89 matches
-
Își face de lucru prin spitale, se duce la șantierele de construcții din Bronx. Banii pe care bătrână-su nu-i aruncă pe femei și cai de curse, Spunk îi dă pentru acte de caritate. — Rămâne cum am stabilit. Alt scrântit. — Avem nevoie de el. Tare mai avem nevoie de el. Cu el distribuția e gata E perfect pentru noi. Puștiul ăsta va deveni cât se poate de mare. Spunk e dat naibii, moșule. Hei, spuse el, râzând scurt, crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Eddy Wright” „Credeți” s-a adresat, într-un târziu, Donna Iulia doctorului - „că există pe lume vreun bărbat care să mă merite?” „Nu, doamnă, și nici nu cred că a existat cândva vreunul!” i-a răspuns acesta, socotind-o nițel scrântită. „Se vede că nu l-ați cunoscut pe Vânătorul de lupi albi!” a zis, râzând, Donna Iulia. „Sunteți doar de câteva luni aici... Venise din lumea largă anume pentru mine! TREBUIA să ne întâlnim! Eu asta n-am priceput! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Dragomirescu, care i-a și coordonat teza - a preluat de la mentorul său atît concepția clasicizantă despre „estetica integrală” și „capodoperă”, cît și idiosincraziile dogmatice. Fostul director al Convorbirilor critice avea însă, în privința modernismului estetic, opinii mult mai drastice: „poezia voită, scrîntită și fără sentiment a lui Arghezi”, „nevropatismele lui Vinea, Baltazar, Aderca ori Barbu”, „publicații ca Contimporanul, ce parcă sînt scrise în cămășile de forță de la Mărcuța” (M. Dragomirescu, Critică, II, Editura Institutului de Literatură, 1928, p. 294). Sesizînd introducerea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de manipulare. Pașii noștri-nceți și siguri ne îndreaptă spre uitare, Viciați de incultură, de-analfabetismu-n floare. Cum să mai clădim destinul, viitorul țării ntregi Cu aceste mutre acre, adormite prin bodegi, Ce răsar de prin maidane cu toți șchiopii și scrântiții, Toarnă bârfe în pahare și o fac pe erudiții?! Noi ne-am învățat să tragem la răspundere pe alții, Să dăm vina pe cei care vin din alte generații, Să ne acuzăm destinul că ne-a dat să fim români
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
compact de tineri ca să-și lase mîinile slobode să rătăcească cu discreție. De la barul unde se sprijinea În coate, Yvonne făcu o mutră disprețuitoare arătînd spre Pierric, care zgîlțîia cu putere un flipper de lîngă ușă. - Ia uită-te la scrîntitul ăsta, nici măcar nu sînt gologani În mașină, Îi șopti ea lui Gwen, care stătea cocoțată pe un taburet alături. Doar nu costă nimic, e ceva. Privirea Îi alunecă spre cei doi Kersaint care mergeau de la unul la altul, Împărțind strîngeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu seamă dacă e seară și ulițele sunt pline de șanțuri și gropi; dacă zărești un felinar fosforescent care te orbește, stai o clipă locului și uită-te în jos, altfel ai să te trezești într-un șanț cu glezna scrântită. Hinchipunul încă se mai ține de șotii; chiar și în nopțile cu lună îți iese la drum de seară cu lanterna magică să te sperie. Trecem pe lângă casa vampirului în formă hexagonală, construită din uși în formă de sicrie, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
eu am o hartă care mă ajută să mă descurc. — Hartă, ne-hartă, n-ai cum să cunoști Brooklyn-ul după hartă, zic. — Știi să-noți? zice, așa, hodoronc-tronc. Doamne! Numai că, știi, acum Începusem să pricep că tipul era cam scrîntit. Băuse și mult, bine-nțeles, dar avea În ochi o privire dementă care nu-mi plăcea. — Știi să-noți? zice. — Bine-nțeles, zic. Dar tu? Nu, zice. Doar cîteva mișcări. N-am Învățat bine. Păi, e ușor, zic. Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Cum mânca, cum trăia, cum venea și se ducea totuși, numai bunul Dumnezeu știe. Negreșit se afla în paza unui înger vrednic, fiindcă din punctul de vedere al aritmeticii obișnuite a vieții pe pământ era ceea ce se numește țicnită rău, scrântită, dusă de pe lume. Nesupărând însă pe nimeni și cu desăvârșire singură, trecea nebăgată în seamă prin tramvaie și parcuri, pe coridorul blocului, la prăvălie. Avea pensie de urmaș, dar făptura ei măruntă nu mai prezenta acum interes pentru noua generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cu războiul ista te pomenești că nici doctori n-or mai fi. S-or fi dus la război cei tineri, da’ cei bătrâni cred că au rămas acasă. Știam de la tata un doctor bătrân care i-o îndreptat o mână scrântită. Numai să mai trăiască. Poate om avea noroc. Și bine ar fi dacă nu s-ar fi smintit vreo așchie de os de la locul ei... Dumnezeu știe, da’ aflăm noi mâine - a încheiat vorba Maranda. A doua zi în zori
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Eloise, tînăra văduvă de război a lui J.D. Salinger, care, Împreună cu o veche prietenă și copilul ciudat al acesteia, Ramona care avea, să ne aducem aminte cum putem, prieteni imaginari reușește performanța de a ne scrînti inimile În Sărmana gleznă scrîntită. În rest, ce-ar mai fi de spus despre film? Visele. Visele ocupă un loc aparte În text. Și În imagine. Mai Întîi, eroina Își povestește visul cu caii albi ce trag o căruță Încărcată cu clopote, apoi Își imaginează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Unui țăran autoritățile comunale îi fac din răzbunare act de deces, îi refuză dările sub cuvânt că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic roman maritim, adoptă un zolism în modul mai emoționat și mai artist al fraților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
salva pe naufragiați; lăsînd la apă o ambarcațiune, îi pescui și pe ei și coșurile de saulă și vîslele și tot ce se mai găsi pe apă, aducînd apoi totul pe punțile sale. Cîțiva umeri zdrobiți, cîteva încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]