147 matches
-
ia în seamă amenințarea ce e atât de aproape. Sonoritatea crește mereu. După ce răsună încă o dată motivul ritmic obsedant, urmează trio-ul. Scris în stil fugato, acest trio e plin de impulsuri. Câteva note în pizzicato fac trecerea către reluarea scherzo-ului. Iată-ne ajunși în sfârșit într-un moment când în pianissimo, pe sunetele prelungi ale coardelor, timpanul readuce motivul de bază al simfoniei. El se aude surd, înfundat. Încordarea crește; violoncelele și contrabașii se suprapun peste sunetele sacadate ale
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans este de fapt secțiunea II (trio) a unui scherzo. El se va relua aidoma după repetarea secțiunii I, care se va mai auzi pentru a doua oară - dar foarte prescurtată și într-un tempo mai rapid (presto) - trecând fără întrerupere în mișcarea următoare. Partea IV (allegro). Compozitorul sugerează aici
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
-l trezește revenirea melodiei auzite mai înainte la clarinet. Punându-l în legătură cu caracterul celorlalte părți ale simfoniei, acest allegretto ne apare ca o imagine a suferințelor trecute, în mijlocul bucuriei dezlănțuite și a setei de viață. Partea III (presto) este un scherzo de o nestăvilită voioșie: La începutul trio-ului, clarinetele expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
o nestăvilită voioșie: La începutul trio-ului, clarinetele expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu un scherzo mare, după formula: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo. În urma unui fugar ecou al melodiei din trio, mișcarea se încheie în aceeași atmosferă exuberantă. Partea IV (allegro con brio) este, mai mult decât partea precedentă, întruchiparea unui elan de bucurie, a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
începutul trio-ului, clarinetele expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu un scherzo mare, după formula: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo. În urma unui fugar ecou al melodiei din trio, mișcarea se încheie în aceeași atmosferă exuberantă. Partea IV (allegro con brio) este, mai mult decât partea precedentă, întruchiparea unui elan de bucurie, a unui optimism nestăpânit. El
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
-ului, clarinetele expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu un scherzo mare, după formula: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo. În urma unui fugar ecou al melodiei din trio, mișcarea se încheie în aceeași atmosferă exuberantă. Partea IV (allegro con brio) este, mai mult decât partea precedentă, întruchiparea unui elan de bucurie, a unui optimism nestăpânit. El începe cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu un scherzo mare, după formula: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo. În urma unui fugar ecou al melodiei din trio, mișcarea se încheie în aceeași atmosferă exuberantă. Partea IV (allegro con brio) este, mai mult decât partea precedentă, întruchiparea unui elan de bucurie, a unui optimism nestăpânit. El începe cu următoarea temă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dirijeze lucrarea. El stătea lângă Umlauf, urmărea mișcările dirijorului, ale orchestranților, buzele cântăreților și ceeace nu auzea din afară, trăia în el însuși, auzind din adâncurile ființei sale plină de muzică, muzica pe care o cântau cei din jurul lui. În Scherzo, în momentul când motivul atât de caracteristic a fost atacat de timpani, publicul a izbucnit în aplauze, Beethoven nu le auzea. El continua să aibe grija tempoului și atunci cântăreața Unger, una dintre soliste, îl luă de mână și îl
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ultima secțiune a mișcării, apare în registrul grav un motiv persistent, coborâtor. Pe el suflătorii suprapun accentele tragice despre care vorbește muzicologul citat. Partea II-a a Simfoniei nu este, după cum ne-am putea aștepta, o mișcare lentă; e un scherzo; el poartă la început mențiunea de tempo ,,molto vivace” ( în această Simfonie cele două părți mediane sunt deci inversate). Scherzo-ul se deschide cu un motiv ritmic foarte pregnant: Am remarcat înainte intersantul fapt că în această mișcare timpanii atacă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
vorbește muzicologul citat. Partea II-a a Simfoniei nu este, după cum ne-am putea aștepta, o mișcare lentă; e un scherzo; el poartă la început mențiunea de tempo ,,molto vivace” ( în această Simfonie cele două părți mediane sunt deci inversate). Scherzo-ul se deschide cu un motiv ritmic foarte pregnant: Am remarcat înainte intersantul fapt că în această mișcare timpanii atacă singuri, fără să fie întovărășiți de vreun alt instrument, motivul inițial al scherzo-ului. Prima temă este expusă în stil
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cele două părți mediane sunt deci inversate). Scherzo-ul se deschide cu un motiv ritmic foarte pregnant: Am remarcat înainte intersantul fapt că în această mișcare timpanii atacă singuri, fără să fie întovărășiți de vreun alt instrument, motivul inițial al scherzo-ului. Prima temă este expusă în stil fugato ( reluată pe rând de către viorile secunde, viole, violoncele, viorile prime și contrabașii, care întregesc treptat țesătura sonorităților). Tema a doua, adusă de suflători, este ca un chiot de bucurie: Această temă este
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
fugato ( reluată pe rând de către viorile secunde, viole, violoncele, viorile prime și contrabașii, care întregesc treptat țesătura sonorităților). Tema a doua, adusă de suflători, este ca un chiot de bucurie: Această temă este urmărită de pulsația motivului ritmic de la începutul scherzo-ului, ce se aude mereu la corzi. Dezvoltarea începe după câteva pauze ale întregii orchestre și se întemeiază pe tema I-a. Apare apoi reluarea acestei teme (repriza) în care apare și tema II-a. Intervine pe urmă, într-o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
începe după câteva pauze ale întregii orchestre și se întemeiază pe tema I-a. Apare apoi reluarea acestei teme (repriza) în care apare și tema II-a. Intervine pe urmă, într-o mișcare rapidă, (presto) trio-ul, partea mijlocie din scherzo. Oboiul și clarinetul cântă o temă melodioasă: După trio se repetă scherzo. El se termină cu o coda la sfârșitul căreia reauzim pentru un scurt timp frânturi din trio. Partea III-a a Simfoniei este una din cele mai vibrante
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
I-a. Apare apoi reluarea acestei teme (repriza) în care apare și tema II-a. Intervine pe urmă, într-o mișcare rapidă, (presto) trio-ul, partea mijlocie din scherzo. Oboiul și clarinetul cântă o temă melodioasă: După trio se repetă scherzo. El se termină cu o coda la sfârșitul căreia reauzim pentru un scurt timp frânturi din trio. Partea III-a a Simfoniei este una din cele mai vibrante pagini create de genialul compozitor. E compusă în formă de variațiuni și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Recitativul este urmat de revenirea sunetelor furtunoase de la început, după care, în mișcarea allegro ma non troppo, apar amintirile îndepărtate ale începutului Simfoniei. Exclamațiile patetice ale recitativului se ivesc din nou. Ele sunt brăzdate apoi de o fugitivă reamintire a scherzo-ului și a melodiei cantabile de la începutul părții a treia. Tema principală a finalului începe să se contureze. Ea se înfiripă la instrument tele de suflat: Dar căutările încordate care au făcut să scânteieze pentru o clipă această idee, nu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și în eternitate. Final marea învolburată cu ambarcațiuni, care n-au nici o șansă de supraviețuire. Se întrevede finalul, dar nu al „eroului principal” ci al altui subiect, care se va repeta în viitor de multe ori. Lipsește partea a treia, scherzo. Știind stilul de creație al autorului, lejer ne putem imagina cu câtă candoare și căldură sufletească ar fi redat (s-au poate a redat) acest tablou. Câtă vioiciune îmbibată cu rațiune fantastică redată în stil nordic dar și cu nuanțe
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
mele cele mai dragi. În Ulrica, unde toată lumea ciulește urechea la grave, nu aveam pretenții să fiu Madame Barbieri. Ea era contraltă. Eu le făceam cu vocalitatea mea. Doamne, ce spectacole făceam cu Pavarotti! Nimeni nu cânta ca el " È scherzo od è follia", râzând, literalmente! — și cu Maria Chiara... — Era foarte fină. și Trubadurul am cântat noi două. Ah, și Aprile Millo, cu care am cântat la Verona și la Denver! Voce superbă, de Tebaldi, păcat că a dispărut. Putea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
acesta, al liniștii rău prevestitoare, este compozițional realizat magistral de scriitorul care pregătește fundalul pentru descărcarea de violență ce va urma: mișcarea epică a răscoalei țărănești și pulsul accelerat al unui timp de excepție. în partea a treia a Simfoniei - Scherzo - revine pulsul activ din prima mișcare a simfoniei. Expozeul tematic conduce de fiecare dată spre rememorarea motivului principal, cel al destinului, fiind o reîntoarcere la atmosfera dramatică a primei părți. Motivul obsedant al celor patru sunete reapare într-o formă
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
și pedagog germanSerenade über die 5Noten c-d-e-f-g op. 64 - 6 Piese ușoare op. 99 (1888) Jakobi,Wolfgang (1894 -1968) Compozitor și pedagog german. - 4 Klavierstucke für Ursi (1954) Jensen, Adolf (1837 -1879) Compozitor, dirijor și pedagog german. - Klavierstücke op. 18 (Scherzo, Wiegenlied Pastorale) (1864) - Idyllen op. 43 (1873) (originalul pentru 2 mâini) - Hochzeitsmusik op. 45 (1874) - Abendmusik op. 59 - 6 Stücke (1877) 5 Lebenslieder op. 60 (1877) - 6 Silhouetten op. 62 (187 8) - 2 Klavierstücke op. 65 Rosenlaube, Holländertanz (1881) Joplin
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
german. - 2 Rondo-uri în La, op. 63 și în la, op. 92 Schubert, Franz (1797 -1828) Compozitor și pianist austriac - Rondo în Re op. 138, D608 (1818) - " Notre amitie est invariable" - "Grand Rondeau" în La op. 107 D951 (1828) Scherzo Grimm, Julius Otto (1827-1903) Compozitor germanZwei Scherzi op. 5 Lachner, Franz (1803-1890) Pedagog și compozitor german - 6 scherzi op. 61 Marschner, Heinrich August (1795-1861) Pedagog și compozitor german - 3 scherzi op. 28 (1823) Nicode, Jan louis (1853-1919) Pianist, compozitor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Otto (1827-1903) Compozitor germanZwei Scherzi op. 5 Lachner, Franz (1803-1890) Pedagog și compozitor german - 6 scherzi op. 61 Marschner, Heinrich August (1795-1861) Pedagog și compozitor german - 3 scherzi op. 28 (1823) Nicode, Jan louis (1853-1919) Pianist, compozitor și pedagog german - Scherzo fantastique op. 16 (1877) Sonate Rheinberger, Joseph (1839 -1901) Organist, compozitor și pedagog german. - Großie sonate op. 122 (1881) Albert, Karel (1901 -1987) Compozitor belgian. - Sonată (1943) Albrechtsberger, Johann Georg (1736 -1809) Compozitor și organist austriac. - Sonată Amon, Johann Andreas
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
5 Dansuri 3 106 47 6 Divertismentul - 13 3 7 Duo-ul 3 10 4 8 Fantezia 17 8 9 Fuga 2 7 5 10 Nocturna - 2 2 11 Piese de caracter 4 211 241 12 Rondo - 26 1 13 Scherzo 4 14 Sonate,sonatine 46 96 26 15 Studiul - 13 2 16 Uvertura - 12 2 17 Varațiuni 3 36 8 18 Lucrari românești - - 11 19 Pian la patru mâini cu diferite combinati instrumentale sau vocale 2 18 20 Total 62
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
precadere în manifestările artistice de tip hausmusik a literaturi pentru duo de pian din secolul XIX. Piesele de caracter se detașează și în secolele XX de celelalte genuri muzicale, în schimb dansurile se reduc aproape de jumătate. Aria, bagatela, capriciul, nocturna, scherzo-ul sunt reprezentate simbolic în toate cele trei secole analizate. Din punct de vedere cantitativ, dansurile, piesele de caracter, sonatele și sonatinele se detașeaza de celelalete genuri muzicale. Sonata, sonatina ca gen, atinge un punct culminant în secolul al XIX
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
doilea război mondial, cele mai importante sesiuni de înregistrări le-a făcut în Germania la sfârșitul anilor '30 pentru Polydor. A înregistrat multe din compozițiile lui Chopin printre care toate studiile, preludiile și baladele, trei impromptuuri, câteva nocturne, poloneze și scherzo în si b minor. Cele mai importantante caracteristici ale pianisticii lui Koczalski sunt claritatea și transparența. El reprezintă opusul școlii lui Leschetizky bazată pe greutatea brațului și producerea unui sunet puternic. Studiile sunt cântate cu foarte puțină pedală, în particular
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
plus împart poziția „melodică” cu familia coardelor. Simfonia a III-a, „Eroica” (1803), ce reprezintă „debutul marilor epoci creatoare” (Romain Rolland), propune o primă mișcare lentă, dramatică, sub forma unui marș funebru; în partea a treia se înlocuiește menuetul cu scherzo (it. „glumă”), mai rapid, pentru prima oară. Alte simfonii la care se face referire mai frecvent: Simfonia a V-a în do minor („a Destinului”, 1808), Simfonia a VI-a în Fa major („Pastorala”, 1808) - vădește elemente de programatism și
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]