516 matches
-
Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei (România modernă, stat recunoscut ca independent în 1878 și devenit regat în 1881). Etimologia numelui Moldova, inițial numele unui râu, este disputată. Majoritatea cercetătorilor, se referă la cuvântul „Mulda”, care înseamnă în germanica veche „scobitură prăfoasă, mină” (Hasdeu consideră că această denumire a fost adusă de bastarni), ceea ce se acordă cu: Dar există și alte teorii, conform cărora numirea Moldovei ar veni de la coniferul „Molift” prezent în altitudine în munții Călimani, în jurul Dornei și în
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
dava"), de la care ar veni numele (ne-atestat) de "Muldava" (vezi "Moldova" veche și nouă de la Dunăre). Bogdan Petriceicu Hasdeu și majoritatea filologilor și istoricilor români susțin că denumirile râului și principatului provin din termenul de origine germanică "mulde" (adică "scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche și nouă de la Dunăre având aceeași proveniență. O minoritate afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare în documente decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar ("Processus orbitalis"), sfenoidal ("Processus sphenoidalis"), piramidal ("Processus pyramidalis") și o scobitură sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") aflată între procesul orbitar și procesul sfenoidal. Osul palatin participă la formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
din epoca Paleoliticului târziu. Astfel, pe tavanul peșterii Taillebourg, în partea amonte a locului, au descoperit un relief reprezentând un bizon, precum și o seamă de sculpturi căzute din pereții grotei. În anul 1950 ,în acelaș loc, mai avale, într-o scobitură în stâncă, au dat la iveală sculptura unui cal care își întoarce capul. Aceasta era o porțiune dintr-o friză magdaleniană din așa numitul adăpost Abri Bourdois., După 1952, când s-a pensionat de la universitate, a petrecut cea mai mare
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
110, precum și seriile W 111 și W 112, este „coadă de rândunica”, cu care producătorul Mercedes-Benz, care în mod normal a avut un design destul de conservator, a făcut o concesie neobișnuită pentru modă timpului în Statele Unite. Formă simplă, elegantă, cu scobituri laterale în tablă, a fost dezvoltată de către fostul șef de design al MB, Karl Wilfert, împreună cu echipa sa. Comparativ cu vehicule americane, „coadă de rândunica” este mică la W110. Producătorul a numit-o "Peilstege", și ar fi trebuit să facă
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
sau al protecției. Golul care se cască în mare în ultimele momente ale cărții este o consecință a Teoriei Pământului Scobit. Astfel, zona din apropierea polului este surprinzător de caldă, așa cum credea Symmes, în loc să fie rece. Symmes credea și că în scobitura pământului ar exista civilizații, iar figura care apare la sfârșit ar putea fi semnul unei asemenea civilizații aflate în apropierea polului. Recenziile contemporane ale "Aventurilor lui Arthur Gordon Pym" au fost în marea lor majoritate nefavorabile. La cincisprezece luni de la
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
petrecut noaptea premergătoare înfrângerii sale de la Mirăslău, în câmpia Tinodului, ce aparținea nobililor de Geoagiu. Locul se află pe teritoriul comunei Rădești și se numește în amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
380 x 245 mm. Pereții din față și cei din spate au la partea superioară pe toată lungimea un sanț oblic armat cu tablă zincată sau cositorită, pe care se sprijini umerii ramelor. La exterior pereții frontali au câte o scobitură care are rol de mâner (caz în care nu se montează separat un mâner). Podișorul este o tăblie din scândură cu grosimea de 15 mm montată într-o ramă care creează pe o parte o suprafață plană iar pe cealaltă
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
suficientă de aer. Hrănitorul este format dintr-o ramă de lemn cu dimensiunile de 490 x 420 x 60 mm în interiorul căruia se află o tavă din tablă zincată cu două compartimente. Tava se sprijină pe două șipci fixate în scobiturile din pereții ramei. În fiecare compartiment sunt grătare de lemn care plutesc în sirop și susțin albinele în timpul hrănirii. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 6 litri. Rama hrănitorului se poate așeza în timpul transportului între corpul superior și rama de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
având diametrul de 7 mm, prevăzute la un capăt cu filet iar la celălalt cu o gaură de 2 mm diametru, două piulițe fluture, două plăcuțe din tablă de 2 mm și două șplinturi. Plăcuțele de tablă se fixează în scobiturile prevăzute în rama fundului. La împachetare tijele se introduc în găurile din elementele stupului până ce gaura cu diametrul de 2 mm din capătul nefiletat depășește placa de la fundul stupului. Se introduce apoi în gaură șplintul. În final se înșurubează piulița
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
vedere administrativ, Ora aparține zonei de jurisdicție a consiliului Matè Yehuda. Populația din Ora este de 909 locuitori (2006). Numele așezării, Ora, provine de la cuvântul ebraic "Or" אור, însemnând "lumină" și aduce aminte și de denumirea satului arab Al Djura („Scobitura”) care a existat în apropiere într-o mică vale până la războiul din 1948. Cuvântul Ora apare în Cartea Esterei 8,16, din Biblie (Vechiul Testament), „La Iudei a fost atunci lumină în case, bucurie, veselie și mare prăznuire” Moșavul Ora este
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
fost astupate, accesul la nivelul de apărare fiind făcut prin catul al treilea al clopotniței, nivel care asigură comunicarea cu corul. În pavajul porticului se poate vedea astăzi o placă din vechiul altar din secolul al XIII-lea, al cărei scobitură ("sepulcrum") în care se păstra anafura s-a păstrat neatinsă. În interiorul bisericii se mai pot vedea diverse lăzi cu capac cu rolul de păstrare a hainelor scumpe de sărbătoare folosite doar cu ocazia slujbelor bisericești. Acest obicei se mai întâlnește
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
dimensiuni,unele neidentificate dar cele mai multe din Ramayana sau viața de Krishna. Pietrele, erau la fel de netede că marmură lustruita, au fost stabilite fără mortar, cu rosturi foarte bune care au fost, uneori, greu de găsit. Blocurile au fost organizate împreună de scobiturii. Blocurile,au fost probabil puse în aplicare printr-o combinație de elefanți, cabluri de nucă de cocos, scripeți și schele din bambus. Henri Mouhot a remarcat că majoritatea blocurilor au avut găuri de 2,5 cm în diametru și 3
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
un spațiu acoperit cu smalț alb. Pe reversul insignei este inscripția: "За оборону Приднестровья" ("Pentru apărarea Transnistriei"). Toate imaginile și inscripțiile sunt convexe. Insigna este prinsă printr-o ureche de un cadru rectangular dintr-un aliaj de aluminiu, care are scobituri pe margini. Suprafața cadrului este împărțită în trei fâșii transversale de dimensiuni egale: două de smalț emailat roșu și una de smalț emailat verde, simbolizând culorile steagului național al Republicii Moldovenești Nistrene. Pe reversul cadrului metalic se află o agrafă
Insigna „Asistență internațională” () [Corola-website/Science/313409_a_314738]
-
Construită din lemn de brad, biserica se încadrează sub aspectul dimensiunilor în categoria bisericilor medii-mari. Având compartimentarea clasică: pronaos, naos și absida altarului, biserica are o fundație de piatră. Intrarea ce duce în pronaos este decorată mai degrabă modest, cu scobituri ritmate în scândurile de brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din lemn, ce are fantele obișnuite, ce permiteau odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar ("Processus orbitalis"), sfenoidal ("Processus sphenoidalis"), piramidal ("Processus pyramidalis") și o scobitură sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") aflată între procesul orbitar și procesul sfenoidal. Acesta participă la formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
a este proprietatea unei curbe, suprafețe sau a unui corp tridimensional de a nu avea nici o scobitură sau o parte curbată în interior, astfel încăt nu există nici o pereche de puncte interioare care prin unire să poată produce un segment de dreaptă care "să nu fie integral conținut" în entitatea convexă. Similar și convențional, concavitatea este proprietatea
Convexitate () [Corola-website/Science/313105_a_314434]
-
participă în mod pasiv scheletul și în mod activ musculatura. Scheletul omului este alcătuit din: Sistemul muscular este alcătuit din: Mamiferele terestre se clasifica, după modul în care se deplasează, în: Adaptarea scheletului uman la locomoția bipedă - apare curba plantară (scobitura din talpă), se lungesc oasele copsei și gambei, se lărgește centura pelviană, iar coloana vertebrală este curbată în forma literei S (ceea ce îi asigură o rezistentă elastică în poziție verticală). Legătura funcțională mușchi-sistem nervos: numărul de neuroni care controlează un
Locomoție () [Corola-website/Science/333056_a_334385]
-
cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparațiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse. Reparațiile din colțul
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
au întors acasă ducând acești câini cu ei. Este cea mai mare dintre rasele japoneze de tip Spitz. Este un câine puternic, cu osatură solidă, bine proporționat și semeț. Musculatura este bine reliefată, capul este lat și masiv, cu o scobitură în mijlocul frunții și cu botul scurt, cu maxilare puternice, pătrate. Silueta corporală este mai mult înaltă decât lungă, pieptul este lat și adânc și spatele solid. Urechile, mici și verticale, rotunjite la vârf, sunt purtate către în față, în linie
Akita Inu () [Corola-website/Science/322974_a_324303]
-
se îndepărtează una de alta, atingând maximul depărtării între ele spre valea Bisericii, Coporodului și Bălțiș. Costișa dealurilor este mult mai puțin înclinată spre acest punct, unde întâlnim și cea mai mică înălțime între Valea Coporodului, Bisericii și Bălțiș, fundul scobiturii ocinene. Astfel, relieful se compune din: -o primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a lungul pârâului Provița și care corespunde terasei inferioare a acestuia. -o a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea. Comuna Adunați
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]