248 matches
-
4, pp. 351-363. Shapiro, R.J. (1970), „The criterion problem”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 257-269), Penguin, New York. Sheldon, K. (1995), „Creativity and goal conflict”, Creativity Research Journal, 8, pp. 299-306. Simon, H.A., Chase, W. (1973), „Skill in chess”, American Scientist, 61, pp. 394-403. Simonton, D.K. (în curs de apariție), „Historiometric studies of creative genius”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Singer, J., Singer, D. (în curs de apariție), „Imagining possible worlds to confront
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Development, 1, pp. 47-69. Gruber, H.E. (1995), „Insight and affect in the history of science”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 397-431), MIT Press, Cambridge, MA. Gruber, H.E. (1996a), „The life space of a scientist: The visionary function and other aspects of Jean Piaget’s thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 251-266. Gruber, H.E. (1996b), „Starting out: The early phases of four creative careers - Darwin, van Gogh, Freud, and Shaw”, Journal of Adult Development, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
E.F. (1983), A feeling for the organism: The life and work of Barbara McClintock, Freeman, San Francisco. Lewin, K. (1935), A dynamic theory of personality: Selected papers, McGraw-Hill, New York. Maruyama, M. (1963), „The second cybernetics: Deviation-amplifying mutual causal processes”, American Scientist, 51, pp. 164-179. Michotte, A., Thinès, G., Crabbé, G. (1964), „Les compléments amodatix des structures perceptives (Amodal complements of perceptual structures)”, Studia Psychologica, University of Louvain, Louvain. Miller, A.I. (1984), Imagery in scientific thought creating twentieth century physics, Birkhauser, Boston
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intercorrelations as shown in biography”, Journal of Educational Psychology, 41, pp. 193-216. Veblen, T. (1919), „The intellectual preeminence of Jews in modern Europe”, Political Science Quarterly, 34, pp. 33-42. Visher, S.S. (1947), „Starred scientists: A study of their ages”, American Scientist, 35, pp. 543, 570, 572, 574, 576, 578, 580. Walberg, H.J., Rasher, S.P., Parkerson, J. (1980), „Childhood and eminence”, Journal of Creative Behavior, 13, pp. 225-231. Walters, J., Gardner, H. (1986), „The crystallizing experience: Discovering an intellectual gift”, în R.J.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
51, pp. 346-351. Renzulli, J.S. (1986), „The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92), Cambridge University Press, Cambridge. Roe, A. (1952), The making of a scientist, Dodd, Mead, New York. Roe, A. (1972), „Patterns of productivity of scientists”, Science, 176, pp. 940-941. Roe, A. (1976), „Psychological approaches to creativity in science”, în A. Rothenberg și C.R. Hausman (eds.), The creativity question (pp. 165-175), Duke University Press, Durham
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
MA. Pollak, S. (1992), The effects of motivational orientation and constraint on the creativity of the artist, manuscris nepublicat, Brandeis University, Waltham, MA, Potter, L., Lawler, E.E. (1968), Managerial attitudes and performance, Free Press, Homewood, IL. Roe, A. (1952), „A scientist examines 64 eminent scientists”, Scientific American, 187, pp. 21-25. Rogers, C. (1954), „Towards a theory of creativity”, ETC: A Review of General Semantics, 11, pp. 249-260. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, New Ideas in
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
III, Simplismul, Paralaxa gândirii etc. Savuroase și pline de conținut, pornind uneori de la anecdotic sunt și numeroasele schițe și nuvele publicate În paginile Însemnărilor Ieșene Între care: Aporii, Izul Pământului, Ironia Vieții, Dibuiri Sentimentale, Cei plecați, sunt doar câteva exemple. Scientist și raționalist prin excelență, Gr. T. Popa se va Înscrie cu toată ființa În rândul celor care promovează adevărul științific, considerând rațiunea umană atotputernică și chiar admirând realizările socialismului și comunismului sovietic În domeniul construcției, edificării și educației noii societăți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
comparison processes”, Human Relations, 7. Festinger, L. (1957), A theory of cognitive dissonance, Row Peterson, Evanston. Festinger, L.; Carlsmith, J. (1959), „Cognitive consequences of forced compliance”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 58. Fiedler, F. (1981), „Leadership effectiveness”, American Behavioral Scientist, 24. Fiske, A.P. (1991), „The cultural relativity of selfish individualism: Anthropological evidence that humans are inherently sociable”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage Newbury Park, California. Flament, C. (1997), „Structura, dinamica și transformarea reprezentărilor sociale”, în A. Neculau (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
singură perspectivă, asumpții nechestionate și portrete definitive"606. Astfel, stilul președintelui american încurajează un gen de per-cepție potrivit căreia problemele politice, departe de a constitui chestiuni extrem de complexe, insurmontabile, necesitând inteligența și expertiza omului de știință care proiectează rachete (rocket scientist, în limba engleză), reprezintă, dimpotrivă, chestiuni simple, pe care omul obișnuit le poate rezolva prin acțiunile sale însoțite de "voință și curaj"607. De pildă, ilustrează Lewis, în adresa inaugurală, în calitate de guvernator al statului California, Reagan folosește expresia "dumneavoastră și
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Fritjof Capra la sin-teza anti-probabilistică a lui Ilya Prigogine, de la Arborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sau Noi, particula și lumea a lui Basarab Nicolescu la foarte recentul Mic tratat despre nimic al lui John Barrow. Cum arăta New Scientist, de la zeroul matematicienilor la spațiul gol al filosofilor, de la Shakespeare la mulțimea vidă, de la eter la vidul cuantic, de la existență și neant la creatio ex nihilo, există mult zgomot pentru ni-micul din esența lucrurilor. Complexitatea e una dintre caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Doctor Honoris Causa din partea a numeroase universități americane și europene. Toate acestea nu l-au împiedicat să lase în urmă o operă enormă: mii de articole și câteva zeci de volume masive. Cartea care i-a adus renumele de great scientist („mare savant”) este The Psychology of Learning, publicată în 1935 și reeditată, cu numeroase adăugiri, în 1953. Volumul reunea cele două studii fundamentale ale sale, dedicate teoriei învățării prin contiguitate. Aproape toate celelalte studii care i-au consolidat notorietatea au
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
secolului al XX-lea a unor cartiere bucureștene. Demersul pornește atât din spiritul pozitivist al vremii, cât și dintr-o înclinație romantică, manifestată prin pietatea față de trecut și prin gustul pitorescului. În acest sens, descrierea monumentelor ascultă, fără pedanterie, canonul scientist, în timp ce imaginea orașului rezultă din tablouri cu virtuți evocatoare. Darurile autorului, mai cu seamă spiritul de observație, exersat în sesizarea laturilor comice, se întrevăd îndeosebi în zugrăvirea aglomerațiilor urbane - băile, șoseaua, „paradisul slujnicelor”, Calea Văcărești, sălile de întruniri politice. Profund
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
A. Belsey (eds.), Philosophy and the Natural Environment, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Devall, Bill, "The Deep Ecology Movement", în R. C. Scharff, V. Dusek (eds.) Philosophy of Technology, Blackwell, Oxford, 2003. Ehrenfeld, David, "The Conservation of Non-Resources", în American Scientist, 64, 1976, pp. 648-656. Elliot, Robert, "Faking Nature", în Inquiry, 25, 1982, pp. 81-93. Elliot, R., A. Gare (eds.) Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. Elliot, Robert, "Critical Notice of The Ethics of Environmental Concern", în Australasian Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
to Grow: That's Not the Relevant Question", în Science, 182, 1973, pp. 1315-1318. Roach, Catherine M., Mother/Nature. Popular culture and Environmental Ethics, Indiana University Press, Bloomington, Indianapolis, 2003. Rodman, John, "Paradigm Change in Political Science", în American Behavioural Scientist, 24, 1, 1980, pp. 54-55. Rollin, Bernard E., Animal Rights and Human Morality, Prometheus Books, Buffalo, 1981. Rolston III, Holmes, "Is There an Ecological Ethic?", în Ethics, 85, 1974, pp. 93-109. Rolston III, Holmes, Philosophy Gone Wild. Essays in Environmental
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Philosophical Problems for Environmentalism", în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. 91 Pentru analiza ecosistemelor și a relației dintre complexitate și stabilitate vezi David Ehrenfeld, "The Conservation of Non-Resources", în American Scientist, 64, 1976, pp. 648-656, precum și Robert M. May, Stability and Complexity in Model Ecosystems, Princeton University Press, Princeton, 1973. 92 Vezi Aldo Leopold, A Sand County Almanac, Oxford University Press, New York. 1977. 93 J. Baird Callicott, "Animal Liberation. A Triangular
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în mai multe lucrări grupate ulterior sub titlul "Trilogia culturii", în Lucian Blaga, Opere, volumul al IX-lea, (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 161 Pentru definirea "imperativului diferențial" vezi John Rodman, "Paradigm Change in Political Science", în American Behavioural Scientist, 24, 1, 1980, pp. 54-55. 162 Pentru o dezvoltare sistematică a acestei idei, vezi Susan S. Hanna, Carl Folke, Karl Göran Mäler (eds.), Rights to Nature, Island Press, Washington DC, 1996. 163 Richard P. Hiskies, The Human Right to a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
își are originea termenul „comunism”. în accepția sa contemporană, el echivalează cu apariția unui puternic egalitarism* care, asociat pasiunii pentru revoluție*, caută să stabilească o „comunitate a bunurilor” printr-o răsturnare socială și politică. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, avântul scientist - „știința” evoluției istoriei și a societăților - îl încurajează pe Karl Marx* să elaboreze o ideologie* care înscrie utopia și revoluția într-o mișcare istorică preconizată a duce la răsturnarea orânduirii capitaliste de către clasa muncitoare* și la instaurarea comunismului, sinteza unei
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stabili gradul cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un lung tratat de medicină, intitulat Istoria vieții și morții, care-l face cunoscut contemporaneității și posterității. Ideile sale liberale ies în evidență în cartea Noua Atlantidă, apărută în 1624 în limba latină, în care descrie utopia
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Saint-Simon despre o filosofie bazată pe știință, ca o încercare de a îndrepta nelegiuirile Revoluției Franceze. Pozitivismul său influențează pe Karl Marx. Concepția lui propovăduiește altruismul ca o religie a umanității. 102 Claude Bernard (1813-1878). Fiziolog francez agnostic, empirist și scientist, introduce metoda științifică în practicarea medicinei. El introduce, în cercetarea științifică, "experimentul orb" ca o condiție de respectare a obiectivității. Contribuie la înțelegerea funcțiilor pancreasului, ficatului, sistemului nervos autonom simpatico-parasimpatic. Cea mai de seamă contribuție a sa rămâne stabilirea importanței
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
14 (4), pp. 379-410. Reus-Smit, Christian, "International law" în Baylis, John, Steve Smith and Patricia Owens (eds.), The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations, Oxford University Press, New York, 2008, pp. 280-294. Ringmar, Erik, "Alexander Wendt A Social Scientist Struggling with History" in Neumann, Iver and Waever, Ole (eds.), The Future of International Relations. Masters in the Making, Routledge, London and New York, 1997. Risse, Thomas, "Let's Argue! Communicative Action in World Politics" în International Organization, 54/1: 1-39
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Structure Problem in International Relations Theory" în International Organizations, (41), 1987, pp. 335-370. 154 Griffiths, Martin, Terry O' Callaghan and Steven Roach, International Relations. The Key Concepts, Routledge, London & New York, 2008, pp. 51-53. 155 Ringmar, Erik, "Alexander Wendt A Social Scientist Struggling with History" în Neumann, Iver and Ole Waever, (eds.), The Future of International Relations. Masters in the Making, Routledge, London and New York, 1997, p. 292. 156 Fierke, Karin M., Op. cit., p. 171. 157 Searle, John, Op. cit., p. 2. 158
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Key Thinkers in International Relations, Routledge, London and New York, 2009, p. 140. 277 Reus Smith, Christian, Op. cit., p. 6. 278 Ibidem, p. 123. 279 Ibidem, p. 89. 280 Epstein, Charlotte, Op. cit., p. 329. 281 Ringmar, Erik, "Alexander Wendt A Social Scientist Struggling with History" în Neumann, Iver and Waever, Ole (eds.), The Future of International Relations: Masters in the Making, Routledge, London and New York, 1997, p. 299. 282 Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Polirom, Iași, 2006, p. 106. 283 Buzan, Barry
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
scientists behind the discovery did not have de capacity of making it available for the general public. Generally they turned it over to state institutions or to private corporations. Those were inevitably the two important actors that stood between the scientist and the public. This is the thesis of Tim Wu who takes this simple observation and documents it with historical dată that proves that every time a new information technology was made possible by the discovery of some genius the
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
pp. 88-90. 24 Mircea Mâlita, Cumințenia pământului. Strategii de supraviețuire în istoria poporului român, Editura Corint, Bucharest, 2010, pp. 31-38, 42. 25 If we quote only the first part of the given definition, given for example to the environment, by scientist Emil Racoviță, it is interesting to note the balance between the funcționalist approach to nature (adopted by the human being, aș active element, with exclusively dominating role, exploiting nature) and the holistic approach, acknowledging eventually that "the human being is
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
despre obiectivitate produce în studiul său"172. Punând problema din acest unghi, Rorty atacă, practic, întreaga tradiție de gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]