeplinea funcția de secretar al Legației Române. Scrierea urma să poarte inițial titlul " Viața la oraș", dar autorul a decis să-l schimbe pentru a plasa atenția asupra personajului principal. Zamfirescu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895).<ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr.
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat autorului că exprimarea lui Tănase Scatiu este prea mitocănească.<ref name="Bucuța 1/1936 101">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 101.</ref> Formația sa ideologică de junimist l-
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase Scatiu, țăranii se revoltă și, după ce nu-și obțin dreptatea de la instituțiile statului, atacă sania moșierului și-l linșează pe acesta într-o scenă ce
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase Scatiu, țăranii se revoltă și, după ce nu-și obțin dreptatea de la instituțiile statului, atacă sania moșierului și-l linșează pe acesta într-o scenă ce prefigurează revoltele țărănești din romanul "Răscoala" (1932) al lui Liviu Rebreanu. Uciderea nelegiuitului arată optimismul autorului
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
avea să se odihnească pe veci, cu credință că acolo îi va fi bine, că în această γη-μήτηρ va găsi, ca cei vechi, nemurire, răsplată și pedeapsă”". Întreaga acțiune a romanului îl are în centrul său pe fostul arendaș Tănase Scatiu, urmărit în relațiile cu cei din jurul său. Dacă "Viața la țară" este o frescă a societății românești contemporane, romanul următor realizează portretul arendașului îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său. Alte personaje secundare (Nichitachi, Bănică, Haim) completează imaginea unei societăți populate de ariviști lacomi și lipsiți de scrupule. Tănase Scatiu se remarcă prin vitalitatea rudimentară evidențiată în momentele de mânie, în dansul chindiei de la zaiafetul organizat cu ocazia primirii ministrului sau în gesturile exagerate de durere exhibate la înmormântarea Tincuței. Liniștit și lucid, el își arată caracterul meschin atunci când își
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
înmormântarea Tincuței. Liniștit și lucid, el își arată caracterul meschin atunci când își trimite sluga să ia pe ascuns pielea armăsarului Forgaș, pe care îl împușcase mai înainte, sau când îl îngrijorează, la priveghi, curgerea seului de la lumânări pe covor. Tănase Scatiu este singurul personaj autentic al romanului, celelalte personaje fiind descrise prea superficial. Dinu Murguleț este creionat ca un personaj neputincios, în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, anticipând demagogia sentimentală a lui Stănică Rațiu din "Enigma Otiliei". Criticul Pompiliu Constantinescu a formulat o opinie separată, afirmând că pe
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
o opinie separată, afirmând că pe primul plan nu se află ascensiunea ciocoiului, ci mai degrabă drama Tincuței, fata naivă ce trece de la idila adolescentină cu Mihai Comăneșteanu la suferința ei mută și aspră ca victimă a bădărăniei lui Tănase Scatiu. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Pentalogia romanescă
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
degrabă drama Tincuței, fata naivă ce trece de la idila adolescentină cu Mihai Comăneșteanu la suferința ei mută și aspră ca victimă a bădărăniei lui Tănase Scatiu. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Pentalogia romanescă a lui Duiliu Zamfirescu este durabilă prin monumentalitatea sa și prin faptul că este precursoarea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Iorga, „romanele lui [Zamfirescu n.n.] nu prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. "Tănase Scatiu" a fost considerat de criticii literari ca un „complement dramatic” al romanului " Viața la țară", înlocuind lirismul primului roman al ciclului cu episoade cu un ritm dinamic, precum și cu o analiză psihologică subtilă a unei tipologii umane. Romanul se remarcă
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
fugitivă și concentrată aproape exclusiv pe caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența unor scene subtile sau viguroase precum cele care demonstrează senilitatea lui Dinu Murguleț sau uciderea de către țărani a lui Scatiu transformă romanul într-o scriere literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
a lui Scatiu transformă romanul într-o scriere literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("Tănase Skatiu", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("Tănase Skatiu", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva). Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("Tănase Skatiu", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva). Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu" ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva). Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu" ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și Coțofenii din Față, iar unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
din Față, iar unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]