181 matches
-
trăim cu conștiința clară a limitelor condiției noastre umane. Se întâmplă așa deoarece problematizează ceea ce, pentru cel care trăiește departe de filosofie, nu este decât ceva obișnuit. Prin urmare, filosofia devine necesară ca să ne apărăm de superstițiile vechi și noi (scientismul reductiv, funcționalismul exclusivist, folosirea ideologică a puterii). Cele două rațiuni, care fac ca filosofia să nu poată fi înlocuită de nimic altceva, sunt strâns legate între ele: nu există o adevărată demascare a folosirii ideologice a vieții și culturii dacă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
unei priviri asupra umanității. Or, pentru Henry adevărul despre om se află doar în lumina revelației Vieții care este Hristos însuși, Fiul lui Dumnezeu. Această exigență nu-l lasă pe Henry să piardă din vedere prăpastia dintre implicațiile antropologice ale scientismului naturalist și, respectiv, cele ale fenomenologiei transcendentale din secolul XX. Totuși, în pofida diferențelor, cele două curente de gândire modernă au ancorat omul - aproape inevitabil și definitiv - în planul lumii care, din perspectiva Vieții, este o persistentă aparență. Radicala noutate a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nimic, un soi de construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În Africa neagră, eșecul științelor umane scientiste este de netăgăduit, și nu ameliorând tehnicile de anchetă, adică străduindu-ne din ce în ce mai mult în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ipoteze. Fără rigoarea unei cercetări științifice și a unei tendințe critice, relațiile internaționale tradiționale nu reprezentau decît o istorie pur descriptivă sau o teorie normativă. Disputa rezultată a fost numită, după principalii ei protagoniști, dezbaterea Bull-Kaplan sau dezbaterea tradiționalism contra scientism sau, mai pe scurt, "a doua dezbatere". Această dezbatere ne aduce înapoi la identitatea problematică a relațiilor internaționale ca disciplină independentă (vezi capitolul 1). Prima dezbatere a reușit să delimiteze relațiile internaționale de celelalte domenii academice pe baza obiectului specific
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și anarhia din exterior. Anarhia internațională, ca punct teoretic de plecare, oferea disciplinei un teritoriu sigur, avînd în vedere că tema ei principală, studiul războiului, era împărțită cu alte discipline care studiau conflictul, cum ar fi politica, sociologia și psihologia. Scientismul în practică: dezbaterea polaritate - stabilitate Abordarea științifică este adesea pusă în legătură cu natura din ce în ce mai cantitativă a relațiilor internaționale. Exemplul cel mai obișnuit pe care-l regăsim în tratate cu privire la aceast aspect este faimosul proiect referitor la corelativele războiului. Acest proiect a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a-i oferi acesteia o demnitate științifică similară cu aceea pe care o au biologia și fizica. Se afirmă deseori că În afară de știință nu putem afla vreun adevăr demn de respect. Desigur, este o afirmație scientistă și nu științifică. „Scientismul reprezintă o generalizare fără dovezi, o filozofie neinspirată care se deghizează În știință sau Într-una dintre consecințele sale. Asta o califică drept un virus al minții [...]. Majorității discipolilor scientismului nu le pasă și poate că nici nu conștientizează faptul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de respect. Desigur, este o afirmație scientistă și nu științifică. „Scientismul reprezintă o generalizare fără dovezi, o filozofie neinspirată care se deghizează În știință sau Într-una dintre consecințele sale. Asta o califică drept un virus al minții [...]. Majorității discipolilor scientismului nu le pasă și poate că nici nu conștientizează faptul că dețin această filozofie, dar atunci când scientismul este adoptat la modul serios, el devine un fel de pseudoreligie, oferind un scop vieții și un ideal pentru care adepții săi să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
filozofie neinspirată care se deghizează În știință sau Într-una dintre consecințele sale. Asta o califică drept un virus al minții [...]. Majorității discipolilor scientismului nu le pasă și poate că nici nu conștientizează faptul că dețin această filozofie, dar atunci când scientismul este adoptat la modul serios, el devine un fel de pseudoreligie, oferind un scop vieții și un ideal pentru care adepții săi să lupte. Trecerea la această puternică formă de scientism pseudoreligios derivă adesea din doi factori Înrudiți: o deziluzie
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu conștientizează faptul că dețin această filozofie, dar atunci când scientismul este adoptat la modul serios, el devine un fel de pseudoreligie, oferind un scop vieții și un ideal pentru care adepții săi să lupte. Trecerea la această puternică formă de scientism pseudoreligios derivă adesea din doi factori Înrudiți: o deziluzie resimțită față de vreun tip de religie tradițională și descoperirea faptului că știința este minunată și pare să ofere sens și valori, pe lângă cunoaștere” . Progresul Înregistrat de știința biologiei În Secolul XX
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și un petrecăreț se comportă foarte diferit, dar fiecare se comportă logic dacă ținem cont de valorile în funcție de care își raționalizează existența. Orice clasificare creează diferențe tranșante. Altădată, credința și știința erau opuse. Prima o sufoca pe a doua, apoi scientismul s-a răzbunat, refuzând credinței orice rațiune de a fi. Astăzi, știința poate ajuta credința și morala, purificându-le. Arta, mai ales muzica, dragostea și credința au multe puncte comune. Făcând o descoperire, savantul poate simți o emoție estetică: adevărul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și a revoluției economice, la care aveau să se adauge de-a lungul secolului și altele, care erau realizările sau consecințele acestora, cum ar fi Kulturkampf în Germania bismarkiană, anticlericalismul militant din Franța sau Italia, socialismul sau chiar pozitivismul și scientismul, catolicii nu i-au putut oferi un răspuns unitar. Acestor interpelări li s-au adăugat revendicările de ordin național dublate uneori de revendicări religioase, ca în Irlanda, Belgia, Polonia, afirmarea credinței fiind în acest caz un mijloc de a sprijini
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
totul în univers lucrează, în ultimă instanță, pentru noi, mai puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar poate salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar poate salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și spiritualitate, aceasta din urmă avînd o respirație mai largă pentru că se bazează pe experierea directă a dimensiunilor neobișnuite ale realității. Mai plastic o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ciclice. Apoi, introducerea elementului timp în analiza economică implica o modificare fundamentală a ipotezelor walrasiee. De asemenea, căutarea relațiilor cauzale dintre elementele economiei era incompatibilă cu interdepen dența rigidă a modelelor economiștilor matematicieni. Hayek avea să califice metoda marginaliștilor drept "scientism" și-i conferă un caracter fictiv. Numeroși economiști (von Mises, F. Knight, O. Lange, L. Robbins ș.a.) mai apoi vor critica ipoteza "raționalității intrinseci" a neoclasicilor. Sterilitatea abordării matematice rigide a analizei economice se datorează, în parte, principiului conform căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
totul în univers lucrează, în ultimă, instanță pentru noi, mai puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă, mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și spiritualitate, aceasta din urmă avînd o respirație mai largă pentru că se bazează pe experierea directă a dimensiunilor neobișnuite ale realității. Mai plastic o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de "pancreină". A fost monitorizat în planul lumii științifice internaționale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. La acest lucru au contribuit atitudinea sa antisemită, antimasonică și critica adusă darwinismului. Se pare că glasul său autentic științific, ce dărâmă templul scientismului materialist, nu convenea autorităților locale, dar și internaționale. Comitetul Nobel recunoaște meritele și prioritatea lui Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic, dar se exclude posibilitatea unei reparații oficiale. Premiul Nobel l-au primit doi canadieni pentru această descoperire, Paulescu fiind acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
contradictorii în argumentația sa, Grupul celor Zece era traversat de curente duale. Dualita-te între încredere în capacitatea științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală ce pretinde a găsi în ansamblul cunoașterii obiective actuale suficiente elemente pentru elaborarea unei cronologii per-fect adaptate realității". Dualitate și atunci cînd grupul se descrie ca avînd "multiple apartenențe" și ca fiind multidisciplinar, în timp ce dezbaterea e franco-franceză și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
asupra corespondențelor dintre relativismul istorist și romantism, pe de o parte, și pozitivism și realism, pe de altă parte, deoarece Dilthey se află tocmai la intersecția lor, căutând să reconcilieze scepticismul generat de prima dintre perechile de tendințe amintite cu scientismul celei de-a doua.27 Deocamdată schițăm doar reperele dezbaterii, așa că nu facem decât să punctăm locul inserției lui Dilthey în spiritul epocii. Abia în subcapitolele următoare vom analiza pe larg relația filozofului german cu fiecare dintre aceste coordonate. Pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
el a gândit și a edificat metafizica nu ca o știință despre principiile existenței, ci ca filozofie transcendentală", constată cu îndreptățire Mircea Flonta 94. Metafizica tradițională, cu vocația ei speculativă, se simte acum amenințată de noul spirit pozitivist al epocii, scientismul. O asemenea primejdie îl face pe Blaga să se ridice în apărarea "demnității" filozofiei și a presupuselor ei privilegii. Pentru aceasta, el recurge la o descriere oarecum caricaturală a situației: "Filozofia urma să renunțe la orice creație deschizătoare de noi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în același timp am semnalat faptul că în cunoașterea pozitivistă nu putem năzui dincolo de "constatarea uniformităților care apar în succesiune și simultaneitate", idee pe care Dilthey probabil nu atât sub influența filozofiei pozitiviste, cât mai ales a spiritului științific, a scientismului din epocă o preia aproape textual de la Comte și de la Mill, ceea ce-l determină pe filozoful german ca, în raport cu ultimele taine, să adopte o atitudine care îmbină agnosticismul pozitivist cu relativismul istorist; în fine, am mai observat că predilecția pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vecinătatea romantismului.179 (La motivația "misionară" a acestui demers, precum și la accentele lui profetice bineînțeles, deloc potrivite într-un cadru pozitivist -, ne vom referi numaidecât). Mai reținem deocamdată că acest aspect a putut fi echivalat cu părăsirea de către Comte a scientismului riguros în favoarea unei chemări universaliste, căreia i s-au conferit chiar conotații mistice (vezi I, notele 179 și 193). Dar chemarea universalistă reprezintă până la urmă tentația majoră a filozofiei. Spiritualizarea existenței și sistematizarea lumii prin rațiune ("ordonarea și disciplinarea inteligențelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a conștiinței istorice înseși"41. Încă din 1874, Nietzsche declarase ca o necesitate vitală "ruperea de istorie". În numele unei frenetice filozofii a vieții, el denunța "boala istorică"42. Apoi, criza istorismului s-a amplificat treptat, o dată cu avântul naturalismului și constrângerile scientismului. Aceste tendințe "au detronat istoria (Geschichte) ca forță conducătoare în plan cultural". Locul ei precizează Schnädelbach a fost luat de Leben, Evolution, Werte și Sein43. e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului Nu am desprins aceste concluzii pe măsură ce ele au apărut
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iar o ipotetică și mult dorită Mathesis universalis s-a scindat în științe particulare autonome, care din ambiția autojustificării, au căutat să-și creeze, fiecare în parte, propria-i epistemologie. Declinul modelului metafizicii generale a favorizat elaborarea filozofiilor diverselor științe. Scientismul a impus o alunecare spre empirie, fără a impune pretenții axiologice cu putere de generalizare, ci doar, cel mult, de interes "local", menite a îndreptăți o serie de fundamentări teoretice particulare. În aceste condiții, progresul științific a fost dublat de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
permanente dialoguri între un trecut și un prezent al domeniului în dezbatere. Și nu văd, așa cum vedea I. Berlin, un "divorț" între științele omului și cele tehnice. Asistăm la o retragere a persuasiunii științei și a crezului în științific, în scientismul de factură pozitivistă, nu la o ruptură categorică, o discontinuitate între fizică-matematică și disciplinele umane. Cum a fost posibil ca Febvre să vorbească de utilaj mental în Religia lui Rabelais? Termenul de utilaj, cum bine știm, provine dinspre domeniile tehnice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]