280 matches
-
după ce s-au introdus în liste oameni cari n-au dreptul de a vota, după ce, în ajunul alegerilor, s-au făcut nenumărate schimburi în funcțiuni numai pentru a obține voturi în favorul guvernului, după ploaia de decorații, după bătăi și schingiuiri, după ce în toată țara secretul votului a fost o minciună și alegerile s-au făcut în condiții diametral opuse legilor în vigoare, încît cele mai multe sunt lovite de nulitate, după ce în sfârșit aceste alegeri n-au fost decât o lovitură de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către alți deținuți”. Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
regulat întrerupte de torturi. Orice ai fi spus, oricâte infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu era niciodată mulțumit. De tortură nu puteai scăpa. Era doar posibil, acuzându-te de cele mai mari mârșăvii, să scurtezi perioada de schingiuiri”. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea „demascarea externă” și se solda cu afirmarea loialității față de partid din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
drepturile erau încălcate zilnic. Se știa că mii de oameni au fost arestați, închiși fără judecată sau după o judecată formală cu sentința dinainte stabilită. Au fost înscenate mari procese de tip stalinist. Se aflase că, pe lângă pierderea libertății, interveneau schingiuirile barbare. Din când în când, cădea știrea morții unora dintre cei ridicați de la domiciliu. Tensiunea devenise maximă. Dacă noaptea, întâmplător, se oprea o mașină în apropierea unei case, spaima cuprindea întreaga familie. Mulțimea milițienilor și securiștilor prezenți în tot locul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-zisul stil stalinist care fusese criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații - dacă nu cumva gemenii - celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la miliție, în orice birou din miliția română, la înălțimea de un metru se afla în zid un piron, prins în beton, cu un belciug la capăt, de care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evidente. E adevărat, Spenser nu suferă nici de nevrozele, nici de melancolia obscură a detectivului californian. El duce o viață normală, alături de iubita sa, Susan Silverman, având un aliat în Hawk, omul gata să comită pentru el orice fărădelege, de la schingiuire la asasinat. Cu atât mai mult, în Perchance to Dream, Parker s-a străduit să nu clintească o fărâmă, să nu modifice o nuanță din universul creionat de marea vedetă a stilului hard-boiled. Câtă umilință și câtă îndemânare intră într-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către Alin Mureșan indică și destule surprize în afacerea Pitești: aflăm astfel că schingiuirile atroce au fost practicate inclusiv în închisoarea de la Suceava, care nu a constituit neapărat o etapă „serafică” în desfășurătorul acțiunii de mai târziu de la Pitești, Gherla ș.a.m.d. Etapa de la închisoarea Târgșor (aproape deloc cunoscută publicului interesat de Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de personaje-cheie (un mic „lexicon negru” înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel. Iar studiul de caz din final, legat de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului uman în condiții de represiune. Alin Mureșan este riguros și exact ca un geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe nou-veniți erau folosite mai târziu în torturi, pentru a-i forța să facă mărturisiri complete, sau constituiau pur și simplu motivația schingiuirii lor. De foarte multe ori, cei care îi întâmpinau pe nou-veniți erau foști prieteni, cunoștințe ori colegi de facultate, astfel că reținerile dispăreau brusc. Au existat, bineînțeles, și cazuri când deținuții și-au dat seama că ceva nu este în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
se dădea cu pumnul, palma, piciorul ori ciomagul în orice zonă a corpului. Când erau anihilați și paralizați de șoc și durere fizică, se trecea la torturarea individuală, pe rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul deținuților priveau îngroziți schingiuirea colegilor și prietenilor. Nu vom insista în acest capitol pe descrierea atrocităților, ci vom spune că grozăvia acestora a avut un rol important în demoralizarea și înspăimântarea victimelor. Torturarea lor putea dura oricât, între o zi și câteva săptămâni, până când
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și din interiorul închisorii; IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor la participare prin schingiuiri. Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresoritc " Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori" Planul acțiunii prevedea ca bătăile să cuprindă întreg penitenciarul. Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scenele ce au urmat fiind de o duritate extremă. În afară de bătăile la tălpi, la fese ori pe spate (agresorii erau dotați cu bâte), victimele au fost așezate, după torturare, în stive, unele peste altele, după care au fost iarăși supuse schingiuirilor, pornind din vârful stivelor 1. Inutil de adăugat că, în momentul în care cei din rândurile de jos susțineau alți zece deținuți, presiunea era atât de mare încât sfincterele cedau. În seara lui 31 decembrie, după bătaia generală, Steier și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că, odată terminată acțiunea sa în Pitești, va fi eliberat și încadrat în rândurile Securității 5, așa încât este de presupus că reținerea sa în continuare i-a tăiat puțin din avântul violent. Totuși, în puținele camere în care au continuat schingiuirile, intensitatea lor a fost maximă. Pentru toamna lui 1950 sunt menționate torturi doar în camera 4-spital, unde acționau Țurcanu, Virgil Bordeianu, Mărtinuș, Leonida, Stănescu și alți câțiva. Urme ale continuării bătăilor se găsesc și în februarie-martie 1951, când un grup
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a transferat în camera 7-corecție, în care, teoretic, erau cei refractari 1. A scăpat de torturi, fiind transferat la Canal prin aprilie 1950. A mai trecut pe la Cernavodă, Valea Neagră și Poarta Albă. Repartizat la brigada 14, nu a cunoscut schingiuirile nici aici, fiind eliberat în martie 1951. A reușit să se angajeze ca geolog după ce a lucrat ca muncitor necalificat timp de doi ani și a publicat mai multe cărți și articole de specialitate, cu toate că a fost și el permanent
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității 3. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile la care a fost supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa urechile, îi punea câte o lingură sau două de sare în mâncare și nu-i dădea apă să bea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la subsol, unde i-a avut colegi de suferință pe Dumitru Bordeianu, Dan Lucinescu, Neculai Popa, Nicu Ioniță, Dumitru Ungureanu, Aurel Pandurescu și alții. Gheorghiu spune că torturile psihice erau mai cumplite în această celulă, fiind obligați să asiste la schingiuirile colegilor din cauza dimensiunilor reduse ale camerei. A încercat să se sinucidă în decembrie 1950, tăindu-și gâtul cu un ciob de sticlă, dar a fost descoperit și salvat 1. A asistat și la mizanscena din timpul Paștelui din anul 1951
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cameră pentru a-i demoraliza, dar acesta a refuzat și le-a reproșat celor doi că sunt victimele propriei păreri despre sine și că vor fi uciși de către cei care îi folosesc. Enervați, l-au supus unei noi runde de schingiuiri. Puterea pe care și-o arogau agresorii s-a vădit și atunci când, la sfârșitul lui septembrie 1951, i-au cerut să facă declarații complete. Protestând că asemenea lucruri le va spune Securității, nu unor deținuți, i s-a răspuns: „Noi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la Facultatea de Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate 1. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a legat tocmai de aceasta: „Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?”. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: „Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?”2, însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe spate până la leșin, a fost bătut timp de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a Frățiilor de Cruce, a fost condamnat la 10 ani de temniță grea. Transferat la Pitești în toamna lui 1949, a fost torturat la camera 4-spital la sfârșitul lui decembrie, după ce i-au fost smulse informațiile de către Coriolan Gherman. La schingiuirea celor din seria sa au participat atât deținuții din jurul lui Țurcanu, cât și directorul Dumitrescu, care i-a bătut pe șefii „instigatorilor”, mai puțin pe Vișovan, care era, probabil, prea desfigurat. Amintește că, în momentul în care Țurcanu i-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Capitolul IV" Instantanee macabretc "Instantanee macabre" Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă o idee precisă despre condițiile în care s-au desfășurat schingiuirile, trebuie să luăm în considerare toate aspectele regimului de detenție uzitat în această perioadă. Astfel, nu e deloc de neglijat faptul că, începând cu luna iunie 1949, în penitenciarul Pitești s-au introdus restricții deosebit de dure: deținuții erau complet izolați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]