4,338 matches
-
cele cincisprezece ediții ale sale, rămîne un fenomen irepetabil, un spațiu matriceal, un cap de serie și o formă clasică de acțiune artistică. Privită acum, după treizeci de ani, Măgura este definitivă ca natura însăși, impresionantă ca marile modificări ale scoarței și la fel de misterioasă ca acele repere megalitice, evadate din istorie și victorioase în timp, din ce în ce mai opace și mai puțin dispuse la mărturisiri, chiar și asupra acelor civilizații care le-au generat și cărora le-au supraviețuit. Integrate lumii elementare, prelungind
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
cenușiu însă, ai prilejul să vezi coasta funestă a Pacificului a cărei falie celebră poate oricînd să producă surparea catastrofală înghițind așezările atît de dese și de dezvoltate în această parte a continentului nord-american hărăzită celor mai puternice zdruncinări ale scoarței terestre. Ce este vrednic de remarcat, e că în ciuda atîtor cutremure devastatoare, totul aici se reia îndată de la început construindu-se cu și mai mare frenezie. Nici vaietele, durerile pricinuite de teribilele seisme nu durează prea mult în America și
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
țărmul celălalt pe care se află o adevărată grădină botanică în aer liber cu arbori sequoia exotici, unii avînd circumferința de peste 20 de metri. Am îmbrățișat un astfel de exemplar; adică am cuprins cît am putut cu brațele ceva din scoarța verzuie, tropicală, după aceea punîndu-mi pe ea urechea... E un obicei vechi ce spune că astfel, dacă ești atent, ai putea auzi răgetul leilor... * Doamna care conduce microbuzul portocaliu este proprietara firmei particulare cu excursii dincolo; o franțuzoaică de vreo
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
lumină a stelelor. Iași, Vila Neuschatz 12 Februarie 1918 Plimbare cu pași leneși, în această după amiază, în partea de jos a parcului, alături de Pynx. Cer plumburiu, cer difuz de Februarie. Copaci, carpeni, crâng, încă triști și goi, dar sub scoarța copacilor înviorați de dezgheț, urcă și pulsează deja seva nouă. Liniște întinsă, adiere cu miros de zăpadă topită, tulburătoare suflare de înnoire. Fermentații latente a tot ceea ce încolțește și va înflori și, în venele universului, grandios aflux de viață. Să
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
mare cele două porumbițe ale Alicei, uguind și ciugulindu-se drăgăstos, pe pervazul din cărămidă al ferestrei. Și pe Baby, întins pe burtă pe covor, într-o pată de lumină a soarelui de apus, răsfoind cu seriozitate un catalog cu scoarțe al Fabricii de Arme din Saint-Etienne, "în vederea", mi-a spus el, "unei importante comenzi de instrumente de vânătoare și pescuit pe care crede că o va face la numita fabrică, de îndată ce se va sfârși războiul; și aceasta nu o să întârzie
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
surprinzătoare capacitate de a defini o psihoză ad-hoc, prin detalii fizionomice semnificative, probează regizorul-scenarist Răzvan Anghelescu, secondat de Claudiu Mahu - imagine, montaj, sunet, autorii unei ironice invitații: Vizitați România. O similară acuitate în urmărirea privirii protagonistului am constatat la Gabriel Scoarță, semnatarul imaginii filmului de ficțiune Kol - UNATC, un fel de acuză satirică intentată unui extenuat corist de biserică avînd și o frivolă viață nocturnă. Umorul a salvat mai multe filmulețe - unele modeste, simple "glume" gangsterești Ca-n filme de Cipi
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
mai întîmplat vreodată ca un critic să declare că nu va mai citi cărțile unui autor. Și nu pentru că l-a deranjat vreo greșeală de compoziție sau de stil, ci pentru că a citit acolo o frază ca "Striveam furnici pe scoarța copacului". E-adevărat că nu-i frumos așa ceva, dar, pentru Dumnezeu, fraza se referea la un episod care s-a petrecut pe cînd nu depășisem vîrsta de patru ani! O notasem în jurnal, ca și pe altele de acest fel
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
natural decît în oricare alt domeniu: după o jumătate de secol de pustiu publicistic, punctat de doar cîteva oaze, românii vroiau cît mai multă presă. Vă amintiți, desigur, că fiecare dintre noi cumpăra mai multe ziare simultan, citea revistele din scoarță-n scoarță și, în restul timpului liber, stătea cu ochii în televizor, urmărind, de pildă, ore întregi de transmisie în direct din CPUN... Cererea era uriașă și oferta s-a adaptat imediat. Marile cotidiane, renăscute din cenușa comunistă sau nou
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
în oricare alt domeniu: după o jumătate de secol de pustiu publicistic, punctat de doar cîteva oaze, românii vroiau cît mai multă presă. Vă amintiți, desigur, că fiecare dintre noi cumpăra mai multe ziare simultan, citea revistele din scoarță-n scoarță și, în restul timpului liber, stătea cu ochii în televizor, urmărind, de pildă, ore întregi de transmisie în direct din CPUN... Cererea era uriașă și oferta s-a adaptat imediat. Marile cotidiane, renăscute din cenușa comunistă sau nou apărute, treceau
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
forțînd prevederile legale (bunăoară Legea de funcționare a Academiei), putem constata fără greutate. E drept că ,,apolitismul" și ,,echidistanța" reprezintă un soi de concesii făcute ethosului lovinescian, dar factura lor fariseică nu ne-ar putea înșela. Căci sub amăgitoarea lor scoarță se află voracitatea ,,unei dorințe de parvenire", sumbrețea unui ,,politicianism fără frînă morală", altfel spus tocmai anularea mesajului etic al lui E. Lovinescu, componentă de căpetenie a legatului său. Dar importantul critic e contestat și fățiș, în numele unei cruciade antiimpresioniste
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
om merge repede, intră într-o încăpere, apoi în alta, vrea să tragă ușa după el dar își prinde capul în ea. "Ce rămâne din acest cap este chiar chipul lui Ov.S. Crohmălniceanu", I. Frunzetti este "un tirbușon învârtit în scoarța unui copac", "Florian Gaba este un film dat cu încetinitorul", Eugen Noveanu este "un cap de Lenin pus pe un trup de tăietor de lemne", "Imaginați-vă un cap de șobolan cu pălărie și cravată la gât. Și mai imaginați
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
La fel ca-n baletul lor expresionist, informul confesiunii primitive se rafinează, abisalitatea prinde chipul unui ceremonial: "O nouă cădere nervoasă: de ce, de ce să ni se ia vederea/ și carnea de pe oase pentru a fi schimbată, după o vreme,/ în scoarță de arbore sau în fluturi de noapte?/ Iată-mă pornit, seară de seară, la aprinsul lămpilor,/ să sparg întunericul cu pietre. Iată-mă plîngînd/ cu obrazul lipit de bobul de grîu, în încercarea/ - zadarnică - de a muri unul în locul celuilalt
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
vanitate-Așa ne-nfricoșează. Luna Povestea spune că-n acel uitat Trecut în care-atîtea-s făptuite, Nesigure, reale,-nchipuite, Un om a conceput nemăsurat Proiect de a închide universul În carte și-n avînt nesăbuit Nălțat-a manuscris fin întocmit, Din scoarță-n scoarță declamîndu-i versul. Se pregătea acum să-i mulțumească Preabunei sorți, cînd, deodată, vede Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede: Uitase-n grabă luna s-o numească. Povestea-i născocită, ia aminte, Dar poate tîlcui vrăjitoria
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
ne-nfricoșează. Luna Povestea spune că-n acel uitat Trecut în care-atîtea-s făptuite, Nesigure, reale,-nchipuite, Un om a conceput nemăsurat Proiect de a închide universul În carte și-n avînt nesăbuit Nălțat-a manuscris fin întocmit, Din scoarță-n scoarță declamîndu-i versul. Se pregătea acum să-i mulțumească Preabunei sorți, cînd, deodată, vede Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede: Uitase-n grabă luna s-o numească. Povestea-i născocită, ia aminte, Dar poate tîlcui vrăjitoria Acelora ce-ales-am
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
de altfel printr-un sistem de neuroni alcătuit tot dintr-o complexitate de vreo 24 miliarde de neuroni, anatomic fiind oarecum la fel, prezintă o altă fiziologie, un alt gen de psihism, iar mulți centri nervoși sunt altfel poziționați pe scoarța cerebrală feminină. Un exemplu ar fi dexteritatea verbală. Un sistem de gândire total diferit, pentru că este dat/dictat chiar de structura funcțională a creierului feminin, un psihism specific; dacă ar mai fi să menționăm că o femeie prin activitățile pe
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
m-ar preocupa în mod deosebit, tot ar trebui să citesc pînă la urmă de pe o microfișă pentru că există și anumite cărți care au fost transformate conform acestui procedeu. Evident, e vorba de manuscrise vechi, cu hîrtia deteriorată, desfăcute din scoarța lor de prea îndelunga scurgere a anilor. Însă ce se întîmplă cu originalele, cu acele ziare apărute pe hîrtie, ori cărți îngălbenite de vreme? Simplu: sînt distruse. Maldăre de ziare și reviste, indiferent dacă e vorba de New York Review sau
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
să ia toată atitudinea pe care o are-n el. Dacă-l storci, curge la atitudine din el de-ți inundă bocancii. Ai degetele de la picioare ca omul din Atlantis când te descalți. Dacă i s-ar studia cu atenție scoarța cerebrală, s-ar descoperi că are „zona atitudinii“ aproape la fel de mare ca aia a scuipatului gumei de mestecat pe geamul Logan-ului. De respirat, nu respiră în doi pași, ca orice fraier, ci în trei. Inspiră, ia atitudine, expiră, inspiră, ia
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
se revarsă în comunicarea cu semenii, tinzînd spre economie. Chiar dacă frazele se ramifică, ele pot fi descompuse în unități simple, în virtutea unui ritm sintactic al concentrării: „vers după vers poem după poem/ imprimate pe creier, în gînd./ mari porțiuni din scoarță sînt arse, scurt-/ circuitate/ nici bălării nu mai cresc,/ nici rămurea de scaiete/ nu se despoaie/ în roua lăuntrică” (biblia belgrad eu și moara lui take). Poetul se simte incongruent cu lumea. Un „ciudat” care se consolează cu năzuința vechimii
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
eoliană?”. Obosit de toate aceste lecturi prea „cuminți” pentru un spirit luciferic, Faust ajunge să se declare nemulțumit nu atât de cât știe un om, cum o face Wagner, cât de ce înțelege el: „Am studiat cu râvnă, ah, filosofia/ Din scoarță-n scoarță, dreptul, medicina,/ Și din păcate chiar teologia,/ Arzând de zel./ Și iată-mă acum un biet nebun,/ Cuminte ca și mai-nainte./ În fața semenilor sunt magistru sau chiar doctor./ De-atâția ani înțelepciunea o încerc,/ Îmi port de
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
de toate aceste lecturi prea „cuminți” pentru un spirit luciferic, Faust ajunge să se declare nemulțumit nu atât de cât știe un om, cum o face Wagner, cât de ce înțelege el: „Am studiat cu râvnă, ah, filosofia/ Din scoarță-n scoarță, dreptul, medicina,/ Și din păcate chiar teologia,/ Arzând de zel./ Și iată-mă acum un biet nebun,/ Cuminte ca și mai-nainte./ În fața semenilor sunt magistru sau chiar doctor./ De-atâția ani înțelepciunea o încerc,/ Îmi port de nas discipolii
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Scoarță de brad în care se bagă brânză de burduf se obține de la brazi în vârstă de 20-25 de ani. Brazii lăsați fără scoarță se usucă în totalitate. Deși există și alte metode de obținere a aceluiași gust, nimeni nu renunță
Tradiţia brânzei de burduf în scoarţă de brad ne lasă fără păduri - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/27014_a_28339]
-
Scoarță de brad în care se bagă brânză de burduf se obține de la brazi în vârstă de 20-25 de ani. Brazii lăsați fără scoarță se usucă în totalitate. Deși există și alte metode de obținere a aceluiași gust, nimeni nu renunță la tehnică ce duce la decimarea pădurilor. Brânză de burduf în scoarță de brad este un sortiment de brânză pregătită de țăranii din
Tradiţia brânzei de burduf în scoarţă de brad ne lasă fără păduri - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/27014_a_28339]
-
de la brazi în vârstă de 20-25 de ani. Brazii lăsați fără scoarță se usucă în totalitate. Deși există și alte metode de obținere a aceluiași gust, nimeni nu renunță la tehnică ce duce la decimarea pădurilor. Brânză de burduf în scoarță de brad este un sortiment de brânză pregătită de țăranii din zona Bran și împrejurimile Brașovului. Autoritățiile se zbat să omologheze acest sortiment că un produs 100% românesc. Apectul rustic, gustul și aroma acestui sortiment de brânză sunt deosebite, cea
Tradiţia brânzei de burduf în scoarţă de brad ne lasă fără păduri - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/27014_a_28339]
-
să omologheze acest sortiment că un produs 100% românesc. Apectul rustic, gustul și aroma acestui sortiment de brânză sunt deosebite, cea ce și explică succesul ei pe piată națională și la târgurile internaționale de profil. Dar puțini știu că recoltarea scoarței de brad se face de pe brazii în vârstă de 20-25 de ani și aceasta recoltare duce la uscarea brazilor în proporție de 100%. Pădurile din jurul Branului și împrejurimile Brașovului sunt pline de brazi uscați. Vină este împărțiă. La fel de vinovați sunt
Tradiţia brânzei de burduf în scoarţă de brad ne lasă fără păduri - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/27014_a_28339]
-
literatură (uneori, cum ea însăși o spune, de a citi „senzorial” literatură). Prim-planul îl ocupă acum autori ca Olga Tkarczuk, Bashevis Singer, Zeruya Shalev, J.D. Salinger, Elif Shafak, Mario Vargas Llosa, Roberto Bolaño și alții, citiți din scoarță- n scoarță sau pomeniți în treacăt. Foarte puțini români, și aceia aleși după un criteriu special. Că trecerea s-a făcut lin și că ea a apărut ca o necesitate a unei maturizări critice, Simona Sora ne asigură în câteva rânduri. E
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]