325 matches
-
să intru în detaliile acestei demonstrații, care implică numeroase argumente naturaliste referitoare la structura actelor și conduitelor aperceptive, voi reține aici principala caracteristică a atenției estetice. Dacă atenția comună funcționează pe baza derulării rapide a unui proces de recunoaștere și schematizare, atenția estetică presupune dereglarea, reluarea și chiar blocarea acestui proces. Un obiect privit în circumstanțe comune va fi identificat, clasat și integrat în orizontul nostru aperceptiv pentru a fi folosit; cu cât atenția pe care i-o acordăm reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
virtuțile acestora inspirară geniurile și talentele ce veniră în urmă spre a deveni barzi ca Ossian și alții. Poeții creau eroi și eroii inspirau pe poeți 102. La baza acestui proces, Heliade Rădulescu pune un mecanism de idealizare, adică de schematizare exemplară a acțiunilor și a biografiilor. "A descrie lumea astfel cum este și a tinde către un ideal prin creațiuni, am zis că constituie pe adevăratul poet"103. "Idealizarea" funcționează de fapt ca o fabrică de poezie încarnată. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suficient de revelatoare ale activităților simbolice sau metafizice că mărturie a imaginației creatoare a comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului. Capacitatea acestora de elaborare a unor sisteme de personalizare, materializate prin realizarea unor podoabe diversificate morfologic, decorații cu grad ridicat de schematizare, mijloace de comunicare între indivizi sau creare de sunete deosebite, gravuri oarecum similare prin stil și forma pe suporturi asemănătoare, care pot sugera modalități de percepere a unor cicluri temporale, se constituie în mărturii ale particularizării simbolice a societăților respective
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
vechi și al scrierilor diferiților istorici relevă variații uriașe în gîndirea despre pedeapsă și despre rolul închisorilor în diverse etape istorice. Raritatea documentelor referitoare la unele perioade împinge uneori discursul spre speculații, după cum abundența documentelor din alte epoci presupune o schematizare cîteodată prea simplistă. În ciuda acestor pericole inevitabile unei abordări istorice, excursia în trecutul carceral românesc a avut rolul de a deschide o fereastră către viitorul acestei instituții. Închisoarea s-a situat cînd în centrul societății (în palatele domnești și boierești
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea la această vârstă se realizează figurativ și operativ. Aceasta înseamnă că pe plan mental copilul dispune de anumite scheme de acțiune și ca atare poate realiza schematizări și combinări pe baza reprezentărilor simbolice intrate în circuitul operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
că pe plan mental copilul dispune de anumite scheme de acțiune și ca atare poate realiza schematizări și combinări pe baza reprezentărilor simbolice intrate în circuitul operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult de limbaj. Se apreciază că la intrarea în grădiniță copilul auzitor
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
satisfăcuți dacă sunt acceptați de colegi sau vor fi constrânși de normele grupului să producă la un anumit nivel sau într‑un anumit ritm. Cele trei categorii de elemente, concomitent cu consecințele lor, sunt prezentate în figura 10: Figura 10 - Schematizarea teoriei drumului spre scop Cercetările de validare a teoriei au condus la o serie de concluzii interesante. De exemplu, s‑a descoperit că în sarcinile bine structurate (repetitive, rutiniere) există o corelație negativă între stilul directiv și satisfacție; când sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai nouă introdusă în psihologia organizațională), și nu unul formal, oficial. („Târguielile” dintre lider și subordonați sunt implicite; de exemplu, dacă slujba și mediul subordonaților nu furnizează motivația și satisfacția, atunci liderul încearcă prin comportamentele sale să compenseze deficiențele.) Redăm schematizarea teoriei tranzacționale a conducerii în figura 12 (apud Bass, 1985). Fig. 12 Deși teoria conducerii tranzacționale explică mai bine natura psihosocială a conducerii, ea este restricționată în plan aplicativ de particularitățile organizațiilor. În organizațiile în care „resursele” liderului sunt relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de plecare este o întrebare, o problemă; urmează formularea unor ipoteze, prelucrarea conținutului printr-o serie de procedee ca: modificarea formei și a conținutului, substituția părților, argumentarea sau diminuarea unor aspecte, simplificarea, segmentarea, rearanjarea și restructurarea părților, combinarea de elemente, schematizarea. Produsele imaginației sunt supuse apoi unor aprecieri critice care permit selectarea produselor valoroase. În procesul învățării, dezvoltarea imaginației are un rol important atât în înțelegerea fenomenelor, cât și în rezolvarea problemelor în special în perspectiva evoluției intelectuale autonome a elevilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
încheiat. În realizarea unei astfel de hărți, se pleacă de la general către exemple. Dificultatea în ceea ce privește abordarea acestei metode ar putea fi sintetizarea necesară a informațiilor, o aptitudine pe care nu o stăpînesc în egală măsură toți elevii. Din altă perspectivă, schematizarea nu este favorabilă evaluării oricărui tip de informație, sărăcind-o în multe situații. Posterul este o metodă interactivă de realizare a investigației unor teme, concepte, situații. Elevii au posibilitatea de a se exprima și în alt mod decît cel strict
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
perspectivă internă perspectivă externă / 102 3.1.3. Opoziția III (mod): narator reflector / 103 3.1.4. Cercul tipologic / 105 3.2. Dinamizarea situației narative / 109 3.2.1. Profilul narativ / 116 3.2.2. Ritmul narativ / 118 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative / 125 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie / 129 4. Opoziția "persoană": identitate și non-identitate a spațiilor de existență ale naratorului și personajelor (narațiune la persoana întîi narațiune la persoana a treia) / 131 4.1. Abordări anterioare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod): narator reflector / 103 3.1.4. Cercul tipologic / 105 3.2. Dinamizarea situației narative / 109 3.2.1. Profilul narativ / 116 3.2.2. Ritmul narativ / 118 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative / 125 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie / 129 4. Opoziția "persoană": identitate și non-identitate a spațiilor de existență ale naratorului și personajelor (narațiune la persoana întîi narațiune la persoana a treia) / 131 4.1. Abordări anterioare ale narațiunii la persoanele întîi și a treia / 132 4
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Într-o altă secțiune a capitolului de față voi descrie acele forțe formale care contracarează dinamizarea procesului narativ. Acestea pot fi observate îndeosebi în sfera romanului popular și tind să contracareze conștiința intermedierii. Aceste fenomene sînt sintetizate prin conceptul de "schematizare" a situațiilor narative. 3.1. Elementele constitutive ale situațiilor narative tipice: persoană, perspectivă, mod Intermedierea, în calitate de trăsătură generică a narațiunii, este un fenomen complex și multidimensional. Pentru a folosi această caracteristică generică drept fundament pentru o tipologie a formelor narațiunii
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
varietate de fenomene și forme topografice, poate fi schițat și descris. Critica mai veche referitoare la situațiile narative a presupus adesea în mod greșit că tipurile principale ale situațiilor narative erau prescripții normative sau cel puțin erau echivalente cu o schematizare a posibilităților narative care consta în trei categorii. Astfel de obiecții au fost ridicate mai puțin frecvent în ultimii ani. Cu toate acestea, aș vrea să afirm încă o dată că obiectivul acestei tipologii nu este restrîngerea multitudinii posibilităților narative, ci
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Afirmațiile referitoare la un anumit profil narativ și la un anumit ritm narativ sînt, prin urmare, semnificative doar atunci cînd au legătură cu funcția lor particulară în cadrul contextului narativ. Această funcție de regulă va fi dependentă de situația narativă. 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative Există cîteva semne că procesul de concepere a stilului narativ și reprezentarea intermedierii prin intermediul unui aparat narativ potrivit nu evoluează uniform, ci mai degrabă cu diferite grade de intensitate. Motivele cele mai însemnate pentru acest lucru
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tendința de a trece de la o situație narativă auctorială la una personală, care poate fi observată cu deosebită frecvență în tranziția de la expozițiune la partea principală a unei narațiuni sau la începutul capitolului, poate fi, la rîndul său, inclusă aici. Schematizarea unei deschideri narative poate fi întîlnită într-un număr mare de romane. O tranziție auctorial-personal de acest gen poate fi observată în primul capitol al romanului Procesul al lui Kafka. Acesta este de asemenea un factor determinant pentru structura procesului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o descriere a unei seri în spațiul rural, adică o "descriere" potrivit listei lui Bonheim, ci o prezentare metonimică a unei experiențe interioare a eroului, pentru care termenul tehnic "descriere" nu mai pare cu totul potrivit. 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie Analiza mea privind fluctuațiile și modulațiile pe care situația narativă le reflectă pe parcursul unei narațiuni mai lungi a scos la iveală două tendințe opuse, una către dinamizare, iar cealaltă către schematizarea procesului narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pare cu totul potrivit. 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie Analiza mea privind fluctuațiile și modulațiile pe care situația narativă le reflectă pe parcursul unei narațiuni mai lungi a scos la iveală două tendințe opuse, una către dinamizare, iar cealaltă către schematizarea procesului narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate toate fenomenele implicate în reprezentarea intermedierii ce animă procesul de transmitere către cititor pe parcursul narațiunii care îl diversifică, contracarînd astfel monotonia care ar putea deriva din perseverența excesivă a unei anumite situații
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate toate fenomenele implicate în reprezentarea intermedierii ce animă procesul de transmitere către cititor pe parcursul narațiunii care îl diversifică, contracarînd astfel monotonia care ar putea deriva din perseverența excesivă a unei anumite situații narative. Schematizarea, pe de altă parte, denotă tocmai acel tip de perseverență sau de recurență a unor anumite tipare secvențiale în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Schematizarea, pe de altă parte, denotă tocmai acel tip de perseverență sau de recurență a unor anumite tipare secvențiale în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării. Ar fi greșit, totuși, să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării. Ar fi greșit, totuși, să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența care le este specifică. Alternarea părților dinamice și a celor schematizate ale unei narațiuni este o trăsătură caracteristică a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu se va putea găsi niciodată un răspuns definitiv pentru întrebarea aceasta, din moment ce legile care guvernează conștiința creatoare nu pot fi stabilite în mod absolut. Este posibil, totuși, să descriem și să analizăm rezultatele procesului literar de selecție sau ale schematizării ficționale a realității, așa cum este aceasta reflectată în textul narativ 279. 5.2.1. Două modele ale prezentării spațiului în narațiune Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod absolut. Este posibil, totuși, să descriem și să analizăm rezultatele procesului literar de selecție sau ale schematizării ficționale a realității, așa cum este aceasta reflectată în textul narativ 279. 5.2.1. Două modele ale prezentării spațiului în narațiune Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru pentru întîmplările ficționale. O primă încercare de a sorta în linii mari aceste descrieri spațiale din ficțiune în funcție de gradul lor de schematizare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru pentru întîmplările ficționale. O primă încercare de a sorta în linii mari aceste descrieri spațiale din ficțiune în funcție de gradul lor de schematizare perspectivală are ca rezultat două tipuri de descriere: textele cu prezentare spațială în mod distinct perspectivală și textele cu prezentare spațială aperspectivală. Exemple corespunzătoare primului tip pot fi găsite în primul rînd în romanele în care naratorul se limitează îndeosebi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-lea. Rolul eului narator, așa cum este acesta conceput de un număr mare de critici și chiar teoreticieni ai romanului la persoana întîi, are tot atît de mult nevoie de deschematizare, pe cît are nevoie și rolul naratorului auctorial. Tendința de schematizare se naște din diversele programe realiste și naturaliste, în care naratorul este adesea înțeles ca fiind preocupat de prezentarea circumstanțelor pe care a ajuns să le cunoască prin propria experiență și prin observație directă sau prin investigații pe care le-
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]