248 matches
-
cea Apuseană rupeau orice contact (vezi și Gârdan, 2004). Dintre cele mai cunoscute secte: New Age, Martorii lui Iehova, Sataniștii, Fiii Domnului, Nazarinenii, Hlîștii, Penticostalii, Mormonii, Scapeții, Molocanii, Stundiștii, Familia Iubirii, Armata Salvării, Darbyștii, Mennoniții, Antoniștii, Invitație la Viață, Mahikarii, Scientiștii Creștini, Mahikarii, Shakerii, Duhoborii, Huterienii, Amishii etc. (vezi și David, 1997, 1998; Vernette, 1996). Secularizarea este un concept care se referă la ceea ce este lumesc, nonreligios, ca și la procesul prin care ceea ce este religios se transformă în ceva nereligios
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
New Machine, Little, Brown, Boston. Kratochwill, T.R. (1978), Single Subject Research, Academic Press, New York. Larsen, J. (1982), Use of Knowledge in Mental Health Services, American Institutes for Research, Palo Alto, CA. Latané, B., Darley, J.M. (1969), „Bystander apathy”, American Behavioral Scientist, 57, 244-268. Lavrakas, P.J. (1987), Telephone Survey Methods, Sage, Newbury Park, CA. Liebow, E. (1967), Tally’s Corner, Little, Brown, Boston. Lijphart, A. (1975), „The comparable-cases strategy in comparative research”, Comparative Political Studies, 8, 158-177. Lincoln, Y.S. (1991), „The
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Plenum, New York. Yin, R.K. (1982b), „Studying the implementation of public programs”, in W. Williams et al. (eds.), Studying Implementation: Methodological and Administrative Issues (pp. 36-72), Chatham House, Chatham, NJ. Yin, R.K. (1982c), „Studying phenomenon and context across sites”, American Behavioral Scientist, 26, 84-100. Yin, R.K. (1986), „Community crime prevention: A synthesis of eleven evaluations”, in D.P. Rosenbaum (ed.), Community Crime Prevention: Does It Work? (pp. 294-308), Sage, Thousand Oaks, CA. Yin, R.K. (1994a), „Discovering the future of the case study method
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu siguranță. [...] Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu orientare liberală (În Înțeles american) să Întreprindă o critică extrem de dură, dar eficace la adresa Partidului Democrat. Nu e o noutate faptul că prietenii pot aduce critici mult mai usturătoare, dar și mai utile decît adversarii, și presupunem că autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi evaluată prin asemenea tehnici, deoarece complexitatea relațiilor lor nealeatorii și sistemice ne Împiedică să Înțelegem pe deplin efectele de prim ordin ale unei intervenții, ca să nu mai vorbim de efectele de ordinul doi sau trei”, „Science and Complexity”, American Scientist 36, 1948, pp. 536-544. Marglin, „Economics and the Social Construction of the Economy”, pp. 44-45. Deși aria de analiză s-a Îngustat În economie, efectele s-au aprofundat. Vezi eforturile lui William D. Nordaus de a aborda chestiuni de ecologie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Tullock (1962). The Calculus of Consent. Ann Arbor: University of Michigan Press.( Pentru ediția în limba român), vezi Buchanan, James M., si Gordon Tullock, Calcului consensului, Editura Expert, București, 1995) Buckley, Walter (editor) (1968). Modern Siystems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine. Buharin, Nikolai (1917). Imperialism and World Economy. Traduc)tor neprecizat, 1929. New York: Monthly Review Press, 1973. Burns, Arthur Robert (1936). The Decline of Competition. New York: McGraw-Hill. Burt, Richard (1976). New Weapons Technologies: Debate and Directions. London
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Karl R., Logica cercet)rii, Editura Științific) și Enciclopedic), București, 1981). Power, Thomas F. (1944). Jules Ferry and the Renaissance of French Imperialism. New York: Octagon Books. Rapoport, Anatol (1968). ,,Foreward”. În Walter Buckley (editor), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine. și William J. Horvath (1959). ,,Thoughts on organization theory”. În Walter Buckley (editor), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine, 1968. Riker, William H. (1962). The Theory of Political Coalitions. New Haven
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Octagon Books. Rapoport, Anatol (1968). ,,Foreward”. În Walter Buckley (editor), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine. și William J. Horvath (1959). ,,Thoughts on organization theory”. În Walter Buckley (editor), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine, 1968. Riker, William H. (1962). The Theory of Political Coalitions. New Haven: Yale University Press. Robbins, Lionel (1939). The Economic Basis of Class Conflict and Other Essays în Political Economy. London: Macmillan. Robinson, W. S. (iunie
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi dacă am putea recupera nucleul de fascinație care lucrează acoperit În noi, dacă am putea să-l analizăm și să-l izolăm În așa fel Încât să nu cădem nici În kitsch religios sau estetic, dar nici În scepticism scientist care neagă complet aceste obiecte interioare. M-am gândit la un moment dat la un seminar pe teme de șamanism, la un autor controversat de altfel, Carlos Castaneda, deconspirat de un Culianu și de alții ca șarlatan, ca autor ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de explicație și analiză, vizând cercetarea resorturilor operei. În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări și prin detașarea ideologiei de cuprinsul operei. Odată cu aspectul social, teoreticianul insistă asupra determinării istorice a operei. A neglijat, însă, tradiția literară, istoria literară, ca element de explicare cauzală a fenomenului literar. Înscrierea operei
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, configurând un peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de speranțe și atestând emanciparea geniului creator național. Se justifică orientarea „Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de atitudinea culiselor vieții politice și gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune a scriitorilor, cauzată de spiritul mercenar (Americanism literar) și se afirmă încrederea
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
comparison processes”, Human Relations, 7. Festinger, L. (1957), A theory of cognitive dissonance, Row Peterson, Evanston. Festinger, L.; Carlsmith, J. (1959), „Cognitive consequences of forced compliance”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 58. Fiedler, F. (1981), „Leadership effectiveness”, American Behavioral Scientist, 24. Fiske, A.P. (1991), „The cultural relativity of selfish individualism: Anthropological evidence that humans are inherently sociable”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage Newbury Park, California. Flament, C. (1997), „Structura, dinamica și transformarea reprezentărilor sociale”, în A. Neculau (coord
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
secolului al XX-lea a unor cartiere bucureștene. Demersul pornește atât din spiritul pozitivist al vremii, cât și dintr-o înclinație romantică, manifestată prin pietatea față de trecut și prin gustul pitorescului. În acest sens, descrierea monumentelor ascultă, fără pedanterie, canonul scientist, în timp ce imaginea orașului rezultă din tablouri cu virtuți evocatoare. Darurile autorului, mai cu seamă spiritul de observație, exersat în sesizarea laturilor comice, se întrevăd îndeosebi în zugrăvirea aglomerațiilor urbane - băile, șoseaua, „paradisul slujnicelor”, Calea Văcărești, sălile de întruniri politice. Profund
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Mediu, dar clară în Renaștere, când între „umanista” Academie florentină și „realista” Școală padovană existau deosebiri totale. O constatăm, desigur, și astăzi, când se întâlnesc „oamenii de știință” cu „oamenii de artă” și nu pot închega un dialog cultural. Deși „scientiștii” și „umaniștii” se consideră, fiecare, „oameni de cultură”, suntem nevoiți să constatăm cu stupefacție că ambele categorii sunt alcătuite din specialiști semidocți. Să fie acesta blestemul danaic adresat, poate, creștinilor din secolele al II-lea și al III-lea d.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist” și „ingineresc”, cu aspirații universaliste, iar teoria modernă a curriculumului este rezultatul firesc al acestei abordări. Virtuțile sale teoretice și practice păreau, până în anii ’80 ai secolului XX, incontestabile. Realizările au culminat cu marile sinteze ale școlii lui Robert Gagné
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
panaceul surprinderii nuanțelor și al fenomenelor paideutice subtile. Credința că testarea multivariată, urmată de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu rol motivațional și cauzal, a dezorientat mulți cercetători atașați modelului strict determinist al științelor experimentale. Curentul scientist s-a manifestat nu numai în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca fiind „știința despre Om, dar fără oameni”. În chip similar, putem vorbi despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecosistemul pedagogic, care este viu, trăiește, suferă etc.38 „Modelul sensibil de școală” (responsive model) propus de Goodlad avea ca menire asigurarea calității vieții educaționale, adică „sănătatea” organizațională a ecosistemului pedagogic. Această abordare, neîndoielnic originală, nu a avut totuși ecou. „Scientiștii” teoriei curriculumului au considerat-o un simplu exercițiu hermeneutic, bazat pe metafore biologice; „umaniștii”, în schimb, au considerat că modelul de „școală sensibilă” nu privilegiază suficient omul, ci îl lasă abandonat „condițiilor naturale” pe care omul aspiră, dintotdeauna, să le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le repugnă și o înlocuiesc cu sintagma „cap-bine-făcut”. Cognitiviștilor nu le trece prin minte că ei pledează pentru spolierea culturală programată a ființei umane nutrind, în subconștient, credința că singurul ei rost este supraviețuirea cu ajutorul inteligenței. Campionii acestei orientări sunt „scientiștii”, care creează modele curriculare precum: cel „centrat pe obiective” (Bloom ș.a.); cel „centrat pe ierarhia tipurilor de învățare” (Gagné, Briggs); cel „centrat pe competențe” (Torshen) ș.a. Tehnologiștii concepeau curriculumul ca o „tehnologie a școlarizării”, similară oricărei tehnologii; pentru ei, școala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să introducem distincții acolo unde... nu există! ș...ț Prea facila folosire a diagramelor are un singur rost: să întărească iluzia că avem de-a face cu un domeniu științific precis, similar științelor naturii 48. El îi acuza pe teoreticienii scientiști ai curriculumului, după cum se vede, de mimetism stupid și escrocherie. Accepta, tacit, că scientiștii curriculumului nu își conștientizează erorile și că le săvârșesc neintenționat, cu bună-credință. El descria, de fapt, acea specie de savanți stupizi pe care Swift îi botezase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are un singur rost: să întărească iluzia că avem de-a face cu un domeniu științific precis, similar științelor naturii 48. El îi acuza pe teoreticienii scientiști ai curriculumului, după cum se vede, de mimetism stupid și escrocherie. Accepta, tacit, că scientiștii curriculumului nu își conștientizează erorile și că le săvârșesc neintenționat, cu bună-credință. El descria, de fapt, acea specie de savanți stupizi pe care Swift îi botezase „laputani” și pe care Gabriel García Márquez îi ilustrase prin personajul său Blácaman - șarlatanul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ființa reducând-o la identificarea existenței prezente, că gândirea slabă ar putea fi o teorie a ființei înțelese ca destinată slăbirii sau ca destinată diminuării, micșorării în ceea ce privește emfaza pe planul normativității legilor morale, ale puterii politice și ale realismului pozitivismului scientist. ș...ț Știința modernă contribuie la acest destin general de slăbire a ființei ș...ț. A vorbi de gândirii slabă înseamnă a da nume unui fenomen care este foarte general: popularitatea hermeneuticii în cultura occidentală e o formă de prezență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și timp”, în C. Popa (coord.), Praxiologie și logică, Editura Academiei RSR, București. Mureșan, V. (1986), Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldin Publishing Company, Chicago. Nagel, E. (1957), Logic Without Metaphysics, Free Press, New York. Nagel, E. (1961), The Structure of Science, Harcourt, New York. Nicolaus, M. (1969), „The professional organization of sociology: A view from below”, în Antioch Review, nr. 29. Pages
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Zidăroiu, C. (1980), Incertitudine și decizie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational Research, MIT Press, Cambridge. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldine Publishing Company, Chicago. Păun, G. (1980), „O teoremă de imposibilitate privind agregarea indicatorilor sociali”, în Viitorul social, nr. 4. Păun, G. (1987), Paradoxurile clasamentelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Simon, H.A. (1951), Administrative Behavior, Macmillan, New York. Simon, H.A. (1957
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și timp”, în C. Popa (coord.), Praxiologie și logică, Editura Academiei RSR, București. Mureșan, V. (1986), Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldin Publishing Company, Chicago. Nagel, E. (1957), Logic Without Metaphysics, Free Press, New York. Nagel, E. (1961), The Structure of Science, Harcourt, New York. Nicolaus, M. (1969), „The professional organization of sociology: A view from below”, în Antioch Review, nr. 29. Pages
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
the occasion of the International Exhibition, Bouglé affirmed that “social sciences still need to overcome the national phase” and to establish universal methods (12), citing Descartes who declared he wrote even for the Turks, or Pascal who mentioned that a scientist might have a homeland, but a science never did. To Bouglé, sociology as practiced “in Central Europe” was exaggeratedly political and national. Gusti’s insistence on the monographic research of Romanian villages, he thought, stemmed out of the ideological “conviction
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]