2,109 matches
-
în care nu se pot negocia la bursă), adică vândute înainte de termen acelor bănci care fac astfel de operațiuni și care își rețin o parte din dobânda aferentă respectivelor bonuri de tezaur sub forma taxei de lombard (similară taxei de scont). b) Polițele de tezaur: sunt supuse dreptului cambial, adică pot fi scontate înainte de termen acelor bănci care fac astfel de operațiuni și care își rețin o parte din dobânda aferentă polițelor de tezaur sub forma taxei de scont. c) Certificatele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
taxei de scont). b) Polițele de tezaur: sunt supuse dreptului cambial, adică pot fi scontate înainte de termen acelor bănci care fac astfel de operațiuni și care își rețin o parte din dobânda aferentă polițelor de tezaur sub forma taxei de scont. c) Certificatele de trezorerie: nu au putere circulatorie și, de regulă, nici piață secundară; sunt preschimbate în numerar la scadență, plus dobânda aferentă. d) Certificatele sau bonurile de impozite: sunt înscrisuri cu care statul își plătește furnizorii; nu sunt purtătoare
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de exploatare; financiare; extraordinare. În cadrul lor se diferențiază cheltuielile pe elemente primare în raport cu felul resurselor utilizate (materii prime, materiale și mărfuri, lucrări și servicii primite de la terți, cheltuieli cu personalul, impozite, taxe și vărsăminte asimilate, amortizări și provizioane, dobânzi plătite, sconturi de decontare acordate etc.). Similar, după natura lor, veniturile sunt grupate pe tipuri de activități astfel: de exploatare; financiare; extraordinare. În cadrul lor se diferențiază în funcție de natura rezultatului (vânzări de produse, mărfuri și lucrări, venituri din producția stocată și nevândută, venituri
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
cu semnul „-”, societatea înregistrează pierdere din activitatea de exploatare. Veniturile financiare sunt constituite din: venituri din imobilizări financiare de tipul titluri și creanțe imobilizate; titluri de plasament; diferențe favorabile de curs valutar; venituri din dobânzi și comisioane încasate; venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare, venituri din investiții financiare cedate, alte venituri financiare. Cheltuielile financiare sunt formate din: pierderi din creanțe imobilizate; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; sconturile acordate clienților; titluri de plasament; diferențe nefavorabile de curs valutar și disponibilitățile
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
favorabile de curs valutar; venituri din dobânzi și comisioane încasate; venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare, venituri din investiții financiare cedate, alte venituri financiare. Cheltuielile financiare sunt formate din: pierderi din creanțe imobilizate; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; sconturile acordate clienților; titluri de plasament; diferențe nefavorabile de curs valutar și disponibilitățile în devize; dobânzi plătite aferente împrumuturilor primite; alte cheltuieli financiare. Veniturile și cheltuielile din exploatare, împreună cu veniturile și cheltuielile financiare, se iau în calcul și pentru stabilirea rezultatului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
asimilate); ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale; ajustarea valorii activelor circulante; alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli privind prestațiile externe, cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate etc.). b) Cheltuielile financiare cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind dobânzile; sconturi acordate clienților; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențe nefavorabile de curs valutar etc. c) Cheltuielile extraordinare sunt specifice unor evenimente cu caracter întâmplător care nu pot fi anticipate și controlate. Sunt cheltuieli care nu apar frecvent sau cu regularitate: pierderi
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
București, 1972. footnote>. În sfera activității de trezorerie a entității economice sunt cuprinse „toate operațiile de gestiune a titlurilor de plasament, a valorilor de încasat, a disponibilităților bănești, a altor valori de trezorerie, precum și concursurile bancare sub forma creditelor de scont și de trezorerie.”<footnote M. Ristea, Contabilitatea societăților comerciale, Editura CECCAR, București, 1995. footnote> Fluxurile de trezorerie (de lichidități, cash flow-uri) reprezintă suma fluxurilor de lichidități degajate într-o anumită perioadă și se calculează ca diferența dintre încasările și plățile
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
de încasat primite de furnizor de la clienți sunt păstrate în gestiune până la scadență și apoi depuse la bancă pentru decontare. Dacă furnizorul are nevoie de bani înainte de scadența efectelor, poate să decidă vânzarea acestora, adică le poate sconta unei bănci. Scontul reprezintă suma de bani sub formă de dobândă, la care se adaugă un comision cuvenit societății bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) înainte ca acesta să ajungă la scadență. Scontul se reține de bancă din valoarea
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
adică le poate sconta unei bănci. Scontul reprezintă suma de bani sub formă de dobândă, la care se adaugă un comision cuvenit societății bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) înainte ca acesta să ajungă la scadență. Scontul se reține de bancă din valoarea efectului comercial<footnote Idem, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004, p. 380. footnote>. Evidența contabilă a valorilor de încasat se organizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”, cont de activ, care se
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
în structura cărora intră: − pierderile din creanțe legate de participații; − pierderile din vânzarea titlurilor de plasament; − diferențele nefavorabile de curs valutar, din operațiile curente și disponibilitățile în devize; − dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs; − sconturile acordate clienților; − alte cheltuieli financiare (pierderi din creanțe de natură financiară și altele); Cheltuieli extraordinare - sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă a societății comerciale; Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Grupele de conturi
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
prestații neefectuate încă. Contabilitatea veniturilor financiare. Veniturile financiare sunt formate din următoarele categorii: venituri din participații, veniturile din alte imobilizări financiare, venituri din creanțe imobilizate, din titluri de plasament cedate, din diferențe favorabile de curs valutar, venituri din dobânzi, din sconturi obținute, alte venituri financiare care nu au fost nominalizate și pot fi obținute de întreprindere. Contabilitatea veniturilor extraordinare. Veniturile excepționale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă de producție și desfacere sau financiară a întreprinderii și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
la care băncile comerciale subscriu și pe care le pot revinde băncii centrale. Banca centrală îndeplinește următoarele funcții esențiale (a se vedea graficul "Tancul monetar"): * emisiunea monetară; * stabilirea de legături funcționale cu piața interbancară internă și externă (stabilirea taxei oficiale scont, operațiuni de scontare și rescontare, acordare de împrumuturi băncilor, încasare dobînzi, comisioane, oferă posibilitatea deschiderii de conturi curente acestora, poate interveni ca ultim împrumutător pentru a salva de la colaps instituții bancare afectate) ; * derularea de operațiuni cu Trezoreria publică (de exemplu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un supliment de "monedă-Bancă centrală", solicitînd un credit fie la Banca centrală, fie la concurenți mai bine capitalizați; or, acest credit are un cost, și atunci: * fie banca rescontează efectele sale de comerț prin Banca centrală, plătindu-i acesteia rata scontului prevăzută; * fie ea face apel la piața interbancară, piața pe care băncile schimbă între ele "monedă-Bancă centrală", dar, în acest caz, va trebui să plătească rata pieței monetare. Pe de altă parte, banca va trebui să-și compenseze creanțele și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deținută de către băncile comerciale. Acestea joacă rolul de intermediar dintre Banca centrală care emite monedă și oricare agent economic aflat în nevoia vitală de a-și finanța diferite cheltuieli funcționale. Să vedem, printr-un exemplu, cum funcționează acest mecanism al scontului și rescontului. Presupunem că un întreprinzător vine la o bancă comercială cu un titlu de credit (de exemplu, cambie) primit de la un partener de afaceri pentru a-și ridica banii necesari (să zicem 9.000 RON). Scontarea acestui titlu de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bancă comercială cu un titlu de credit (de exemplu, cambie) primit de la un partener de afaceri pentru a-și ridica banii necesari (să zicem 9.000 RON). Scontarea acestui titlu de credit se face de către bancă prin perceperea unei dobînzi (scont), de aproximativ 200 RON. Agentul economic va încasa 8.800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca centrală încasează întreaga sumă împrumutată (9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de exemplu obligațiuni, bonuri de tezaur). Pentru a reduce creația monetară, ea emite titluri de valoare care sînt cumpărate de băncile comerciale. Pentru a stimula creația monetară, ea cumpără titluri de valoare, injectînd lichidități în economie. Spre deosebire de dobînda fixă a scontului, intervențiile pe piața liberă se efectuează la dobînzi variabile, în funcție de legea cererii și ofertei pe piață. Operațiunile open-market vizează în special piața interbancară, căreia Banca centrală decide ce volum de lichidități dorește să-i injecteze și presupun existența unei piețe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
despre Stat, ca agent economic. Politica monetară este una din formele cele mai vechi de reglare conjuncturală. Prima sa manifestare s-a produs în 1837, cînd Banca Angliei a descoperit influența ce ar putea-o avea variația propriei rate a scontului. Importanța sa a crescut după primul război mondial, o dată cu adoptarea etalonului aur-devize. După Costin C. Kirițescu, politica monetară reprezintă un "ansamblu al măsurilor monetare luate de stat și de Banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulație și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economiei pe termen scurt sau mediu; ea tinde deci a fi condusă conform obiectivelor generale ale politicii economice care îi desemnează prioritățile și contraindicațiile"2. Principalele măsuri prin care politica monetară caută să-și atingă scopurile sînt: 1) manevrarea ratei scontului care, prin scumpirea sau ieftinirea creditului, face să scadă sau să crească masa monetară în circulație; 2) operațiuni pe piața liberă (open market), constînd în vînzarea sau cumpărarea de titluri de credit ale statului (obligațiuni, bonuri de tezaur etc.) cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
politicilor economice; * principiul coerenței, enunțat de Jan Tinbergen; * principiul eficienței, enunțat de Robert Mundell; * agenții politicilor economice; * instrumentele politicilor economice; * politica monetară; * politica bugetară; * politica ratei de schimb; * politica de control direct asupra prețurilor, veniturilor și fluxurilor cu exteriorul; * rata scontului; * operațiunile pe piața liberă; * rezervele bancare obligatorii; * restricțiile de credit; * presiunea fiscală; * politica deficitului bugetar (deficit spanding); * împrumuturile publice; * baza monetară; * multiplicatorul ofertei de monedă; * baza impozabilă; * evaziunea fiscală; * mixturi de politică economică (policy mix); * regimul de schimburi fixe rigide
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atunci în arhiva Primăriei Huși. Iată câteva extrase din acest document care, printre altele, ne transmite prin timp și numărul victimelor agresiunilor aeriene bolșevice: „În ziua de 26 iunie 1941, ora 8 dimineața m’am transportat la Federala Luceafărul cu scontul d-lui plot. maj. Vasile Stănică, lei 3000. (...) Abia l’am prezentat D-lui Faifer ce mi a dat recipisă de primire a banilor, și n’au trecut nici zece minute și a sunat alarma că a venit aeroplane dușmane
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
licitație, ca instrument principal de finanțare și transformarea creditului structural din credit de rescont În credit direcționat. Mai mult, acordurile de swap au fost folosite ca mijloc netransparent de furnizare de lichiditate, iar rata inflației a Înlocuit taxa oficială a scontului În cazul unor credite direcționate. Această ultimă măsură a dus la segmentarea dobânzilor și a pieței monetare. Sistemul de creditare din această perioadă a fost marcat de rigidități generate de abundența creditelor speciale și de lipsa unor instrumente de absorbție
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 8,0 8,7 8,3 26,2 Exemplele presupun un proiect de investiții de 100 $. Calcularea la valoarea actuală se face la o rată de scont de 5% Sursa: OECD - Tax Policy Assessment and Design in Support of Direct Investment Este evident că prevederile pentru reportările pierderilor pot să impulsioneze mai mult investițiile decât o vacanță fiscală cu regulamente restrictive la reportările pierderilor, după cum reiese din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
net cumulativ În vacanța fiscală Venit impozabil 0 0 0 0 0 0 400 400 400 400 1600 360 Exemplele presupun o amortizare liniară pentru impozite, fără prevederi pentru reportarea pierderilor. Calcularea valorii prezente se face la o rată a scontului de 10% și la profitul societății se aplică o rată de 50%. Sursa: OECD - Tax Policy Assessment and Design in Support of Direct Investment 162 OECD (2003) Tax Policy Assessment and Design in Support of Direct Investment. A study of
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
0 0 0 0 600 Venit impozabil 0 0 0 200 400 400 400 400 400 400 2600 530 Exemplele presupun o amortizare liniară pentru impozite, fără prevederi pentru reportarea pierderilor. Calcularea valorii prezente se face la o rată a scontului de 10% și la profitul societății se aplică o rată IVS de 50%. Sursa: OECD - Tax Policy Assessment and Design in Support of Direct Investment În raport cu cele expuse, se poate aprecia că reducerile fiscale pentru investiții sunt de preferat În locul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]