6,135 matches
-
omoare a ta credință. Tu, luptă-te mereu să fii Un cărturar pe cinste Și tot ce știi, ai învățat, Să folosești cu minte. Acum, când știi ceea ce știi Nu te înfrânge valul Deci, fii tu drept și nu fii sclav Nu-ți omorî idealul. Te vor huli, c-ai învățat Te-or izgoni din lume Nu vei avea nicicând palat Ci doar un bun renume. Și mergi mereu cu fruntea sus Ai câștigat o lume Atâția farisei s-au dus
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
știe acolo. Mi’aduc aminte de veșnicele reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima” eternă a unei munci de „sclav”, de tragerea chiulului la lucru de către Filarmonici etc.! De pretențiile de a nu repeta în ziua premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu venirea armatelor arabe și muzica de tip maur, în care discursul muzical se îmbina cu dansul, cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient a însemnat introducerea în Al-Andalus a unei noi forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem monorimă. La început, poemele erau cântate pe o singură melodie, ajungându-se ulterior
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de suită. Primul poem avea rol de preludiu sau introducere, urmând apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj care va marca evoluția muzicii pe teritoriul Spaniei musulmane a fost muzicianul Ziryab. Sclav originar din Bagdad, acesta își caută libertatea fugind în îndepărtata provincie Al-Andalus. Aici devine o figură extrem de controversată. Erou civilizator pentru majoritatea istoricilor medievali, Ziryab se dovedește a fi susținătorul unui curent modernist în muzica arabă, intrând în conflict cu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ceremoniei. În curând spirituals songs încep să fie învățate în școlile din Nord și să fie introduse în imnologia bisericilor alături de antheme, psalmi și corale protestante. Black Gospel (Muzica Evanghelică a negrilor) a luat ființă în timpul perioadei de sclavie atunci când sclavii trăiau pe plantații, în comun, departe de casa stăpânului. White Gospel Music sau Southern Gospel (Muzica evanghelică a creștinilor albi din Sud) este scrisă în general pentru cvartet de bărbați cu acompaniament de pian sau sintetizator și preluată din imnologia
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conștiințe, ce este lipsită de o articulare spirituală autentică!... Se ignoră, însă, următorul aspect, și anume că: libertatea de conștiință înseamnă (și) respectarea libertății conștiinței semenului, mai cu seamă în cazul în care, această conștiință - care agreează, ba
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
ocupă rușinosul penultim loc într-un clasament în care au fost luate în calcul 31 de state de pe continent. Cât timp vom continua să lăsăm visteria, sănătatea, educația și libertatea pe mâna unui sistem corupt, nu vom fi decât niște sclavi controlați și manipulați. Priviți, pur și simplu, fețele românilor! Tristețe, frică și furie! Bieții oameni arată de parcă ar fi văzut o stafie când aud de măsurile guvernanților învîrtite în jurul cozii, prin asumarea răspunderii, pe planuri neortodoxe. Sintagma ”asumarea răspunderii” e
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o pâine, germanii, francezii, englezii îi tratează ca pe niște sclavi, fiind român ești privit ca o subrasă, în Anglia un non-european are mai multe drepturi și privilegii doar datorită faptului că a a trăit sub dominația imperiului pentru decenii... Și noi românii, care avem o țară superbă, un pământ fertil
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
personal la Sighet, să vizitez Memorialul, așa cum au făcut-o până acum zeci de mii de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă cum a fost posibil ca generații întregi să se nască, să trăiască, să iubească și să moară sclavi într-o Românie comunistă. Urrmaresc cu interes, totuși, participând la manifestările pe care Fundația Academia Civică le organizează în Capitală. Recent am vizitat, pe strada Jean Louis Calderon, expoziția temporară (aprilie-mai) realizată împreună cu Doamna Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, la comemorarea a
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
a promis c-o să fii o faimoasa dansatoare, c-o să fii baby-sitter pentru o familie bogată, c-o să fii scăldata în Euroi...a fost doar o minciună gogonata pe care ai și crezut-o ! De aici înainte te poti numi sclavul celui care va abuză de tine în fel și chip, după cum va dori să-ți vândă pielea. Subiectul asta fierbinte mi-a fost “ridicat la fileu” de un articol publicat în Portugalia. Cât credeți că prețuiește viața unei ființe umane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
de tine în fel și chip, după cum va dori să-ți vândă pielea. Subiectul asta fierbinte mi-a fost “ridicat la fileu” de un articol publicat în Portugalia. Cât credeți că prețuiește viața unei ființe umane pe piața neagră a sclavilor moderni ? Ei, bine : 36.000 de Euro. Organismele internaționale scutură subiectul că pe un covoraș producând știri seci care se pierd prin ziare. Nu cred deloc că informația în toată greutatea ei ajunge la cine este de fapt vizat. Ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
sau gros, răgușit sau tandru, tăios sau moale. Pe ici pe colo mai adăugam și eu lucruri noi: de pildă cum Sindbad a căzut într-un vârtej de mare sau într-un tunel al unor femei-pește, care l-au ținut sclav câțiva ani, punându-l să le istorisească tocmai călătoriile sale. Sau despre cum Sindbad s-a împrietenit cu o balenă care îi făcea semn cu ochiul stâng, fiindcă celălalt ochi era de pirat, fiind acoperit cu un petec. Firește, balena
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
cît din enciclopedii cît cuvintele sunt mai ușoare decît corpul cît bărcile de salvare intră în apele internaționale cît afli actul de moștenire într-o poezie scrisă cu foarte mulți ani în urmă nu voi aduce saltul în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem amintiri să auzim ecoul aici unde nu mai este nimeni cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
somnul e frica de a fi Dumnezeu la o privire mai din adânc în fond sunt liber să-mi visez trezia arhiplin de câmpii unde îți vine să alergi să te joci să dansezi să cânți dar de fapt sunt sclavul unicei arme ce o posed împotriva haosului a fi cuminte a nu răni a nu provoca suferință de câmpiile devin caverne de jocul devine luptă de alergarea hămăleală de dansul dârdâie de cântecul carantină această armă de cumințenie o tot
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
de trecerea mea printre cititori/ de tot ce n-a putut schimba/ lumea în cîteva miliarde de ani/ ș...ț/ am nimerit niște timpuri puturoase", "între tine și/ cărțile tale se întinde o prăpastie/ la care ai lucrat ca un sclav toată viața ta/ refuzînd toate istoriile politice și literare/ crezînd doar în durerile tale înfloritoare în/ șansa unică de a găsi încă un pumn de cuie/ în care să-ți înfigi mîinile și gleznele". Dar condiția de poet de la "periferia
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
stereotipul se impune și, o dată cu el, sunt exorcizați demonii sămănătoriști care au bântuit generații. Interpelarea boierului expune un strat de rapacitate seculară, imposibil de domesticit prin civilizație. Aristocratul autohton este, pe linia best seller-ului semnat de Zaharia Stancu, proprietarul de sclavi în a cărui ecuație contează doar eficacitatea exploatării "șeptelului uman": "Mie îmi trebuiesc brațe de muncă, nu profesori și doctori Auzi dumneata Școală țăranilor Alintare și bătaie de cap Fugiți din fața mea"5 Itinerariul în istoria recentă este luminat de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
preling, să-l molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-atingea pe piept, ca un proprietar de sclavi, căutător de dinți sănătoși, el se lipea de mine ca o slujnica rîvnind să-și lingușească stăpînii, el phalusul îl rotea că pe-un sfredel năuc, bolborosind în limba de faun hăbăuc. Cine să fie, îmi spuneam iar și iar
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
vina doar a elevilor este și a sistemului de clasa a 2a Educația este atat de relativă. Rădeam de cei din vest când strângeau după căței atunci când ieșeau cu ei la plimbare. Ne spuneam: cine e stăpânul și cine e sclavul, omul sau câinele? Rădeam de ei că nu au tupeul să vorbească deschis despre cât câștigă. Râdem de ei că nu au olimpici (nu mai avem nici noi așa mulți) însă la ce ne folosit nouă, dacă sistemul de învățământ
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
altora explicându-le cum își irosesc ei talentul, România ar duce-o mult mai bine. Vă doresc să vă irosiți cu spor în toate temele irelevante care contează pentru d-voastră! @ Dl Cojocaru... Tot prin biblie pe undeva zică că sclavii să asculte de stăpâni. Asta inseamna ca în numele Bibliei acceptăm sclavia... Nu știu exact ce s-a întâmplat acolo că nu sunt în țară și nu urmăresc media însă pot spune ca generații întregi la-u ascultat cu plăcere pe Ceaikowski
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
ajuns, neliniștitoare, până la noi, ca un semn de întrebare despre civilizația timpului nostru și despre cât am progresat cu adevărat în ultimele două milenii. Mi se pare incredibil să poți merge prin galerii subterane săpate la începutul erei noastre de sclavi și de condamnați, cel mai adesea cu prețul vieții, galerii care stau și azi în picioare și în piatră cărora timpul nu a reușit să șteargă urmele suferinței acestor morți vii care le-au scormonit în munte. Ce cred despre
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
deja în altă parte. Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te referi probabil
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
care statul lua în administrare directă o parte din zona aurifera întrucât consideră că așa va câștiga mai mult. Tot periodic, după reforma, renunță încet-încet la administrarea directă întrucât nu era eficientă. Nu știu dacă firma de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi în epoca medievală, dar familiile și persoanele cu siguranță nu. Nu am întâlnit în studiile de specialitate despre Roșia Montană sau în declarațiile specialiștilor informația că ar fi fost folosiți sclavi. Deși teoretic este posibil
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi în epoca medievală, dar familiile și persoanele cu siguranță nu. Nu am întâlnit în studiile de specialitate despre Roșia Montană sau în declarațiile specialiștilor informația că ar fi fost folosiți sclavi. Deși teoretic este posibil, nu am întâlnit dovezi arheologice în acest sens. Un studiu de arheologie preventivă a fost făcut în perioada 2001-2006 pe 0,2% din suprafața Roșiei Montane și au fost găsite aprox 10.000 de artefacte, însă
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
nu am întâlnit dovezi arheologice în acest sens. Un studiu de arheologie preventivă a fost făcut în perioada 2001-2006 pe 0,2% din suprafața Roșiei Montane și au fost găsite aprox 10.000 de artefacte, însă nimic în ideea utilizării sclavilor, din cunoștințele mele. Roșia Montană Gold Corporation a cumpărat la propriu canalele (canaliile) de influență incepanda cu presa până la președintele României. Sunt cu atât mai motivați cu cat prețul aurului atinge cote istorice.... Poate morojnițele și vâlvele îi poate opri
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
cruntă (din partea mamei, iubitei sau soției), nereușind niciodată să aibă ultimul cuvânt, sau, în cazul în care izbutește să emită un comentariu, acesta să fie complet ignorat. În societate, la descoperirea celor 3 gâsculițe, raportul de forțe s-a inversat, sclavul devenind pentru un timp dictator. Pe de altă parte, este posibil să mă înșel. Peace ouț! În România poți convinge prin tonalitatea vorbirii chiar dacă argumentele și logica îți sunt potrivnice. Problema nu este lipsa bunului simț al multor oameni ci
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]