366 matches
-
matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că feciorii satului (poate nea Mitică), niște adolescenți înfierbântați care o admirau fără rezerve, ca pe o femeie frumoasă ce era, scorniseră acea poveste mizerabilă cu un Neghiniță urâcios. Era clar că nătăflețul de Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
te avertizează că vei sfârși prost. ...Arăți din ce în ce mai rău, tu care ai fost un bărbat aparte, îmi plăcea să-ți privesc pozele în reviste, le agățam de perete. Se spune că ai fost - ești - îndrăgostit de Femeia solară; o ființă scornită de tine, așa zici într-o povestire, am citit-o și răscitit-o. În realitate, îi seamănă una, o scorpie. Ți-a zis, de la început, am aflat: „Sunt rea, scot sufletul din oameni!”. Nu ai crezut, rezultatul se vede... Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
CÎnd Își ridicase mîinile pînă la fața străinului, el o oprise brusc, nu Înainte să-i fi lăsat Clarei ocazia să pipăie ceva ce Îi păruse piele argăsită. — Parcă ar fi purtat o mască din piele, spunea ea. — Asta ai scornit-o tu, Clara. Clara se jura și se răsjura că era adevărat, iar eu capitulam, chinuit de imaginea acelui necunoscut cu o existență Îndoielnică, care se complăcea În a mîngîia acest gît de lebădă, și cine mai știe ce altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nemernic. — O are unul pe nume Adrián Neri. Muzician. Poate că asta vă spune ceva. — Nu-mi spune nimic, și ăsta-i lucrul cel mai rău care se poate zice despre un muzician. Ești sigur că nu tu l-ai scornit pe Adrián Neri ăsta? — Ce n-aș da! — Atunci, Întrucît se pare că sînteți atît de buni prieteni, poate că reușești să-l convingi tu să ți-o Înapoieze. Asemenea lucruri se rezolvă fără nici o problemă Între prieteni. Sau preferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
relatarea junelui Brăchut, nu pierde nici o fărâmă din ea, a uitat de ouă. Celălalt are și acum idei clare, dar mai târziu, după ce va fi cutreierat toate cafenelele ca să-și istorisească povestea, și să fie cinstit de toți patronii, va scorni un întreg roman. Către miezul nopții, va ajunge beat criță, zbierând numele fetiței, scoțând tremolouri înfrigurate, și scăpându-se în pantaloni, ușurându-se de toate paharele băute în dreapta și-n stânga. Târziu, la sfârșitul serii, umflat și vânăt ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ai auzit...În cei 1230 de kilometrii pe care-i străbați încă din copilăria ta, câte n-ai văzut, câte n-ai auzit și cu câți nu te-ai luptat. Unii te compară cu Nilul,alții cu Dunărea iar, alții scornesc fel de fel de povestiri pe seama ta. Părinții antichității te-au botezat cu superbul nume RIN a căror sunet pe cât se aseamănă cu un metal prețios, pe atâta pare o șoaptă intimă a unei voci tinere, a unui glas plăcut
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
piept. Acel ursuleț încă se lăfăie pe patul dintr-o cameră unde, acum, nu mai doarme nimeni alături de o păpușă ale cărei picioare stricate au fost înlocuite, de tata, cu trei crăcane de lemn. Mă jucam în fel și chip, scorneam tot felul de jocuri. Eram scenarist, regizor și actor, mă maimuțăream schimbând tonalitatea vocii pentru fiecare păpușă care-și intra în rol. Înainte de a pleca undeva, părinții mă-ntrebau ce-mi doresc să-mi aducă, iar eu, fără doar și
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
va ajuta să regăsesc calea adevărată ce duce la încredere, iubire și rostuire. Dincolo de ezitările de orice fel, de un lucru sunt sigur: pașii către Dumnezeu trebuie făcuți fără șovăială, fără a mai pune false și istovitoare întrebări, de a scorni scenarii sau de a mă îndoi, la nesfârșit, de elementele de logică pe care le ridică neputincioasa și mărginita încredere omenească. Uneori am fost atât de aproape de credința adevărată, revelația Atotputerniciei și Omniscienței Creatorului oferindu-mi-se (să fi fost
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
o inteligență rarisimă, dintr-o mare sensibilitate și o cultură amplă și temeinică. Romanul cu titlul amintit se închiagă prin povestirea vieții lui Boaz, văzută prin prisma senectuții sale, un fel de „autobiografie” literaro-cinematografică, cum numai capul Magdalenei poate să scornească. Este o carte de tristețe, căci povestitorul e, se pare, chiar dacă nu vrea să recunoască, un perdant, un înfrânt: de destin, de propriile slăbiciuni și inconștiențe. Narațiunea sa, prin care și alături de care se exprimă autoarea, este a unui om
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci mai degrabă un aspect comun, de vraci, cum se gândi Irod. Iar supranumele, poporul i-l scornise, iar poporul era în opinia lui Irod o masă de sărăntoci inculți care n-aveau altă treabă decât să caște gura prin piețe și târguri la vorbele oricui. Poporul tot vorbea de eliberare și eliberare...Iar el, Irod Antipa nici
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
peste mijlocul meu. Și multe, multe asemenea pățanii, despre care nu mai amintesc atât eram de neascultător. Se dusese vestea în sat că una din femeile mai tinere și rea de muscă îi punea coarne bărbatului și i s-a scornit imediat un cântecel pe care mi l-au dat mie să-l învăț pe deasupra că-mi plăceau poeziile și cum mă prindea cineva la prăvălie sau unde era adunată mai multă lume, mă puneau să declam cu voce tare iar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
dintre ele a ajuns cu fundul pe capotă. Atunci țața a trecut de la pupat la spurcat, căci la noi, de multe ori, pupatul și spurcatul coexistă. Ne pupăm și cînd dansăm. Cred că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri din turism nu știu să profite de periniță, care poate fi acel brand căutat cu atîta aviditate azi. Sînt sigur că ar avea succes la
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
LUI NEA IANCU CARAGIALE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Păi ... care națiune mai e pe astă lume, Pe dește dac-ar fi, nici nu mai socotesc, Din orișice necaz, belea, scornește glume, Mai bine și mai mult ca neamul românesc?! Si, ce popor măreț mai are-un scriitor Stilat cum altul nu-i, ca Iancu Caragiale, Un om la locul lui, cu-ambiț, stăruitor, Și-atât de serios, fiind din ... Haimanale!? Ce-
DE ZIUA LUI NEA IANCU CARAGIALE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347719_a_349048]
-
că omul cu noi se înrudește ! Ați pomenit vreodată divorțuri printre noi ? Copii lăsați pe drumuri sau arme de război ? Am inventat , noi , cipuri și alte drăcării ? Însemne sataniste , otrăvuri , șmecherii ? văzut-ați pe vreunul , retras în jungla deasa , Ca să scornească armă distrugerii în masă ? Tot ce lăsăm în urmă , cănd mai sărbătorim , E biodegradabil . Natură o-ngrijim . Iar omul otrăvește , în fiecare zi , Păduri , câmpii și ape , si zările-azurii . N-avem starlete porno sau dive-travestiți , Și , orișice s-ar zice
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013. Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamnă rece, și-n suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldură șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Citește mai mult Eu ți-aș
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
dădu înapoi clătinându-se și se prăbuși în scaunul său, lăsându-și capul să cadă pe locul eliberat pentru cutia de pizza și cele două beri reci. Ploaia scărmăna în continuare consola, răzbunându-se parcă pentru fiecare dintre gândurile negre scornite de mintea lui la adresa ei. Trebuia să fie și o ultimă picătură. Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii și în capitală. Se surprinse întrebându
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
în: Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamna rece, și-n suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldura șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Referință Bibliografică: Melancolie înfrigurată / Adriana Neacșu
MELANCOLIE ÎNFRIGURATĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352366_a_353695]
-
copii, le turna lapte în căni și le punea mîncarea în farfurii, prînzurile și, mai ales, mesele de seară erau prilej de veselie mare, copiii se luau la bătaie și Cezar Dunăreanu rîdea de se prăpădea și chiar îi întărîta scornindu-le porecle incredibile, dar Roua îi pleznea peste ceafă, nu cu răutate, ci așa, ca să-i mai potolească, pentru că mai aveau puțin și dărîmau masa cu tot ce era pe ea din mila lui Dumnezeu. Cezar Dunăreanu zicea că o să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
încântat. Îi plăcuse povestea, deși era foarte sceptic în legătură cu veridicitatea finalului acesteia, motiv pentru care, deși nu intenționa să facă nici un comentariu verbal, în gând nu se putu abține să remarce: „Al dracu'!... P-asta cu fata de la cofetărie, a scornit-o ca să dreagă maioneza.” - Dom' Petrică!... strigă el - după ce ultimele cuvinte din cugetare i se stinseră în minte - întorcându-se spre cel numit și arătându-i trei degete răsfirate, orientate în sus. - Gata, Bebiță! răspunse prompt Petrică Vișinoiu și se
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
joaca de-a învățatul, privită mai mult ca o competiție de înghițire (de parcă ne pregăteam pentru cine știe ce record demn de a fi înscris în cartea recordurilor). Uneori, - e drept, timid și șovăielnic - încercam să gândesc câte ceva, doar-doar voi reuși să scornesc cine știe ce rezultat remarcabil, vreo teoremă nouă, să ies și eu cu ceva în evidență în mulțimea aceea de științe amalgamate și întrețesute, adăugite și etalate la nesfârșit. Dar timpul a trecut cu repeziciune. Și iată-mă ajuns și la încheierea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI ... Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Când mă iubeai și mă strigai pe nume (pe numele scornit de dinainte/ De dinaintea a tot ce-mi mai aduc aminte !) Mă răsfățai și ți-era drag anume, De mersul meu, de dinții mei De mâna ta în părul meu de vară Desperecheat anume înspre seară De plansul cald al florilor
TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI … de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369587_a_370916]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > ALANDALE MEDICALE DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Alandale medicale Precizare: Alandalele sunt niște bazaconii scornite din deștept de minte și spuse cu schepsis trezesc isteților mirări, joacă sau pauze în creier. Cititorule, dă frâu liber minții tale că iști scântei din cuvinte puține și raze de mulțam spre scriitor. Dacă ești gata, dă pagina ... Ion
ALANDALE MEDICALE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354313_a_355642]
-
cînd ea s-a dat la tine, că s-a dat, ce s-o mai rotim, tu de ce i-ai făcut pe plac, crai bătrîn ce ești, și acuma gemi că te doare aia și ailaltă, și de unde ai mai scornit-o și pe asta cu violul, ai? Mancuse gemuse, pentru că Estera se lăsase pe coastele lui cu toate greutatea trupului ei și ce să-i mai fi răspuns, doar era clar că o violase, obsesia asta era în mintea lui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
infinutul!”, Estera știa că trebuie să-l lase în pace, pentru că el nu renunțase definitiv la marele lui proiect de a revoluționa cunoașterea și de a-i da lumii “o nouă lege”, mai simplă și mai cuprinzătoare totodată decît cele scornite de miile de minți iluminate ale umanității, se speriase doar cînd primise acel plic de la o academie din Italia, nu avuse curajul să-l desfacă și să afle dacă teoria lui era valabilă în această lume materială condusă de cele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ziarul Telegraf s-a dat știrea căașfi cerut să fiu candidatul lor insăei, moraliștii, n-au acceptat așa ceva. L-am căutat pe domnul Constantin Cumpănăși l-am rugat să-și întrebe colaboratoarea, pe cea care a semnat articolul, de unde a scornit o asemenea poveste. Se pare că știa ceva, întrucat mi-a spus căștie că nu-i adevărat ce s-a scris, dar n-are ce face fiindcă așa-i în politica(!). Seară am intrat peste domnul Trandafir, avea ședințăde partid
ALEGERILE TREC, ALESII SI OBICEIURILE RAMAN de TUDOR URLEA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357554_a_358883]