309 matches
-
ne-am mutat la Constantă. În această a doua etapă am început să creez poezii. - Prima poezie mai importantă am creat-o în clasa a doua primară în care îmi exprimăm sentimentele față de scatiul ținut de tată în clădirea afacerii. Scatiul intrase pe ușă larg deschisă și a rămas acolo pentru un timp. Îl hrăneam. Mi-era drag. Era frumos, colorat. M-a durut mult când a plecat (zburat) în lume. Parte din acea poezie se regăsește în poezia COPILĂRIE din
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
timp. Îl hrăneam. Mi-era drag. Era frumos, colorat. M-a durut mult când a plecat (zburat) în lume. Parte din acea poezie se regăsește în poezia COPILĂRIE din volumul ETERNITATEA: “Dar eu mă mândream/De nouă atitudine/Dădusem drumul scatiului/Adus de tată/ Ce bucurie cu acel ciripit/ce ne-ndeparta/ Era pădurea ce-l chema/Acum știu/ Atunci, privind la pasăre/Nu-mi dădeam seama/Nici de fel/Clipă și zborul ce-nsemnau”. Încă din anii de grădiniță poetul recitat
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. “ Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Prima poezie mai importantă a creat-o în clasa a doua primară în care își exprima sentimentele față de scatiul ținut de tatăl său în clădirea afacerii. Scatiul intrase pe ușă larg deschisă și a rămas acolo pentru un timp. Îl hrănea. Îi era drag. Era frumos, colorat. L-a durut mult, când a plecat (zburat) în lume. Parte din
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Prima poezie mai importantă a creat-o în clasa a doua primară în care își exprima sentimentele față de scatiul ținut de tatăl său în clădirea afacerii. Scatiul intrase pe ușă larg deschisă și a rămas acolo pentru un timp. Îl hrănea. Îi era drag. Era frumos, colorat. L-a durut mult, când a plecat (zburat) în lume. Parte din acea poezie se regăsește în poezia COPILĂRIE din
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
timp. Îl hrănea. Îi era drag. Era frumos, colorat. L-a durut mult, când a plecat (zburat) în lume. Parte din acea poezie se regăsește în poezia COPILĂRIE din volumul ETERNITATEA: “Dar eu mă mândream/De nouă atitudine/Dădusem drumul scatiului/Adus de tată/ Ce bucurie cu acel ciripit/ce ne-ndepărta/ Era pădurea ce-l chema/Acum știu/ Atunci, privind la pasăre/Nu-mi dădeam seama/Nici de fel/Clipă și zborul ce-nsemnau”. Încă din anii de grădiniță poetul a
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
de cristal lucid. Să ne iubim în paturi intimate lasciv, mai vulnerabili și cupid. Vertebrele sunt ziduri și flămânde, Mai cer o jertfa peste un altar. Să ne iubim atroce și un gâde să ne ofere trupurile-n dar unor scatii cu ciocuri de oțel și unor porumbei stigmatizați. Să-ți scoți iubito, piatra din cercel. Să nu murim în noi, asfixiați. Referință Bibliografică: GOL / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de
GOL de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372360_a_373689]
-
1969, zece ani va lucra ca operator de imagine, timp în care a filmat „Alerta” (1967), „BD în acțiune” (1970), „BD în alertă” (1970), „BD la munte și la mare” (1971), „Explozia” (1972), „Frații Jderi” (1974), „Muntele ascuns” (1974), „Tănase Scatiu” (1976), „Profetul, aurul și ardelenii” (1978), filme la care a fost și regizor secund. Ca regizor a debutat în 1978 cu filmul „Mai presus de orice” și a continuat cu „Un om în loden” (1979), „Ștefan Luchian” (1981), „Întoarcerea din
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
de ignorare a rolului sau forței serviciilor speciale, îmi iau creionul cu mina ruptă (viciu de material!) și plec să scriu pe balconul plin de apă de ploaie (viciu de construcție!) ori de zăpadă despre "viața la țară" de Tănase Scatiu... Pardon, viciu de „cultură beletristică”! Scuzați, vă rog! Vă mulțumesc! P:S: Materialul prezentat a fost publicat, redus în conținut, la 5 mai 2009. În această formă și conținut este revăzut și ACTUALIZAT. Referință Bibliografică: DESPRE VICIILE VIEȚII MELE / Marian
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
sânt de-a dreptul culese. În pilde găsim unele pasaje originale, dar ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele se pot, ni se pare, reduce la o origine curat populară. Stilul pildelor e cam căutat. Dintre ele ne-a plăcut mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără scrupule din plămada unor Dinu Păturică ori Tănase Scatiu. Uneori, într-adevăr, după cum remarca criticul Valeriu Cristea, se percepe „un abur subțire de idilism, pe care însă nu prozatorul îl suflă asupra narațiunii sale, ci se ridică din realitatea patriarhală”, observată și reconstituită literar. Se întâlnesc și note de
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
des Königs Dromichetes [Comoara regelui Dromichet], I-II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin und Übersetzerin
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin und Übersetzerin. Zum Ableben von Thea Constantinidis, „Neuer Weg
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
ale genului. Sunt romane realiste, inspirate din realitățile sociale românești, în general, și moldovenești, în special, dezvoltând probleme de actualitate. Aici și-a adus Duiliu Zamfirescu cele mai bune creații ale sale (Viața la țară, 1894, 1895, fragmente din Tănase Scatiu, 1896, 1907, din În război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste i se subsumează și romanele, mai puțin reușite, ale lui I. Negruzzi (Mihai Vereanu, 1873) și N. D. Xenopol (Păsurile unui american în România, 1879-1880). O atenție
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
reviste pentru tineret, precum „Cutezătorii” - păstrează o ținută oarecum decentă, de îndrumător cultural, folosindu-se de tiparele literaturii de aventuri pentru a realiza implicit o bună propagandă lumii din care face parte. Ostrovul lupilor (1969) sau Extraordinarele peripeții ale lui Scatiu și ale prietenului său Babușcă (1974) tind să se înscrie în filiația Jules Verne-Mark Twain. Acțiunea este inteligent construită, vie, personajele sunt niște copii-model, puși în situații pline de neprevăzut. Succesul acestor cărți, ca și al filmelor turnate după ele
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
de prieteni, București, 1950; Alarmă în munți, București, 1955; Puiul de rață sălbatică, București, 1961; Tăurașul, București, 1963; Zona abstractă, I-II, București, 1964-1966; Jaguarul roșu, București, 1967; Cerbul alb, București, 1968; Ostrovul lupilor, București, 1969; Extraordinarele peripeții ale lui Scatiu și ale prietenului său Babușcă, București, 1974; Iubire interzisă, București, 1974; Fiul munților, București, 1979; Pasărea măiastră, București, 1981. Repere bibliografice: Andrei Roman, „Fiul munților”, LCF, 1979, 36; Piru, Ist. lit., 536; Micu, Scurtă ist., III, 297; Popa, Ist. lit.
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
în epocă. Realizarea majoră a lui S. - la nivelul celor mai bune cărți ale literaturii române - este Sfârșit de veac în București (1944), roman de formulă balzaciană, circumscris liniei tematico-epice marcate de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii pe fundalul evoluției, de-a lungul mai multor
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
totuși două linii evolutive: romanul construit „pe dimensiune mitologică” (Viața la țară, Creanga de aur, Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
de la Roma, toate scrierile având o bogată sursă autobiografică. Multe proze, dacă nu toate, sunt vădit apropiate de unele producții ale tatălui său, Duiliu Zamfirescu. Astfel, personajele negative intră tipologic în categoria ciocoiului din Subprefectul, desăvârșit portretizat apoi în Tănase Scatiu, și a impostorilor din Lume veche și lume nouă, iar o seamă de situații din Domnul Daltaban... se petrec în climate analoage celor din Nuvele romane. Ceea ce diferențiază scrisul lui Z. e un mod mai lejer de a povesti și
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
reprezintă și cea mai fecundă activitate a sa pe tărâmul literaturii. În afară de „Scrisori din Italia”, în „Convorbiri literare” îi apar versuri, nuvele, studii, articole, traduceri din Giacomo Leopardi, romanele Lume nouă și lume veche (1891), Viața la țară (1894-1895), Tănase Scatiu (1895-1896), În război (1897-1898), Lydda. Scrisori romane (1898-1904), Ceea ce nu se poate (1906, 1910). Mai colaborează la „Ateneul român”, „Revista română”, „Revista idealistă” și mai ales la „Literatură și artă română”, unde în 1901-1902 publică romanul Îndreptări. Ca volum, Viața
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de Paște de I. L. Caragiale), un ofițer participant la Războiul pentru Independență, pune rămășag că va
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în vorbe, arivist de rând prin mod de viață și aspirații. În schimb, cu Viața la țară Z. atinge cota maximă a realizării ca prozator, înscriind implicit un moment major în evoluția romanului românesc. Alt volum din ciclul Comăneștenilor, Tănase Scatiu, îl continuă pe primul atât de direct, încât textele par „cărți” ale aceleiași istorisiri. Reunind tipologic, dar la un nivel artistic diferit, caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase era flăcău tomnatic, fiu al uneia din fostele lui slugi, iar Tincuța, fiica lui, încă o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]