135,849 matches
-
folosind dotările tehnice ale teatrului, toată lumea bîrfește pe toată lumea, prin presă circulă zvonuri abracadabrante, iar el e tîrît prin tribunale de un fost director dat afară din teatru la revoluție, acum cu certificat de revoluționar, care vrea anularea concursului. După schimbarea guvernului, cei care vor capul directorului Ungureanu sînt noul ministru și secretarii săi de stat, o altă serie de zvonuri, privind demisia lui, apărînd în presă cu mult înainte să-i dea prin minte să demisioneze. într-un final de
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
1945, cu recomandarea imperativă: "Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de acest fel. Cu schimbările intervenite începând cu anul 1948, lecțiile de deschidere deveneau tot mai inoportune. Mai întâi, nu mai exista libertatea de gândire și exprimare necesară lor, apoi nici "bugetul de timp" nu prea mai permitea "irosirea" unei ore, totul fiind calculat în raport cu
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
conferință este o lecție de deschidere. Cunoaștem acel tip de profesor care transformă orice lecție într-o conferință, după cum suntem familiarizați și cu genul de profesor care nu-și scoate ochii din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază cursul la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
când, la 62 de ani, va avea timp suficient să-și admire colecția de tablouri. În opinia mea, Năstase voia să afle în ce măsură se poate baza pe sprijinul lui Iliescu. Popor îmbătrânit, conservator, inamic al experimentelor, românii acceptă cu greu schimbarea. Iar când o acceptă, vor rezultate fulgerătoare. Dacă ele nu vin, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat cu Emil Constantinescu: prințul strălucitor se metamorfozează, cât ai zice pește, într-un broscoi râios. Rezultatul are de ce să-l mâhnească pe premier
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
C. Rogozanu Una dintre cele mai neașteptate mișcări artistice a fost, după '89, trecerea lui Mircea Daneliuc de la film la literatură. Nu a fost o schimbare gîndită, ci mai mult forțată. Literatura este totuși un mijloc de exprimare artistică mai ieftin decît filmul. Mircea Daneliuc a insistat în acest domeniu și a reușit să scrie în timp record un număr impresionant de volume de beletristică. Am
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
dl Simion o spune, si e corect, ortografia este o convenție, cel mai înțelept este să profităm de simplitatea relativă a unei ortografii fonetice. Iar dacă dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît mai firesc-utila, atunci, date fiind de schimbările produse în scriere de calculatoarele moderne, ar fi poate necesar să abandonam sedilele de la ț și s și să scriem tz și sh, "internaționalizînd" cumva scrierea, sau chiar să scriem, ca portughezii, pe a că a, indiferent de pronunție, si
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
un subtil racord cu viziunea maestrului asupra revoluției. Salutăm cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a Imnului P.L.S.: Își schimbă lupul la soroace părul, Iar omul schimbă slujbe sau idei. Schimbarea oțelește caracterul La tineri, la bărbați și la femei."
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
la Constituția americană), definește un stat democratic. Conform acestui cadru au fost organizate statele pe care le numim, în zilele noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară, cu observația că revoluția la care au participat timișorenii nu a reușit încă. Amintita schimbare a indus și ideea de democrație. Pentru a o caracteriza, diverse persoane (de obicei oficiale) au folosit sintagme (oricum originale
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară, cu observația că revoluția la care au participat timișorenii nu a reușit încă. Amintita schimbare a indus și ideea de democrație. Pentru a o caracteriza, diverse persoane (de obicei oficiale) au folosit sintagme (oricum originale) precum: democrație tânără, democrație fragilă, democrație incipientă, etc. Cred că termenul cel mai potrivit, pentru starea de lucruri din România
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
să reziști influențelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Și nu numai a lor. Același pericol al "contopirii" lingvistice amenință și marile culturi. Chiar și cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și în structura acestei limbi. Limba engleză pe care o vorbește un nativ român nu este totuna cu limba pe care o vorbește profesorul și traducătorul american Adam J.Sorkin, de pildă. La rîndul ei, limba
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
reziști influențelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Și nu numai a lor. Același pericol al "contopirii" lingvistice amenință și marile culturi. Chiar și cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și în structura acestei limbi. Limba engleză pe care o vorbește un nativ român nu este totuna cu limba pe care o vorbește profesorul și traducătorul american Adam J.Sorkin, de pildă. La rîndul ei, limba pe
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
paradox, e că limba vorbită de Adam J. Sorkin nu e totuna, din păcate, cu cea vorbită de un alt traducător american, Sean Cotter, mai tînăr decît el cu vreo 30 de ani... Influența culturilor minoritare a impus în SUA schimbări și la nivel lingvistic. Din cauza migrațiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă, engleza americană a anului 2002 diferă destul de mult de limba care se vorbea în anii 1950-1960. Schimbările se petrec într-un ritm galopant. Chiar
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Influența culturilor minoritare a impus în SUA schimbări și la nivel lingvistic. Din cauza migrațiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă, engleza americană a anului 2002 diferă destul de mult de limba care se vorbea în anii 1950-1960. Schimbările se petrec într-un ritm galopant. Chiar și în Marea Britanie, o țară conservatoare, limba de la sfîrșitul secolului XX diferă de limba vorbită la începutul acestui secol. Par că au trecut vreo 300 de ani nu 100. Probabil că ne-a
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Așa s-a întîmplat cu greaca și latina, cu slavona, cu aramaica și hitita, așa se va întîmpla și cu engleza. Va veni momentul cînd și această limbă va muri, dînd naștere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid și ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Este extrem de interesant de știut nu doar de ce și cum se scria, de-a lungul a cinci secole, dar și de ce și cum se citea. În fiecare epocă există motivații și modalități specifice. Nici oamenii, nici cărțile nu rămîn aceleași. Schimbările sînt evidente, dar nu neapărat explicabile. Nu știm totdeauna exact de ce au loc și de ce tocmai atunci cînd au loc (și nu mai devreme sau mai tîrziu). În povestea mea, așa cum mi-o închipui, se amestecă o mulțime de lucruri
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
boieresc de acum o sută de ani și "nimic balcanic" la Pașadia. Nu haina îl face pe om, nici firea trădată de chip sau povestea vieții, ci numele, așa că Pașadia încearcă cel mai comun dintre jocurile care păcălesc soarta potrivnică: schimbarea numelui. Jocurile lui Mateiu Caragiale sînt mai degrabă comune, decît ezoterice. Dar sînt bine jucate. Străbunicul devine apusean. E trucul pe care, de această dată mărturisit deschis în spovedania către Povestitor, tot ca să păcălească o soartă potrivnică, îl joacă alt
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
lingvistice. Selecția termenilor și aprecierea gradului lor de integrare sînt desigur factorii care pot genera profunde controverse, pentru că domeniul e în continuă transformare (de altfel, descrierea situației s-a oprit la 1995, dată după care s-au mai petrecut destule schimbări); sînt de dorit ediții noi, o bază de date electronică, dar e evident că un asemenea tip de dicționar rămîne permanent incomplet, și că utilitatea sa e foarte mare, chiar dacă nu se confundă cu fotografia unui teren stabil. într-o
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
grupare cu pricina îl va executa, dacă îl va executa vreodată, ci istoria literară. Mult mai nebună, domnișoara asta, decît Luminița de la capătul tunelului d-lui Neagu! Un ziar verticalizat și o televiziune în picaj Mai curînd din motive de schimbare a formatului, JURNALUL NAȚIONAL a devenit primul ziar vertical din România. Prin comparație cu ADEVĂRUL, de pildă, Jurnalul național e de fapt mai îngust și mai puțin înalt. Ne mai lămurim puțin citînd editorialul lui Marius Țuca: "Într-o lume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
de ascuns sau de ocolit. Vom spune lucrurilor pe nume, tare, răspicat. "N-avem mama, n-avem tata!" Avem doar dorința de a avea coloana vertebrală. Prea multe spinări plecate în jur, prea multe compromisuri și prea multă mizerie." Editorialele schimbării la fața ale ziarelor de la noi dau adesea degeaba în concurență. Dl Marius Țuca încearcă să dea de înțeles că în noua să varianta Jurnalul va avea o șira a spinării dreapta, spre deosebire de "prea multele spinări plecate", din presă, ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe care n-a folosit-o niciodată pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu există schimbări majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile e în mod egal împărțit între toate, alcătuind un fel de podiș de mare altitudine în care cunoscătorii se vor întîlni cu începătorii în
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
memorabili: printr-o ușă întredeschisă femeia aude cearta unui cuplu în care comunicarea s-a redus la nevoile fiziologice, un bătrîn orb și o bătrînă paralizată), casa părinților morți e o ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
Ilie Ionescu. Această femeie se îndrăgostește de un chinez, un medic trimis de Partidul Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea acestei redacții e un adevărat film documentar despre România postdecembristă și un extraordinar prilej de meditație în fața schimbărilor incredibile care s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și găsesc decît cu greu locul printre atrocități inventate
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
vorba despre un personaj atins de o inerție maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă bine cu satul din Țara brînzei, cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la doi, pentru că
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
dar și o focalizare consistentă a trecutului imediat, rămas, poate paradoxal, ignorat, deși condiționează semnificativ percepțiile de azi. în textul cu pricina este o echilibrată explicație a unei atitudini editoriale, mai ales pentru noua față a revistei. Se simt deja schimbările de generație și, așa cum însuși Nicolae Manolescu recunoaște, e firesc ca acum să apară un alt tip de judecată și de percepție față de ceea ce a fost. Fiecare copil își judecă părintele, adesea în necunoștință de cauză, numai că din confruntările
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
ceea ce a fost maculat din 1947 încoace. Unde sunt cărțile care să evoce anii de teroare de la instalarea comunismului? Unde sunt cărțile care să vorbească despre forța de constrângere a sistemului? Despre cedare și compromis moral? Despre pervertirea societății, despre schimbarea profundă a lucrurilor și despre experimentul omului nou? De unde să știe tinerii de azi? De unde vor ști cei de mâine? E nevoie de mărturiile celor care au cunoscut toate acestea, poate au și participat la ele. Relatările acestea ar șterge
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]