119 matches
-
cantitatea de timp, creier și bani pe care și le vâră în chiloți. Luați-o, de exemplu, pe Selina. Și chiloții ăsteia dovedesc că e vorba de o profesionistă. A dansat ca un vis erotic, păcătos și prostesc. Zâmbetul ei scrâșnit își lua zborul spre nicăieri și pretutindeni. Fața, trupul, mișcările se dovedeau precise în realizare, artă și pornografie. Îi dai lui Dawn ceva de băut? Mi-am ridicat capul. Dama în vârstă din spatele barului schiță un gest spre scaunul de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Mențineți Viteza. Trebuie Să I Se Spună Șoferului Meu Toate Lucrurile Astea? N-ar trebui ca ȘOFATUL să-l ducă de mână? Am părăsit zona vilelor de pe plajă și ne-am îndreptat spre autostrada dublă! Și - iată din nou - conturul scrâșnit ca un ferăstrău al New-York-ului, cu grafica și arta lui. La Ashbery i-am dat șoferului o hârtie de douăzeci. Nu, domnule! spuse el. E rezolvat deja. Vreți să-i dați un telefon domnului Goodney, domnule, după ce v-ați instalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cântam la mandolină și, pentru un efect sonor mai pregnant, mișcam cu talpa pantofului un creion mare, cu opt muchii, pe o bucată de scândură care făcea parte din recuzita micii noastre orchestre. Râcâitul creionului pe scândură dădea niște gemete scrâșnite care, în imaginația noastră întristată, erau pe măsura necuprinsei depărtări în care aveau să se piardă nu peste mult timp acele nespus de frumoase fete. Erau anii când toate fetele erau mici zâne, fermecătoare și misterioase, cu atât mai frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
alți doi, trei. S-a apropiat de mine. Cu spatele întors, mi-a șoptit: „Șterge-o. Te ridică dacă n-o ștergi“. Nu mă mișcam. „Șterge-o, mă, fir-ai al dracului! N-auzi că-i saltă pe suspecți?“, repeta scrâșnit. Nu mă știam suspect. Dar l-am crezut. Știam ce înseamnă să fii săltat, la înghesuială. Până se lămureau lucrurile, îndurai cel puțin câteva batjocuri și umilințe. Prima dată o pățisem în anul trei de facultate. M-au luat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în timp ce unul, ceva mai mic în talie, îmi dădea roade din ce în ce mai multe, celălalt, crescut buiac nici gând nu avea. Înciudat, într-o dimineață, după ce am admirat puzderia de flori din pomul harnic, mă apropii de cel neroditor încă, spunându-i scrâșnit printre dinți: „Dacă la anul, pe vremea asta, nu înflorești, să știi că te tai și în foc te arunc! Ai auzit ce am zis?! Te tai și în foc te arunc!” După un an, când expira amenințarea, părul amenințat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
zis că se păstrează pentru săptămânile schimbului trei, când își scotea pârleala dezlănțuindu-se ca un dirijor posedat de tumultul unei orchestre de spinări și creștete chiluge, încropind o simfonie sincopată de chiote și văicăreli amestecate cu înjurături și amenințări scrâșnite. N-ar fi stat ea în loc de poveștile de adormit copiii puse la cale de Milică și de Rafael. Bâta-i sfântă, drept pentru care, madam Ortansa i se dedica trup și suflet. Degeaba că altă dată Rafael reușise s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
m-am răzgândit: — Știu că momentul e puțin prielnic ca să vorbesc despre asta, dar știți cumva, din Întâmplare, dacă În bagajele lui Mirza Reza s-a găsit un manuscris vechi? Privirea ei se feri de a mea, tonul Îi deveni scrâșnit. — Momentul e, Într-adevăr, rău ales. Nu mai rostiți numele acestui smintit Înainte de a fi ajuns la Istanbul! — E un manuscris de-al lui Khayyam! Aveam dreptate să stărui. La urma urmei, tocmai din pricina acelei cărți mă lăsasem târât În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
șalele. Acesta-i semn de iarnă lungă și grea. ...treaba mergea strună. Secretarul de stat Scileanu își făcuse abonament pe un an la camera roșie. Când avea vreo urgență chema șoferul, traversa în goană Pța Victoriei, Pța Matache și frâna scrâșnit la clubul din Pța Gării. Din păcate, ca după orice anotimp strălucitor, frunzele fericirii lui Ionică începură să pălească. De prin noiembrie, cineva - naiba mai știe cine - veni cu îndemnul de a se realiza o emisiune TV cu audiență națională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fi avut cum să intervin. Da, da, îl îngână Dan, malițios. Mecanismul alegerii... Înțelegem! Exact! i-o taie Bursucul. Să nu mai pierdem vremea. Să pătrundem! Continuăm in situ, dacă vreți, captivanta noastră conversație. Cheia mânuită de Avocat se afundă scrâșnit și culisează îndărătnică, în ditamai broasca mânăstirească, iar ușa greoaie se îndepărtează, în fine, de canat. Pășind prudent, Fratele se strecoară cel dintâi, pipăind pereții de la intrare, cu acribia orbetelui, în căutarea unui întrerupător. Nu aprideți lumina! rostește calm Arhanghelul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
strângând o furcă de fier în mână, mormăi cu o ură care-i învinețea vorbele: ― Lasă, că le facem noi de petrecanie, soarele, și dumnezeii, și precista, și... Sudălmile i se încîlciră în cerul gurii până se înecară într-un scrâșnit. Chirilă Păun, ținîndu-se pe lângă Nicolae, țipa ca o babă, amenințând cu o pușcă luată de la jandarmi și întrebuințată în chip de măciucă. Mai departe, în mijlocul unei îmbulzeli, Toader Strîmbu, înarmat la fel, se jura că n-are să se astâmpere până ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
subiect care va fi pus în discuție acum era responsabilitatea altor persoane. Ripley îi pusese deja la curent cu absența deconcertantă a destinației prevăzute. Parker își zise că mai bine reintrau cu toții în hipersomn ― operațiune neplăcută ― și trase o înjurătură scrâșnită. Era pornit împotriva oricărui lucru care ducea la întârzierea plății. ― Știm că nu suntem în preajma lui Sol, căpitane, zise Kane, vorbind în numele tuturor. (Ceilalți cinci, cu ochii fixați pe Dallas, așteptau de la el să-i lămurească.) Suntem încă departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sau la zid!!! Acum ieși! Te căutăm noi. De asta să nu duci grijă! N-oi duce grija asta, că am destule altele... Ieși!!! Toaibă a făcut stânga mprejur cât a putut de repede și a ieșit, dând un bună ziua scrâșnit. Cu mintea răvășită, a pornit spre casă, dar pe drum și-a tras de seamă și a cotit-o spre crâșma lui Prispă. Se însera. Simțea că din urmă vine 122 cineva grăbit. A întors capul și nu mică i-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tata va rezolva problema, l-am enervat așa de tare, încât l am făcut să-și iasă din pepeni și mi-a zis cu voce puternică de om enervat: „Ieși afară, parșivule!”, dar în enervarea lui în loc de „ș” a pronunțat scrâșnit litera s, încât izbucnirea lui suna așa: Iesi afară, parsivule! Am părăsit rușinat prăvălia și mereu mă urmărea acea literă „ș” transformată în „s” care era cu totul altfel de cum ar fi trebuit să fie. Am povestit acasă la ai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de deturnarea fondurilor pentru învățământ sau sănătate și, mai ales, de jumulirea zilnică a fabricilor și combinatelor.“ Doctorul făcu o pauză. Nu atât de efect oratoric, cât de durere. Junghiul acela din umărul drept venise iar să-l chinuie. Gemu scrâșnit, încercând totuși să zâmbească, de parcă atunci îi mai venise o altă idee, aceea pe care tot o căuta să-i întărească afirmațiile. „Fiindcă sunt în sală și mulți tineri, după cum constat entuziast, le pot spune că, de altfel, dacă studiem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe Theo. Copilul plângea la fel. Și tot timpul. Masa lor de Crăciun, la fel ca toate mesele, de vreme ce nici unul dintre ei nu știa să gătească, fusese constituită dintr-un semipreparat pregătit la microunde și consumat în acompaniamentul unui zgomot scrâșnit, ca de motor, care se auzea de la etaj. Ăsta e plâns controlat, decretase Amanda din spatele buzei paharului de vin care fusese umplut în mod repetat. Lui Hugo, însă, nu i se părea deloc controlat. În urma tentativelor Amandei de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Crede că sufăr de o depresie adâncă. Combinată cu diabetul... - Depresie pe dracu! Te-ai dat și la ea? - Ești nebună... - Asa, înjură-mă, boșorogul dracului! Unde pleci? Unde? Ușa trântita zguduie clădirea. Îmi vine să îmi mușc mâinile... Plâng scrâșnit, bărbătește. Mă fac că nu o văd pe chinezoaica, patroana blocului... Klick. Dinspre mal se aude fâsâitul valurilor murind în nisip. Undeva o trompeta țipă răgușit o melodie pe care nu o pot recunoaște. Dau încet și ritmic din brațe
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Finalul spectacolului îi e, probabil, și nota cea mai directă, cu toată încărcătura metaforică: pereții de pânză care cad (inclusiv diafanul fundal strehlerian), dezvelind măruntaiele scenei, Lopahin încuind cu zgomot surd ușile sălii, și apoi masivele cortine de incendiu coborând scrâșnit, dinaintea spectatorilor prinși în capcană, ei și uitatul Firs. Și dulapul-coșciug, din care renaște, teatral, o livadă în miniatură. O livadă de vișini înflorită. (Iulia Popovici) Alexa Visarion a conceput lumea livezii de visini ca pe una insularizata, dar o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o mistuire totală a sinelui, tematica erotică se potrivește ca o mănușă. Puține dintre aceste fragmente nu sunt prin urmare erotice. În fapt, majoritatea poemelor Liviei Iacob sunt declarații de dragoste (întotdeauna pătimașe, indiferent de sonul lor dominant: exuberant, dulce-amărui, scrâșnit, disperat), proiectate, unele dintre ele, pe fundalul unui tablou urban în care se duce lupta de-a supraviețuirea. De fapt, de-a agonia. În orașul "sterp, nedăruit" al Liviei Iacob (un fel de monstru apocaliptic, adesea căzut într-o periculoasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îngropat până la genunchi/ în pământul putreziciunii./ Zbor negru,/ puterea șarpelui,/ genunchii avizi de victorie". Cum se poate cu ușurință observa din exemplificările de mai sus, încărcătura tensională aparte din aceste poeme ale Carmeliei Leonte provine însă mai ales din dialogul scrâșnit sau patetic, dar întotdeauna cutremurător, cu intangibilul funest. În fond, moartea (ca realitate) din imediata proximitate sau scrijelită direct în intimitatea cea mai profundă a eului liric este adevăratul actant al scenariilor din Melancolia pietrei. Inteligent alese, niciodată clarificate măcar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fructele lor parfumate. Șoferul autobuzului intrase în intersecție și încercase să vireze la dreapta. Luase curba încet și se făcuse nevăzut. De parcă ar fi intrat într-un tunel transparent. Rămaseră-n urmă vălătucii de fum și cîinii lătrînd. și urmele scrîșnite ale pneurilor. Martoră a fost doar o indiancă bătrînă. Tremurînd sub primele raze de soare, femeia își făcu cruce și-apoi căzu în genunchi. Tot restul vieții se rugă cu ardoare. Dar nici unul din cei dispăruți nu mai găsi vreodată
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
vârful degetului de la stânga își pipăie pomeții colțuroși, tâmplele tăioase, linia prea fermă a nasului.Nici o înșelătoare umbră de nostalgie ; doar acceptare liniștită, încrâncenarea de-a exista ; un acord adânc cu întâmplările și vârstele, primite cu lăcomie, în arcul lor scrâșnit. Otrava a săpat și a coclit șanțurile obrazului și gâlgâie în vene, mici clocote rebele. Jumătățile ferestrei balansează, se apropie și iar se depărtează, suprapun și din nou despart chipul proaspăt de demult care rulează pe retina rănită a femeii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stagnant din punctul Perna de Jad. Figura 4.18. Apăsarea urechilor și bătăile ritmice pe cutia craniană: (stânga) degetele arătătoare încrucișate peste degetele mijlocii, gata să pocnească; (dreapta) degetele arătătoare pocnite peste cap pentru „a bate darabana pe cutia craniană” Scrâșnitul din dinți și din gingii Tehnică: șezând, stând în picioare sau întinși în pat. Închideți maxilarele, astfel încât dinții să fie strânși. Scrâșniți din dinți și deplasați-i astfel încât mușchii maxilarelor să se umfle la tâmple. Eliberați și repetați cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu degetele arătător și mijlociu de la mâna stângă punctul care se află la jumătatea distanței dintre anus și scrot. Dacă acest lucru se realizează cu o presiune suficient de puternică și este combinat cu respirația profundă și lentă și cu scrâșnitul din dinți, atunci sperma nu se va pierde”. Tehnicile taoiste de înfigere și retragere din timpul actului sexual au și ele rolul de a prelungi actul prin întârzierea sau prevenirea ejaculării. În contactul sexual frontal, de exemplu, bărbatul este sfătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pătrund dincolo de uși (spațiul de după una dintre ele era umplut doar de un ochi albastru care mă privea). Cu cât coboram mai mult, etaj după etaj, adîncindu-mă tot mai mult în penumbră, scenele deveneau mai penibile, 157 mai apăsătoare. Țipete scrâșnite mă îndepărtau de anumite zone. Gemete de plăcere bestială îmi ridicau sângele în obraji. Mai smulgeam de pe uși lacătele moi, la întîmplare, dar mă-nduplecam tot mai greu să arunc o privire în camerele cufundate-n abjecție. După ce-am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de o șosetă. Logan Închise ochii, Încercând să nu audă sunetul făcut de pielea care se separa de structura de mușchi de dedesubt: ca și cum ai rupe partea de sus a unei salate. Lăsând să se vadă craniul. Sunetul asemănător cu scrâșnitul din dinți al fierăstrăului reverbera În camera faianțată, iar stomacul lui Logan fremăta. Și În tot acest timp, Isobel era foarte detașată, expozeul ei netrădând nici o emoție. Dintr-odată fu bucuros că nu se mai vedeau. Nici gând să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]