318 matches
-
preoților uniți din Partium, ca decurgând din diploma dată de împăratul Leopold I pentru rutenii uniți cu Roma. Cererea a fost aprobată. În 17 ianuarie 1700 o nouă hotărâre imperială trece pe toți românii din regiune, fie ei uniți sau "schismatici" (=ortodocși), în autoritatea lui Augustin Benkovits. Deoarece s-au stârnit tulburări, actul a fost completat în octombrie 1701 de precizarea că "schismaticii" sunt supuși scaunului Oradei, dar nu vor fi tulburați în credința lor. Folosindu-se de răscoala curuților, românii
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
În 17 ianuarie 1700 o nouă hotărâre imperială trece pe toți românii din regiune, fie ei uniți sau "schismatici" (=ortodocși), în autoritatea lui Augustin Benkovits. Deoarece s-au stârnit tulburări, actul a fost completat în octombrie 1701 de precizarea că "schismaticii" sunt supuși scaunului Oradei, dar nu vor fi tulburați în credința lor. Folosindu-se de răscoala curuților, românii ortodocși vor izbuti să își aducă propriul epicop, pe Petru Hristofor (1708-1712). În această perioadă episcopia romano-catolică de la Oradea (pentru care fusese
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
mi l-a adresat, cum ședea departe de mine, fără să vină să mă sărute, a fost curios - un zâmbet schițat care se voia drăgălaș și plin de farmec, plin de ruj, lățindu-se, rudă cu rânjetul cumplit, inversat, al schismaticilor din cea de-a șasea bolgie a infernului, despicându-se dinspre spate înspre față. Oh, iubita față! Îndrăgită ca fiind reprezentanta întregului trup care moare totuși și se desprinde de acest delegat de frunte când se umflă și devine prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de peste vară și se aventuraseră pe malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i tot iscodească, într-o vineri, pe la prânzișor și fără nici un fel de avertisment, declanșaseră atacul. Ambuscada lor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
da Capestrano, acesta era numele companionului și confesorului lui Ioan al vostru, a dobândit faima unui călugăr învățat și a unui luptător destoinic, dar și pe aceea a unui mare persecutor de necredincioși evrei, de eretici husiți ori de valahi schismatici. Pentru a se facilita răscumpărarea spiritului său merituos, de sub povara unor atari fapte infamante, pentru redempțiune, deci, Pronia cea miloasă a rostuit ordalia reîncarnării sale, într-o nouă existență terestră, sub un alt înveliș material. Păi, mi se pare că
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-l liniștească pe papă prin promisiunea supunerii față de Roma și a unei noi alianțe cu latinii. Totuși, când cuvintele sale nu au fost urmate de fapte, papa Grigore al IX-lea a proclamat cu surle și trâmbițe cruciada împotriva țarului schismatic, însărcinându-l pe Bela al IV-lea al Ungariei cu organizarea ei. Această cruciadă, punctul fierbinte al multor scrisori papale către Ungaria în anii 1238 și 1239, nu a avut totuși loc [subl. O.P.] și toate eforturile au rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care a fost construit templul samaritenilor. Ei se considerau „adevăratul Israel”, singurii urmași ai poporului Israel care a păstrat cu credincioșie Tora lui Moise, adică legea stabilită de către Iosua la Sichem (Ios. 24). Samaritenii îi socoteau pe evrei eretici și schismatici. Datându-și singuri originile înainte de perioada judecătorilor, samaritenii susțineau că schisma iudaică a avut loc înainte de secolul al XI-lea, când preotul Eli a ridicat templul din Șilo ce rivaliza cu templul din Sichem; această lucrare schismatică a fost urmată
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
2004, p. 10; Victor Vascenco, „Meleagurile de obârșie ale rușilor lipoveni”, în Kitaj-Grad, nr. 2-3, 2005.</ref>. Un raport al oficialului rus Nadejdin din 1846 menționează că „din cele două Principate dunărene, doar Moldova, învecinată direct cu Rusia, abundă în schismatici; în Valahia aceștia se află în număr neînsemnat. Atât în Moldova, cât și în celălalt principat, ca de altminteri și în Austria, ei sunt cunoscuți sub numele comun de Lipovan (Lipoveni în graiul local)”. Ca număr, același raport estimează că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sub numele comun de Lipovan (Lipoveni în graiul local)”. Ca număr, același raport estimează că ar fi fost în jur de douăzeci de mii de suflete, deși exactitatea acestei cifre nu poate fi verificată<ref id=”2”>N.I. Nadejdin, „Despre schismaticii de peste graniță (1846) (I)”, pp. 26-27, în Kitaj-Grad, nr. 11-12, 2003. </ref>. Deși imaginea generală a lipovenilor în acest raport din secolul al XIX-lea este mai degrabă denigratoare, având în vedere și poziția oficială a celui care a întocmit
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care o regăsim mai ales în cântecul rusesc (fără să fie un motiv exclusiv)<ref id=”1”>Gentilia Zenovei, „Despre specificul național (etnic)”, în Kitaj-Grad, nr. 5, 2004.</ref>”. Între definiții și denumiri Pentru reprezentanții bisericii oficiale aceștia erau rascolnici - schismatici, „fanatici superstițioși și inculți din punct de vedere religios”, ulterior aceștia au reunit „totalitatea grupărilor religioase și a grupărilor din Rusia care nu au acceptat reformele religioase în secolul al XVII-lea și au devenit oponenți sau inamici ai bisericii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin ochii noștri de carne, mântuirea se hotărăște încă din istorie. Darul catolicului pentru militantism este una cu darul lui pentru imagini, pentru fabricarea și înțelegerea lor. Reabilitarea cărnii fondează un activism neîncetat și neîngrădit. Pe calea deschisă de Bizanțul schismatic, Biserica apostolică și romană a putut să se deschidă către tehnicile cele mai profane ale imaginii, de la vechiul spectacol de umbre până la cinemaul holografic. Iluzia optică nu-l înfricoșează pe un fiu al Sfântului Atanasie și al Sfântului Chiril (doctorii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să ceară protecția regelui Ungariei, refuzând să lupte alături de români împotriva mongolo-tătarilor pentru Cumania lor. Cumania documentelor papale și maghiare este o Cumanie românească suficient de bine conturată administrativ și religios . Emitenții documentelor despre Cumania nu-i credeau pe vlahii schismatici capabili de organizare politică, care, în concepția lor, nu putea aparține decât barbarilor cuceritori. Dacă-i urmărim pe cumani după 1237, când se contura în stepele Asiei uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în zorii statalității târzii românești, papa Grigore al IXlea, deși auzise de „puternicii acelor părți” nu vorbește de ei, nu se adresează lor, acordând, cum erau obișnuiți s-o facă pentru apusul Europei, atenție pseudoepiscopilor, care acționând într-un mediu schismatic, într-o episcopie catolică a cumanilor, atrăgeau la ortodoxism și pe unii dintre catolici . Și după anul 1000, când pentru Europa apuseană se observă o stabilitate asociată cu creșterea populației, în Europa răsăriteană, îndeosebi pe teritoriile românești, se păstrează vechea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
988 sub cneazul Vladimir, fiul creștinei Olga, botezată de împăratul Constantin Parfirogenetul, ungurii la anul 1000, sub regele Vayk, botezat Ștefan, sub scutul protector al Romei, care avea nevoie de o forță militară pentru a lupta împotriva păgânilor și a schismaticilor ortodocși. Adoptarea de către români a liturghiei slavone nu înseamnă că ne-am creștinat după bulgari sau sârbi și nici că am adoptat această liturghie în sudul Dunării, cum afirmă adepții teoriei imigraționiste. Când și cum au renunțat românii la liturghia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că cea de-a doua Romă, Constantinopolul, a căzut în mâna lui Mahomed al II-lea, la 1453. Orice împotrivire contra expansiunii otomane era înconjurată și privită cu simpatie, atâta timp cât nu implica desfacerea baierelor pungii, chiar dacă promotorii luptei antiotomane erau „schismaticii” ortodoxi din sud-estul european, considerați tot atât de periculoși ca „păgânii necredincioși” , poziție exploatată cu abilitate și de turcii mahomedani care-și extind dominația și datorită opoziției catolicism - ortodoxism . Interesele și integritatea țărilor catolice trebuiau salvate cu prețul unor scrisori și promisiuni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
această problemă. O parte din credincioșii ortodocși au considerat această reformă ca un atac împotriva credinței și au rămas adepți ai vechiului calendar. Dar, fiindcă majoritatea a fost de partea stilului nou i-au socotit pe cei neadaptați ca fiind schismatici, pentru că s-au abătut atăt de la disciplină cât și de la învățătura de credință adoptată de Biserică. Nu este mai puțin adevărat că și partenerii rămânerii la vechiul stil i-au considerat schismatici pe adepții stilului nou. O dezbinare nu pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
i-au socotit pe cei neadaptați ca fiind schismatici, pentru că s-au abătut atăt de la disciplină cât și de la învățătura de credință adoptată de Biserică. Nu este mai puțin adevărat că și partenerii rămânerii la vechiul stil i-au considerat schismatici pe adepții stilului nou. O dezbinare nu pe motive de fond, ci de formă. Adepții vechiului calendar (iulian) sunt deci, și credincioșii care se închină la biserica din Iași despre care vorbim. Hramul bisericii din Iași este Cuvioasa Parascheva. Construcția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Augustin, unde sînt prezente și puternice instanțe eshatologice sau, oricum, perspectiva unei noi societăți creștine, care nu mai era aceea din Imperiul Roman - caracterizat de o anumită ordine - în care se trăise pînă atunci; lupta purtată de el împotriva donatiștilor schismatici a căpătat dimensiuni și aspecte ce prevestesc Evul Mediu, iar cea ulterioară contra pelagienilor a adus în prim-plan problematici legate de mîntuirea omului, de har și de liberul arbitru, care au avut o influență covîrșitoare asupra secolelor următoare. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
legătură de prietenie cu Aureliu, episcopul Cartaginei, pe care l-a determinat să citească opera lui Optatus din Mileve, Augustin a făcut ca la conciliul din 392 să fie luate măsuri împotriva donatiștilor și a încercat apoi să polemizeze cu schismaticii mai concret, din punctul său de vedere, opunînd literaturii populare a donatiștilor, compusă din imnuri și cîntări, un Psalm contra donatiștilor (Psalmus contra partem Donati), scris în 393. E vorba de o parafrază sau un rezumat al operei lui Optatus
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
decizia luată în cadrul conciliului african din 403 de a trimite la împăratul Honorius delegați care să-i ceară să aplice donatiștilor legile lui Theodosius I împotriva ereticilor. Această decizie a fost importantă în plan juridic deoarece i-a considerat pe schismatici (deși creștini, cum erau donatiștii) niște eretici: donatiștii au fost considerați astfel pentru că acordau un nou botez celor care, abandonînd ortodoxia, aderau la schismă. într-adevăr, de mai multă vreme, situația se înrăutățise. Raporturile dintre cele două comunități, proaste dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
abandonaseră donatismul pentru a adera la ortodoxia universală. Răspunsul oficial a constat într-o serie de măsuri polițienești instituite în 405; printre alte măsuri coercitive s-a numărat și aceea de a restitui catolicilor toate proprietățile ecleziastice aflate în posesia schismaticilor. Augustin a adăugat acestor măsuri impuse de autoritatea politică o susținută activitate polemică. Putem să facem doar cîteva referiri la unele din numeroasele tratate din acești ani (400-405): cele trei cărți împotriva epistolei lui Parmenianus (Contra epistulam Parmeniani), donatistul care
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
erau combătuți chiar donatiștii, care susțineau că ar putea să existe o „Biserică a Sfinților”, a lor, opusă, evident, celei formate din păcătoșii catolici; dată fiind importanța tematicii, aceasta este una dintre cele mai semnificative opere scrise de Augustin împotriva schismaticilor, în care examinează din nou rolul diferitelor taine și al celor care le oficiază și afirmă iarăși că numai la sfîrșitul vremurilor cei buni vor fi aleși dintre cei răi. Mai menționăm: cele șapte cărți Despre botez, împotriva donatiștilor (De
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în mod esențial pe materialul documentar adunat deja de Optatus din Mileve, cum erau actele conciliilor africane, în ultimele Augustin și-a amplificat propria informație, probabil și grație ajutorului unor prieteni, utilizînd acte ale conciliilor donatiste, epistole interne ale comunității schismaticilor și fapte din istoria recentă. El a denunțat nu doar violența exercitată împotriva catolicilor, ci și duritatea cu care erau tratați donatiștii disidenți. Un motiv mai complex îl reprezenta modul cum schismaticii se revendicau de la Ciprian, foarte venerat în Africa
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acte ale conciliilor donatiste, epistole interne ale comunității schismaticilor și fapte din istoria recentă. El a denunțat nu doar violența exercitată împotriva catolicilor, ci și duritatea cu care erau tratați donatiștii disidenți. Un motiv mai complex îl reprezenta modul cum schismaticii se revendicau de la Ciprian, foarte venerat în Africa; acesta susținuse necesitatea repetării botezului, dacă acesta fusese oficiat de eretici (cf. vol. I, pp. 405-406); Augustin nu ezită să opună autorității lui Ciprian pe cea a Apostolului Petru sau a Bibliei
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
trebuit să rătăcească apoi dintr-o localitate în alta. Mai tîrziu, Fulgențiu s-a gîndit să plece în Egipt ca să se dedice în liniște anahorezei. însă, ajuns la Siracuza, aflînd de la episcopul Eulalie că monahii din Egipt erau eretici și schismatici (probabil că această informație atît de imprecisă însemna că în Egipt era răspîndită erezia monofizită), Fulgențiu a renunțat la proiectul său și, în anul 500, s-a dus la Roma, ajungînd acolo o dată cu armatele lui Theodoric. întors după puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]