1,355 matches
-
de căruțe circulă frecvent în zonele I.I. de la Brad, Aradului Est și Vest, Circumvalațiunii, Bucovina, Matei Basarab, Calea Șagului, Calea Girocului, Soarelui, Mehala, Tipografilor, Lunei, Dorobanților și altele încălcând prevederile hotărârilor locale. Totodată, persoanele care conduc vehiculele cu tracțiune animală scormonesc și colectează din europubele resturi și materiale reciclabile, transportă moloz din amenajări interioare și le depozitează ilegal pe diferite terenuri virane. Primăria atenționează proprietarii de căruțe să respecte traseele aprobate de Comisia municipală de circulație și să nu desfășoare activități
Agenda2005-07-05-admin () [Corola-journal/Journalistic/283375_a_284704]
-
că o parte din bunuri au ieșit deja la iveală. Cercetările întreprinse până acum au arătat că cei doi au avut alături, în acele clipe, și o tânără. În cazul acesteia s-a decis cercetarea în stare de libertate. Poliția scormonește acum în trecutul acestor persoane: s-a aflat că ar fi implicate, împreună cu încă o persoană, a patra din grup, în comiterea a cinci furturi. Ei au „jumulit“ inclusiv o unitate militară dezafectată. Anchetatorii care s-au ocupat de acest
Agenda2004-35-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282818_a_284147]
-
El se exprimă în tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează și editează autori antici. Scriu cu plăcere pentru copii, unde libertatea fantasticului este ceva mai mare. Mulți dintre ei aleg carieră universitară, deoarece cercetarea istoriei literaturii oferă un pretext sigur de cufundare în trecut și de
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
mai mult cu cît fiecare pare să fie minat din interior de o ciudată tînjeală după lumea celuilalt, pe care o detesta și o dorește în egală măsură. Revelator, în această privință, este Tomas, eroul principal. Tomas e chirurg, el scormonește cu scalpelul în măruntaiele oamenilor, tot așa cum, cu o curiozitate de amant neobosit, răscolește "eternul feminin", căutînd neîncetat să cunoască natura umana prin aventuri cu cît mai multe femei. El trăiește în lumea în care reîntoarcerea e posibilă, în care
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
În timpul vieții opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară. Și aceasta nedreaptă, îndărătnica opinie
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
pe toți... I.P.:Îl apreciez foarte mult pe Domnul Sergiu Adam pentru că mi-a "comandat" să-mi aduc aminte... Și nu numai pe el... Am scris c-o plăcere nemaipomenită... dar m-am îmbolnăvit. Eu nu mai am voie să scormonesc... eu nu mai știu să mai scriu... eu nu mai pot nici să mă semnez... Nu vedeți? Abia învăț să merg, ca un copil... O.G.: Dar să dictați cuiva... I.P.:Nu, nu mai pot, eu trebuie să văd cuvîntul
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
prin eliminare. Pentru a funcționa ca mecanism al unei societăți, Universitatea trebuie să-și conștientizeze o misiune anume, în numele căreia să se străduiască ulterior să "producă", să ofere ceva. Ce oferă universitatea? Întrebarea are percutanța pe care o obții întotdeauna cînd scormonești dincolo de locurile comune. Cunoaștere? Nici vorbă, lui y Gasset chiar îi repugnă astfel de grandilocvente presupoziții. Un set de cunoștințe? ne vom strădui, ceva mai timid, să ghicim răspunsul corect. Nu, aceasta ar fi misiunea bibliotecilor mai degrabă. Universitatea trebuie
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește a fi mortuar. Oribile mutrele de magistrați, de parlamentari ai lui Daumier și pe cât de urâte, pe atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască. Pe urmele profeților, scormonind în acest fertil sol al urâtului, artiștii nu sunt, cum s-ar crede, iubiți de mulțimi, răsfățați. Cea dintâi acuzație care se aduce artistului este că pocește, defăimează, că sub imperiul unei sordide alcătuiri lăuntrice, mânjește cu imundicii o realitate
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
va fi "omologat" nu drept un regizor care a și scris ci drept un scriitor care a făcut și cinema! Doamnelor și domnilor, Mircea Daneliuc s-a îndrăgostit - iremediabil - de literatură! Eugenia Vodă Mircea Daneliuc - Marilena și alte voluptăți Fredi scormonea meditativ cu bățul în frunze și am simțit nevoia să-i fac o confesiune. - Jură-te că nu spui la nimeni! - Mă jur. - Pe ce? - Pe ce vrei. - Bun. M-am uitat în jur, daca nu ne ascultă cineva și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
în miezul ei, un fel de uvertura spre slavă, nu totdeauna discretă față de vremelnicia oficială. Există într-adevăr și un poet de curte Tudor Arghezi, care nu se mulțumește să consimtă, dar care-și coboară adesea consimțămîntul în osana. Cine scormonește arhiva plecăciunilor scriitorilor noștri față de supușenia oficială, descoperă și un Tudor Arghezi gata oricînd să prefacă noroiul în mătase sau bubele în mătănii". Sub comunism, desigur că Arghezi n-a mai suflat o vorbă despre "voievodul culturii", căruia părea să
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
de regretul unei vieți irosite, de fericirea de a ma vedea aici, după atîtea peripeții servite copios de destinul și capriciul întîmplărilor de-a lungul vremii? Am sentimentul omului bătrîn care umblă pe picioarele și sufletul pe trecut. Mă simt scormonit în mine iar imaginile lui Victor, care m-a adus aici, mă urmărește mereu, ca o piatră grea ce-mi stă pe suflet."). Om cu desăvîrșire simpatic și cuceritor, făcea impresie excelentă în cercurile artistice înalte în care izbutise să
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Cel mai mărunt gest personal poate deveni oricînd cunoscut oricui, intimitatea e pîndita la tot pasul de invazia mass-media, sau de simplul voyeurism al unui administrator de rețea. Fiecare dintre noi, la rîndul său, e măcinat de curiozitate să îi scormonească intimitatea celui de-alături, astfel încît universul e redus la dimensiuni liliputane, ca atare la îndemîna oricui. Această accesibilizare a lumii Baudrillard o numește pornografie. Un univers microscopic este unul pornografic, pentru că el se derulează cu minuțiozitatea și exhibiționismul unui
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
cîteva fotografii, menite a ilustra ravagiile timpului. Dau niște pagini mai încolo, la interviul consacrat poetei contemporane. Nu i se menționează nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Iată în schimb vreo trei fotografii, menite... nu mai insist. Îmi scormonesc propria memorie, cu gîndul la poetul vremii noastre. Zadarnic! Nu-mi revine în minte nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Refac aceeași operație gîndindu-mă la poeta timpului nostru. Degeaba ! Nu-mi trece prin minte nicio piesă lirică. Nicio
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea Taichii în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
un aer optimist, îi întindeam comisurile pînă se ivea zîmbetul. Țărăncilor în costum național, fotografiate la căminul cultural, trebuia să le schimb opincuțele cu pantofiori. Veneau cei de la secția agrară "din teren" cu cîte o poză de muncă: nenorociților care scormoneau pămîntul cu săpăligi le dădeam jos căciula și trebuia să le ghicesc - frenologic - fruntea, părul, îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme negre de cauciuc, gumarii la modă. Simt o imensă rușine să spun lucrurile astea. O fac
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea literaturii, fără a periclita, însă, strucura de rezistență a teoriei. Este acesta, fără îndoială, semnul
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea Zaciu, că, scormonind acest univers, părintele Agârbiceanu se gîndea să dea o replică înduioșată, peste ani, Țiganiadei lui Budai-Deleanu. Pur și simplu acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
iluzia că fără Svetlovidovi teatrul moare. Dispare. O iluzie însă, fără de care actorul nu se poate sui pe scenă. Nu poate juca. Cu cît bea mai mult, cu atît protagonistul pare că devine din ce în ce mai treaz. Cei doi deschid o trapă. Scormonesc în măruntaiele scenei și, totodată în măruntaiele lor, ale trecutului lui Svetlovidov. Scot ca din jobenul unui iluzionist, pălării, costume, mantii, replici, roluri, durere, bucurie, suferință, renunțări, dezamăgiri, succese, neîmpliniri, clipe de teatru, clipe de viață. Plîng, rîd, plîng. Beau
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
coincidențe, de suprapuneri, de mentalități. Unele converg spre ceea ce prozatorul ar spune despre tulburătorul destin al eu-lui creator că viața acestuia a fost un roman. De ce? Pentru că autorul și-a fixat un epicentru pe care glosează diverse detalii, întregitoare, însă scormonind pe două fronturi al celui natural și al celui de rezonanță. Pe al doilea, îl jonglează după propria-i orientare, adesea psihologică. În acest al doilea plan, Nicolae Pârvulescu probează un atent spirit analitic, în economia propusă a textului. Pe
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
cea a bătrânului alienat cu gura lipită de burlanul găurit al azilului. Între timp, în spital, dar și la hotelul de vizavi, arcurile canapelelor scârțâie asemenea unor harmonici abisale, acompaniate de puhoaiele de corbi, întorși de la vărsătoarea orașului, unde au scormonit toată ziua cu ciocurile lor printre resturile menajere în căutarea unor relicve ale unui trecut apus pentru totdeauna. Scormonind prin mulțimea de cârpe, de ambalaje strivite, de sticle goale de bere, de pamperși, tampoane de vată și seringi folosite de
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
hotelul de vizavi, arcurile canapelelor scârțâie asemenea unor harmonici abisale, acompaniate de puhoaiele de corbi, întorși de la vărsătoarea orașului, unde au scormonit toată ziua cu ciocurile lor printre resturile menajere în căutarea unor relicve ale unui trecut apus pentru totdeauna. Scormonind prin mulțimea de cârpe, de ambalaje strivite, de sticle goale de bere, de pamperși, tampoane de vată și seringi folosite de bolnavii de sida, dar și de cei ce-și inoculează în vene heroină, ghearele scot la iveală rotițele unui
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
băgat în apa, puțin cam rece, adâncă doar de vreo două palme, dar care mie îmi ajungea deja până la chiloței - pentru că picioarele mi se afundaseră, până la genunchi, în mâlul negru și urât mirositor, de la rădăcina stufului - și am început să scormonesc cu mânuțele pe sub apă, scoțând pe iarba de pe mal grămăjoare de mâl în care șerpuiau râmele cu zecile. După vreo două-trei căutări, cutia mea de conserve din tablă, de-o juma’ de kil, în care adunam râmele, era deja pe
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
Fiecare din cele 12 boabe de struguri consumate de Revelion semnifică prosperitatea în cele 12 luni ale anului care vor urma. Pe de altă parte, carnea de păsare nu este deloc considerată aducătoare de noroc. Precum păsările de curte care scormonesc pământul pentru a-l împrăștia, tot astfel se crede că se împrăștie prosperitatea și binele din casa în care se servește carnea de pasăre. Se crede că în noaptea Anului Nou, animalele capătă grai de la Dumnezeu și vorbesc între ele
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
atât de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie. - Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... Citește mai mult Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
atât de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie.- Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... XVIII. TURBARE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Îmi vine...așa... să mușc din viață ca un lup hămesit și turbat
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]