201 matches
-
asta? Poate un strigăt la naștere, un strigăt de moarte, și între astea o pereche de clopote de biserică oribile și un pic de distracție. Sunteți mulțumit? EL: Da, și unde e rahatul ăla de cap, care tot scheunând sau scheunând fără să scoată un mucus tot lingea la armonia veșnică a lui mult linge? EA: Mai exact un rahat scurt și concis, altfel se tot lungește descurajator de mult. EL: Fără de viermi și fără sămânță. A fi nu este decât
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
câinele poate fi hiperagresiv, când după dispariția unei persoane care l-a incitat este agitat și latră continuu, Încercând să muște, și hipoagresiv, când este nepăsător la apariția unei persoane străine, iar dacă se apropie de el Începe să fugă, scheaună, urinează, manifestă evidentă timorare sau brusc Începe să atace de frică, iar după ce persoana nu mai este În câmpul său vizual, se liniștește imediat. Plecând de la principiul că un câine trebuie să rețină pe răufăcător și nu să-l maltrateze
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spațiului închis: „m-am născut dintr-un spin/ care n-a luminat în nici o rană”, „mă simt bine în colțuri/ acolo unde uiți mereu să ștergi praful”, „înlăuntru pândea cineva/ speriat de întâlnirea cu mine”, „melcul memoriei/ se gudură și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure”. Singurul martor exterior lucrurilor este Dumnezeu, un Dumnezeu tentat uneori să nu mai ia parte la joc: „S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
căutăm peste tot. La castel, sat, pădure, peșteri. I-au găsit în cimitir. Băutorii de sânge aveau ochii injectați. Aveau sânge uscat pe fețe și haine. Toți erau în starea euforică a nebuniei. S-au aruncat asupra celor trei, urlând, scheunând. Au fost strigați pe nume. Chemați la calmn și cumințenie. Fără rezultat. Erau agresivi. -Trageți în cap și în inimă, fără milă. Sunt într-o stare ireversibilă. Sunt vampiri. Riscăm să devenim toți vampiri-strigă Alexandru, tatăl băieților. În câteva secunde
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
miros de cetină. „Gata..!”, se pomeni gândind cu voce tare.. Și, căsuța de sub Gorun, se arătă albă în bătaia lunii. Împinse încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urlet lung peste grădină. Crai nou aluneca ascunzându-se subțire după colină. Surd, ca și cum i-ar fi aruncat o piatră, pentru a râde de ea, ochii cățelei se învârteau: două stele de aur în nea. Blaga Privea ceru-n neștire, Scheunând amar, În timp ce luna subțire Se pitea după-o culme-n hotar. Umilă, smerită, parcă datoare, Când unul, altul o mai lovea, Aștri blânzi, licăreau prin ninsoare Ochii ei de cățea. I. Olteanu La Berlin, în 1922, recitând această poezie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sfoară. Ștefan ia cupa cu vin, ca să bea... Voichiță! strigă el cu bucurie și, luminându-se, pune pocalul pe masă și o primește cu brațele deschise. Voichița se aruncă, se ghemuiește la pieptul lui, își înăbușă plânsul cu suspine, bolborosește scheunând încetișor: Ște... Ștefane Măria ta... și îi pipăie ca orbii fruntea, obrajii, pieptul. Sfânta Fecioară, cât m-am rugat -, mi te-a adus sănătos... Ștefan o învăluie cu o privire caldă, o strânge la piept, o sărută în creștet. Voichițo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da’ am lăsat-o cu caii, pe imaș; am îndemnat-o să vină cu mine înapoi acasă și n-a vrut; De pe prispă se aude scheunatul jalnic al cățelei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu obișnuiesc să beau iar băiatul e încă prea mic pentru așa ceva; Gospodarul numără banii prețului pe care se învoiseră iar Maria îi dădu frânghia de care era legat Joian. Câinele Cuțurică se uită la stăpâni, apoi la Joian și scheună prelung. Dar nu era semn de rămas bun între animale, ci mai degrabă față de stăpâni. Cuțurică s-a dus după Joian hotărât , nevrând să asculte de îndemnurile repetate ale Mariei și ale lui Dumitru . − Da’ de unde ești matale, creștine? întreabă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
casă (de data aceasta de Svetlana, mult mai tîrziu, pe cînd stăteam împreună în cămin, în Grozăvești) a fost un pui de cîine mititel, dolofan și drăgălaș. și scump !... Îl găsise pe undeva pe-afară, singur, fără mămica lui și scheunînd îndu ioșător. Am dat fuga la magazin și, cum n-am găsit lapte, i-am luat niște smîntînă. Cățelul nu s-a prea atins de ea, iar în toiul nopții ne-a trezit cu niște scheunături. Nici nu ne-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
veniți să-i ia cu ma șina de la gară, au făcut un mic atac. Prin urmare, a trebuit să-l luăm noi, care locuiam singuri. Prietenul la nevoie se cunoaște. Toate bune, numai că problema cățelului era că obișnuia să scheaune jalnic în timpul nopții, iar a noastră că stăteam într-o garsonieră. Pînă la urmă, am fost nevoit să-l închid în baie (tot baia, săraca !) - dar se auzea și de acolo. S-a mai auzit cîteva nopți după aceea, pînă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin Piața Unirii în strada Cuza Vodă am văzut câțiva oameni oprindu-se și privind o mâță cu piciorul stâng de dinapoi sfărâmat și tăiat probabil de tramvaiu. Animalul sta neclintit, nu scheuna, nu plângea, nu făcea gesturile omului părea aproape insensibil, dar tocmai felul lui de a se comporta în durere mi-a străpuns inima de milă și groază. [TAZLĂU]* 3 August 926. Tazlău, în pădure, într-o poiană depe pârăul Brusturatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și când îi dau cu labele de-a dura În joaca lor, și se reped să-i muște, Făcându-se că vor să-i și înghită, Cu alt glas îi alintă și cu àltul Ei baună, lăsați acasă singuri, Ori scheaună înduplecându-și trupul, Spre-a se feri de mâna care-l bate. Și tot așa, nu ți se pare ție Că nu la fel nechează armăsarul În floarea vieții, când printre cavale Se zbate-mpintenat de zeul Amor, Înaripatul, ori atunci când
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca la birt, ca într-un dormitor de internat, ca la balamuc. E de la sine înțeles că poporul trebuie să-l accepte așa cum e, ba chiar să-l admire: va face grimase bolânde, va holba ochii, se va dezbrăca, va scheuna, își va arăta mușchii, va ieși cu pene pe stradă, va face șpagatul între două scaune, mă rog, va etala tot arsenalul lui de băiat frumos, deștept și dur. Iar cine se leagă de el o pățește. Insul se îndreaptă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
disparițiile acelor băieți, care începuseră cam în aceeași perioadă? Alte explicații posibile mă făceau să sper că această legătură exista. Ceva trecu deasupra mea și zbură mai departe. Victor ieși repede din casă și acum stătea lângă mine, lătrând și scheunând. Privea în direcția pădurii. - Gura, am zis eu, obosit. Mai ține-ți gura. Mi-a aruncat o privire îngrijorată și s-a lungit, scoțând un fel de scâncet. Am încercat să mă destind, pielea mea înfiorându-se în bătaia brizei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Chestia se opri pe moment. Apoi forma întunecată se târî lateral, tot mai rapid, întorcându-se în pădure. Mi-am dat seama, făcându-mi-se rău, că arăta ca și cum ar fi vânat ceva. - Victor! Am auzit ceva ce semăna a scheunat disperat, apoi a încetat brusc, auzindu-se doar liniștea. Am așteptat. Forțându-mi ochii, printre pleoapele mijite, am deslușit conturul lui Victor traversând câmpul și n-am putut să nu mă bucur când câinele - acum ciudat de calm - trecu pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că-ți place. L-am ales pe Hector pentru că e un prieten credincios." " Sper să fiu demn de prietenia lui." Hector a fost un cățel părăsit, spuse șeful de gară. L-am găsit într-o dimineață în sala de așteptare. Scheuna și tremura. Abia se născuse și n-avea încă ochi să se uite la lumea asta care-l primea așa de rău. Era foarte mic, adăugă Caterina, Nel l-a instalat într-o cutie de pantofi. Și, pe urmă, când
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
uită surprinsă la el: și de dacă? Părea că nici nu-și pusese problema asta. Hector, care scâncea trecând de la unul la altul, curios să știe ce se spunea de rău pe seama lui, veni să se așeze în fața fetiței și scheună în semn de somație. Nel își trecu brațul în jurul gâtului lui să-l liniștească. "S-a recunoscut în portret", îi asigură ea și, întorcându-se spre Filip, îl întrebă cu o voce care îi sugera că nu se lăsase păcălită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care ei doreau s-o facă scrum. Muzica de Vivaldi pusă pentru vacile de lapte la ferma sa de la Târzii sună pentru copoșii cu dinții rânjiți de un sentiment vindicativ, atroce, exact ca niște clopote de înmormântare și de aceea scheaună de câte ori au prilejul ca niște căței unși sub coadă cu terebentină. Vezi cum tâlhari proveniți tot din rândul acelorași copoși se plâng în presa centrală că unul care-i zice pe actul său de identitate Culiță Tărâță, a luat toată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Precum într-unele din versurile de tinerețe ale lui Mircea Cărtărescu, dar cu o superioară plasticitate vizionară, "descrierile" sunt de fapt derapaje bine controlate în fantastic, sub o lumină spectrală, "lichidă, nelumească și înspăimântătoare": "țăranul sâsâia ca un șarpe. câinele scheuna. manasia traversă/ podul gustând deja mireasma căminului, călăuzit asemenea/ piloților de luminile de aterizare// căminul ancora în nămol ca un portavion strălucind în/ dimineața tulbure, emanând o căldură stranie, amețitoare,/ călăuzindu-și noul venit printre șiruri de ouă de libărci
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
sticlar ("bețiv", din sticlă). Un caz special de calambur paronimic implică nume proprii - de localități sau de persoane - folosite în locul cuvintelor comune cu formă asemănătoare, de exemplu Botoșani în loc de bot, cu sensul "gură" ("Îl văduvisem de doi dinți și stătea scheunând ca o potaie, încercând să stăvilească valul de sânge ce îi țâșnea de la botoșani", M. Avasilcăi, Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 26); "Săream ca un ghepard și le spărgeam trompa și botoșanul" (id., p. 39), Buzești în loc de buze, folosit metonimic
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
romanești, și care ar merita citat în întregime: „Coboară adânc, la izvorul lucrurilor despre care vrei să scrii. Tot ce aduni în viață e o pregătire pentru coborârea acolo. Acolo, substanța lumii, adică substanța umană plus substanța lucrurilor, vorbește și scheaună în tine cu vocea ei reală”.
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]
-
meu, patria mea sînt cearcănele surorii mele, întinse pînă spre cer, spre milă lui Dumnezeu. Patria mea sînt merii, perii și nucii din curtea în care n-am mai călcat de ani buni. Patria mea e vulpea asta năpîrlita care scheaună zi și noapte în mine. Patria mea e sîmburele strîmb al neputinței dăruit mie la plecare de Tăia. Păpuși de silicon, profesioniste ale sexului, în poziții acrobatice, horoscop pentru animale de casă, copii plimbați în lesă, grădinari care aspiră iarbă
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
noi, ne întrebam și rămînem cu întrebările în palmele răsfirate peste chipurile noastre contorsionate de teamă. Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]