183 matches
-
următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu’ Vilii. Potrivit
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L.
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
și blocurile pleșuve, care aici formează adevărate mari. Floră este constituită din mai multe specii arbori și arbuști, dintre care: Brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
de interferente și iarăși ni se nasc înaintașii... D Lestine iterare 55 VIS LÂNGĂ MARE priveam din cer cerul bolnav de gripă. Marea jongla prin vânt cu pescărușii iar țărmul meu natal cutat cu riduri își legăna prin râpe mari scorușii. vroiam doar să mă-nchin a rugăciune și să mă ierte Marea c-am trădat-o. ea nu știe că-n biblia credinței prin mii de versuri mult am lăudat-o. delfinii vin și îmi sărută palma. cei mai bătrâni
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
ap. 60 țel. 156128 14223 TURTUREANU ELENĂ (n. 1944) Ploiești, Str. Cameliei, bl. 136, ap. 22 țel. 138150 7865 VÂLCU H. MARIANA (n. 1944) Ploiești, Str. Ț. Vladimirescu nr. 108 Bis țel. 124571 13892 VASERMAN SERGIU (n. 1933) Ploiești, Str. Scorușului 4, bl. 17, ap. 5 țel. 119230 7875 VOICHECI MARIA (n. 1942) Ploiești, Bd. Republicii nr. 118, bl. 15 B1, ap. 11 țel. 130884 20386 VOICU IOAN (n. 1964) Ploiești, Str. Alex. Lăpușneanu, bl. 7, ap. 24 țel. 113569 093540858
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din cadre didactice universitare (Ion Bălu, Mihai Brescan, Sanda Hârlav Maistorovici, Miron Oprea, Ion Simaciu, Constantin Trandafir, Gabriela Vasilescu) și îi indică drept redactori pe Ina Bercea, Marian Chirulescu, Christian Crăciun, Gabriel Memelis, Loredana Netedu, Viorica Răduță, Beatrice Ruscu, Ioana Scoruș, Nicolae Dorel Trifu. Revista are, de asemenea, corespondenți în străinătate: Cristina Neesham (Austria), Theodor Vasilache (Germania), Ileana Cristina Botescu (Germania), Jacques Raunet (Franța). În articolul-program De ce Axioma?, semnat Redacția, plecându-se de la înțelesurile termenului „axiomă”, sunt expuse motivele opțiunii pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
ș.a.). Rubricile girate de un singur autor („La colț” - Ion Stratan; „Ei și Prahova” - Paul D. Popescu) sunt radiografii incitante și abordează conexiuni cu artele, filosofia, religia. A. publică versuri de Ion Stratan, Simion Bărbulescu, Lazăr Avram, Viorica Răduță, Ioana Scoruș, Nicolae Dorel Trifu, Ioan Vieru, Dumitru Pricop, Sterian Vicol, Beatrice Ruscu, Maria Nicolae, Al. Florin Țene ș.a.; proză de Viorica Răduță, Serghie Bucur, Ioana Scoruș, Marian Ruscu, Livia Dinulescu ș.a.; eseuri, cronici, studii și comentarii de Ieronim Tătaru, Ion Bălu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
filosofia, religia. A. publică versuri de Ion Stratan, Simion Bărbulescu, Lazăr Avram, Viorica Răduță, Ioana Scoruș, Nicolae Dorel Trifu, Ioan Vieru, Dumitru Pricop, Sterian Vicol, Beatrice Ruscu, Maria Nicolae, Al. Florin Țene ș.a.; proză de Viorica Răduță, Serghie Bucur, Ioana Scoruș, Marian Ruscu, Livia Dinulescu ș.a.; eseuri, cronici, studii și comentarii de Ieronim Tătaru, Ion Bălu, Constantin Trandafir, Constantin Hârlav, Christian Crăciun, Gabriel Memelis, Bogdan Costin Georgescu, Miron Oprea, Simion Bărbulescu, Marian Chivulescu, Gabriela Vasilescu, Nicolae Dumitrescu, Sanda Hârlav Maistorovici, Viorica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy, „pădure de tei“), Săldăbagiul (< magh. száldobágy
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fie rectiliniu și să realizeze înălțimi de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar În timpul plimbărilor lungi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vreme sub influența unui vampir. În afară de acestea, el dă o bună protecție pentru viitor Împotriva influenței unui biocâmp negativ, străin. Energia arțarului este foarte luminoasă, gălbuie și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei, când boabele devin roșii ca focul. În funcție de timpul anului scorușul Își poate schimba culoarea energetismului de la galben, primăvara, la maro
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei, când boabele devin roșii ca focul. În funcție de timpul anului scorușul Își poate schimba culoarea energetismului de la galben, primăvara, la maro deschis toamna. Cel mai puternic consumator de energie din cei cunoscuți de noi este plopul tremurător. Despre energetismul acestui copac cei din vechime știau cu mult mai multe decât ne
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rozaceelor "boală descrisă la măr. Boli produse de ciuperci 9.2.1. Pătarea brună a frunzelor Fabraea maculata Boala, denumită și entomosporioză, este frecventă în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și rareori pe lăstari și fructe. Pe frunze apar pete circulare, de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm, care la început
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia saepium, Vicia orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura ursului (Rubus fruticosus), Făina de vin (Alchemilla vulgaris), Căpșun (Fragaria Collina), Măceș (Rosa canina), Trandafir sălbatec (Rosa alpina), Barba caprii (Spirea ulmifolia), Scrântitoare (Potentilla silvestris, Potentilla thuringiaca, Potenthilla chrisanta, Geum montanum, Potentilla rubens), Talpa gâștii (Potentilla anserina
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți fii, cel dintâi au fost păpucariu și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]