1,007 matches
-
armonia misterioasă și tainică a Adagio-ului albinonian, intonând ca un imn închinat durerii următoarele cuvinte ale cunoscutului poet austriac, printre altele, al „Toamnei însinguratului”: „Amară zăpadă și lună./ Un lup roșcat pe care-l sugrumă un înger. Picioarele tale scrâșnesc în umblet ca gheața albastră și, plin de tristețe și trufie, un zâmbet îți împietrește chipul și fruntea pălește în voluptatea gerului;/ sau se-nclină-n tăcere peste somnul unui paznic prăbușit în coliba-i de lemn./ Ger și fum
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
minute, secundele adorm, pe somnul ce ne-apasă, în viața de artist minunea nu se vinde, apare în loc trist oceanul se revoltă în aer se cern ape. Sunt supărat și te lovesc mânie, cu ura încleștată în dinți de măcelar scrâșnesc și freamăt, trec peste amar până și el tot plânge, dânsul... Dracul. Poate m-am pus în ,,cheie sol" greșit partitura tremură a frig in simfonie prin nefiresc indus de ironie aplaud si mușc mărul interzis. Referință Bibliografică: Mărul interzis
MĂRUL INTERZIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Marul_interzis_petru_jipa_1349113861.html [Corola-blog/BlogPost/359054_a_360383]
-
să aibă azi orașul Buhuși! Ea e reprezentată de simbolul suveicii și al bobinei (care se referă la fabrica de postav, acum pe chituci), precum și al crenelurilor de cetate, semnificând istoria seculară a unei așezări în care ctitoriile întemeietorilor ei scrâșnesc morbid (este cazul Rateșului de la Orbic, stație de poștalioane, fortificată, și al Palatelor Domnești care au aparținut familiei Buhușeștilor, ca să nu mai vorbim de fosta fabrică de postav, care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
Autorului Se-nghesuie secunde sub pielea de copac E Timpul moartea vieții-n clepsidră măsurată Iar Spațiul e o luptă, un Univers opac Mișcarea-i suferință în pauza din soartă... Se-ascunde clipa moartă, sedimentând uitări Îmbătrânește ramu-n durerea temporală Scrâșnesc a neputință nodulii de pe flori Și de sub coaja ginko tumoarea strigă iară... E timpul moartea lentă insinuată-n viață Cu fiecare clipă ce trece ...noi murim Schimonosește Timpul, ''frumosul''în paiață Deși noi toți știm asta,cum să trăim ..nu
TIMPUL, MOARTEA VIEŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Editura Timpul_moartea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367287_a_368616]
-
altfel, P*ță, nu te mai iau în căruță". După ce soldatul se îmbracă și primește pușca înapoi de la oltean, îi spune: „Neicuță, ascultă comanda la P*ță! Culcat și mănâncă puțin ra*at”. Olteanul, privind la soldatul care se duse, scrâșni din dinți ți-i zise muierii: „Îl văzuși, al dracu'... la ce-l duce capul?" Olteanca i-a zis: „Tu văzuși ce făcuși, pe la bot te murdăriși, iar acuși să poftești la popă să te aghesmuiești, că în casă cu
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
Dar, Herr Kapitän..., am încercat să mă disculp. Gura! m-a plesnit unul dintre paznici peste obraz. Și-a făcut apariția și Feldwebel-ul Johann, avea un ochi tumefiat și dintr-o buză spartă i se prelingea sânge. Mopsul a scrâșnit din dinți când m-a văzut. Nu mai vrei să dai telefon, hai? a răcnit ca turbat la mine. Porcul a găsit că subalternul său se manifesta exagerat. Schweig mal, Johann! a poruncit încruntându-se. Ce e cu gălăgia asta
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
spintecă văzduhul și ajunse deasupra mașinii. - Strănepote, încetează cu neroziile! Părăsește acel trup, căci în el sălășluiește un suflet arvunit diavolului! - Nu-ți ține vicleșugul, străbunicule! - se auzi un rânjet din autoturism. Vulturul prinse mașina cu ghearele-i puternice. Roțile scrâșniră pe asfalt frânând brusc, dar la fel de brusc demarară trântind pasărea printre țancuri și brazi. Ofensat, Contele își desfăcu mantia neagră și urmărirea reîncepu. Mașina parcă alerga singură. Toate comenzile se blocară și deveni un robot scăpat de sub control. În acel
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1431609503.html [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
putere costelivi ai nervosului motor. Degeaba îi biciuia Mototolea cu accelerația, degeaba se opinteau jigăriții de cai (ne)putere, că mașina devenise barcă pe valuri, nemișcată nici măcar cu un milimetru. Ca un turbat, Mototolea apăsa în neștire pedala de accelerație, scrâșnind din dinți și mârâind, ca o placă stricată de gramofon: --Cine nu riscă, nu...cine nu riscă, nu...cine nu...nu! Speriați, țiganii amplificară hărmălaia: --Haoleeu, haoleeu! Ce faci, dom’lee! Haoleeu, ne îneeci! Măiculițăă, unde ești? Mustăciosul încercă să
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
frunzele de nuc se citește lehamitea, unele păsări triluiesc tropare, altele doar deschid ciocurile a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își fac cruce cu limba, întreaga zidire scrâșnește că un depou. Numai pe mine mă îneacă râsul. Referință Bibliografica: Râsul / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Râul Bâz : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RÂSUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1408433930.html [Corola-blog/BlogPost/352176_a_353505]
-
valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții depresivi al unui vis claustrofobic, curgând într-un etern purgatoriu, spre o vale fără cuvinte, fără ecou. Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou, își anchiloza timpul curbându-l neputincios, de el agățând mâinile-ncleștate, scrâșnind în dinți și cu ochii închiși așteptam o dimineață-n libertate, sperând la zorii ... Citește mai mult Încă nu observ că pământul se-nvârte!? Posibil a fi rotund însă nu pare!? Cum au ieșit munții ăstia din zare,în locul lor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
cu valuri virtuale,lovindu-mi capul de pereții depresivial unui vis claustrofobic,curgând într-un etern purgatoriu,spre o vale fără cuvinte, fără ecou.Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou,își anchiloza timpul curbându-l neputincios,de el agățând mâinile-ncleștate,scrâșnind în dinți și cu ochii închișiașteptam o dimineață-n libertate,sperând la zorii ... XXXIII. JAZZ, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014. Ochii mari sub sprâncene înalte scăpau lacrimi curbate. Preaplinul amestecându-se, în fumul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
cu viorele sunt călcate de hăitași Triluri lungi de pasarele alungate de gonași Și tot freamătul din codru,se oprește un moment, Chiar și inima de lotru stă la pândă,mai atent Ceasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș, Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminiș. Speriați și tremurânzi,iată vin pe cărărui Fulgerând din ochii blânzi,căprioara cu al ei pui. La un semn fără de noima,răscolind natură muta Cavaleri regali cu faima,încolțesc curând pe ciuta. Cu paloș
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445939038.html [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
să nu fie oameni miloși pentru că aceștia vor transmite animalului starea de teamă, fapt ce îl va face să moară foarte greu iar carnea lui să nu mai fie bună la gust. De asemenea, sacrificatorului nu îi este îngăduit să scrâșnească din dinți în timpul tăierii, deoarece carnea va fierbe foarte greu. Cei mai în vârstă, din sat, spun că tradiția cere ca soțiile gospodarilor, care sacrifică porcul sau un alt animal pentru consumul din zilele premergătoare Crăciunului, să înmoaie în sângele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor Sub copite scrâșnindu-mi, apucate pe-un hau, Mă opream prosternat peste aprinsu-ți bujor, Nechezând după nopți și-amintirile lor, Ca să pasc roua sfântă peste pântecul tău. Azi îmi mestec nutrețul ferit de regrete, Aminitindu-mi de față cu caftan străveziu Peste solduri
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
cânt. Am bărbat cum mi-am dorit: El acasă..., eu la birt. GHEORGHE: Dacă-aici e loc sfințit Ce prost am fost c-am lipsit!... Veneam și mă-mpărtășeam Și grija nu-ți mai duceam... (O amenință cu degetul arătător, scrâșnește din dinți). Câțiva pumni dacă-ți căram, Jur că vină nu aveam! Te lecuiam de băut, Și nu eram troglodit... Să te-qaștept, să mor de frică? Sfinte, ce-i cui-a mea Florică!... FLOAREA: (Floare nici nu l-a observat
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444937.html [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
la poartă să-mi scuipe obrazul senin ceva se întâmplă cu lumea aceasta ceva se petrece cu spaimă mereu o molimă roșie bântuie țara și lanțul apasă pe inimă greu de-atâta obidă ne strângem cu pizmă și râdem sardonic scrâșnind din măsele nici luna nu vrea să ne mângăie noaptea iar soarele stă rușinat printre stele îndură-te Doamne de neamul acesta îndură-te Doamne de semenul meu mi-e palidă fruntea de-atâta durere mi-e tristă privirea și
RUGĂ PENTRU MÂINE, POEM DE MIHAI GANEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ruga_pentru_maine_poem_de_m_al_florin_tene_1361338551.html [Corola-blog/BlogPost/341338_a_342667]
-
sigură că am ghicit. Ai vrea spre tine să alerg și să te bucurii c-am venit... De ce subiectul ocolești și nu vrei sincer, să-mi răspunzi? Oare, cum pot să te mai cred, când gândurile îți ascunzi? Oftezi mereu, scrâșnești din dinți, te-ncrunți ades și taci... Indiferent ce ai de gând, nu mă interesează ce ai să faci. A fost frumos, a fost ce-a fost, atunci... cândva... demult... Însă, de când ne-am despărțit, rămas-au toate la trecut
RĂMAS-AU TOATE LA TRECUT... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ramas_au_toate_la_trecut_georgeta_nedelcu_1327358261.html [Corola-blog/BlogPost/359890_a_361219]
-
părintele Gh. Paschia, alături de Sf. Evanghelie, principala temă, pe care și-a construit predicile, discursurile, lucrările moralizatoare. A fost un adevărat apostol al bunei-cuviințe, într-o lume atât de bulversată din punct de vedere moral. În vremea în care dreptatea scrâșnea după gratii, adevărul era crucificat la porțile cetății, eroii erau socotiți criminali, iar nulitățile ajungeau academicieni, părintele Gheorghe Paschia alcătuia în liniștea odăiței sale lucrări fundamentale, prin care vrea să învețe lumea și mai ales tineretul cât de frumoasă și
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
nu mă mai udă, nu mă mai atrage aruncarea în centrul inelelor din ce în ce mai mici. chipul tău lasă urme adânci pe fiecare circumferință. aleg conul cu vârful înfipt în adâncul apei. îl privesc răsturnat. îmi las pleoapele să adoarmă mintea. creierul scrâșnește dureros. refuză închiderea unei porți de siguranță. în spatele ei l-am lăsat să prindă minciunile unui timp murdărit, unui timp al banalului dezgolit de moarte. un timp indecent în care rupeam fâșii de falsitate căutând echilibrul. salt printre algele firii
ALTE LITERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_litere_anne_marie_bejliu_1348612332.html [Corola-blog/BlogPost/343852_a_345181]
-
dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
morții mele, duhurile cele rele m-au înconjurat din toate părțile. Unele mugeau ca niște fiare sălbatice, altele lătrau ca niște câini, iar altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, mă amenințau, se pregăteau a se arunca asupra mea și scrâșneau din dinți, privindu-mă. Eram nimicită de groază când, deodată, am văzut doi îngeri stând la dreapta patului meu și vederea lor îmi dădea curaj și îndrăzneală. Abia atunci demonii s-au îndepărtat puțin de patul meu. Unul din îngeri
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
în meseria de monitor general. Imediat i-a notat pe cei turbulenți și i-a adus la catedră. Satisfăcut, domnul Fusulan i-a mângâiat cu „mămica” la fund. S-a făcut liniște, iar bieții mârlani scoteau doar gemete înăbușite sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de păr și de urechi pe Gogu și icneam eu, iar el râdea. M-am supărat și i-am șoptit : - Nu mai râde că
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
meu de vedere, putem merge! Ajunseră destul de repede la gară, deoarece, dat fiind mărimea orășelului, era foarte aproape, indiferent din ce cartier veneai. La scurt timp, după ce își cumpărară biletele, trenul își făcu apariția, pufăind din greu și se opri, scrâșnind din toate încheieturile, în fața gării. Era plin ochi, deoarece mergeau la bâlci călători din multe alte localități care erau pe traseul liniei ferate, din împrejurimile Bărăganului. Se strecurară în tren, prin mulțimea ce se înghesuia, precum sardelele într-o cutie
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
viză și să-l duci urgent la Anișoara ca să-l înregistreze pentru proxima ședință de Consiliu. Cu privirile-n plafon , vicele începu să bălmăjească: --Nu înțeleg...Despre ce contract vorbiți? Nu-mi amintesc... --Cum nu-ți amintești, ticălosule? șuieră primarul scrâșnind din dinți. Ești mai periculos decât Bucluc. Ăla vrea doar să fie corect, dar tu, lichea ordinară, vrei să-mi iei locul. Fălcuțele lui Dolofanu începură să tremure, pe când fața-i lividă se crispă într-un rânjet cu gura întredeschisă
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
le facă curățenie o dată pe săptămână și acuma nu mai vrea să vină la mine. Că-i plătește spor de literatură! - Ai, ai, ai, suspinam noi ușurați. Va să zică totul e în regulă... - N-am să i-o iert toată viața! Scrâșnește doamna Oiterman și bea cu înghițituri mici un pahar cu suc de portocale. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 10 martie 2016 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (68) -TRĂDĂRI PARALELE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul
SCHIŢE UMORISTICE (68) –TRĂDĂRI PARALELE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1457871621.html [Corola-blog/BlogPost/384204_a_385533]