104 matches
-
ca de obicei de realizările mele, respectuos și invidios în egală măsură - eu, unul, nu mi-am deșertat mațele de-o săptămână. În acest moment mă ridic cu greu de pe colacul WC-ului și, cu un icnet de animal biciuit, screm din mine trei stropi apoși în bucățica de pânză în care-și adăpostește sfârcurile ei prăpădite soră-mea cea de optsprezece ani, cu pieptul ca scândura. Sunt la al patrulea orgasm al zilei. Oare când o să-nceapă să curgă sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
făceau fiindcă strada era de regulă pustie și nu aveau altceva mai bun de făcut. Din acest motiv, Ioana se plimba întotdeauna pe străzi pustii, unde singura animație era dată de câțiva băieți șezând pe marginea caldarâmului, iar când aceștia scremeau câte un comentariu aparent admirativ, Ioana tremura de plăcere, bătăile inimii i se potoleau, fața i se destindea, încrederea în sine îi umplea fiecare nerv și căuta din nou aglomerația marilor bulevarde. Prietenia dintre aceste două fete a început în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sînt tot timpul ? — Absolut ! spun imediat. Ne place foarte mult să colaborăm, Într-o echipă sinergică... Îhm... operațională și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvînt din ăla lung și impresionant, cînd fac greșeala să mă uit În ochii lui. Știe că bag din top, nu ? O, Doamne. Ce rost mai are ? — OK. Mă rezem de peretele liftului. În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
putere pentru a și continua politica privind IMM-urile și, începând din ’96 încoace, UDMR merge mereu cu învingătorul, așa cum a făcut recent la Cluj. N am înțeles de ce asta se cheamă modelul românesc. AȘTEPTÂNDU-L PE ILIESCU S-au scremut munții și-au născut un șoarece: alegeri preliminare și mai puțini vicepreședinți. Atât a reușit PSD după un lung și chinuitor travaliu, care s-a vrut o amplă și lucidă analiză a eșecului înregistrat la locale și măsuri pentru viitor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pântecul mărit și tare, ca umplut cu fontă, pe care mi-l apropiai, presându-i astfel șezutul de josul pântecului meu. M-a primit atunci întreg și fără cea mai slabă șovăire a trupului. - Faust, partea a treia - s-a scremut după aceea piticul dinlăuntrul meu, între două miorlăituri de plâns isteric. Dințișorii lui de știucă mi se înfipseră în colțul inimii, de astă dată mai îndelung ca în alte rânduri și durerea ascuțită a splendidei mele izolări reveni după declupare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
închiși ai scurtei. Fătase cu greu vițelul și totuși vaca n-avea liniște. Îl lingea de sânge, întinsă pe dușumeaua grajdului, însă izbea și cu picioarele. Mă uit sub coadă și văd altă căpățână, prea mare să iasă. S-a scremut vaca din toate puterile și n-a izbutit nimic, până nu m-am opintit să trag de frânghiile aduse pe dinăuntrul ei”. „L-am scos mort!” încheie dânsul. „Dar unul a scăpat”, susținui satisfăcut. „L-am vândut măcelarului, că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
din stirpea brumariană. Ce se afla în dovleacul dânsului? Sinonimia sălbatecă de bună seamă: între auctor de cărți, scriitor și stihuitor, că de cunoaștere a înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul celora de mă confinează la prozaitate (când nu-mi neagă, aidoma Pelicanului din Țicău, existența textuală, sub pretextul că literatorii secretă doar poeme, narațiuni și critică literară, eventual teatru)? Po(i)etul, nescriind științific, nu-și justifică locul, slujba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
simțeam nelirică, neepică, nedramatică, iar critica literară, nobilă activitate (când e căutare a diferenței specifice a opului și/ sau auctorelui), nu îmi convenea deloc. Aveam scuza de a nu ști, atunci, că iaste critică literară de esență patafizică, de vreme ce se screme să se constituie în știință a particularului textual, umblând eu după general, universal, tipuri, procedee, reguli de funcționare și legi, de parcă aș fi fost nepot de soră al Stagiritului. Exploram biblioteca lui Des Esseintes și publicam, în Dialog sau Opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
presiunilor, să schimbe nici un mărunt funcționar în cîrlănăria ce-i fusese încredințată. Fiecare un văr are (ori cumătru, nănaș, frate, socru, ginere, fin, șogor)... cu trecut de politruc, securist, ciripoi, activist, prim-secretar, deputat în M.A.N.: și se screme să-l salveze de la rușinarea publică sau de la falimontul moral. Nici măcar Mareșalul Antonescu, șef de stat autoritar, nu reușea să antameze serios, fie și vremelnic, esența cumetrialității. Revoluțiile, ai văzut, nu duc decât la reașezări. Și cu ce sacrificii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
piatră are simțăminte mai curate. Carnea la ce poate să se gîndească decît la altă carne. Dar ca să nu se simtă prost, Îmbracă acestă gîndire În haine cît mai elevate. Mi se face greață de atîta metafizică cît s-a scremut să emane creierul uman. Dă ceața aceasta la o parte și abia atunci Îți vei da seama ce hău se va deschide În fața ta. În fond, pentru ce ai nevoie de organism biologic ca să poți exista? Abia În afara materiei poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o latură a casei până la fereastra toaletei pe care o lăsasem descuiată. A fost bine că am mers cu băgare de seamă, deoarece lumina era aprinsă și dinăuntrul camerei micuțe se putea auzi sunetul inconfundabil al unui bărbat care se scremea pe vasul de toaletă. Făcându-mă una cu peretele în umbră, am așteptat până când a terminat și, în cele din urmă, după ceea ce îmi păru să fie 10-15 minute, am auzit sunetul apei trase și am văzut lumina stingându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
foarte drăguți, zice el În momentul În care liftul se repune În mișcare. O echipă foarte prietenoasă și muncitoare. Așa sunt tot timpul ? — Absolut ! spun imediat. Ne place foarte mult să colaborăm, Într-o echipă sinergică... Îhm... operațională și... Îmi screm disperată creierii să găsesc un cuvânt din ăla lung și impresionant, când fac greșeala să mă uit În ochii lui. Știe că bag din top, nu ? O, Doamne. Ce rost mai are ? — OK. Mă rezem de peretele liftului. În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Încet. Dar se vede că nu te-a auzit, e bătrână, săraca, simțurile i-au slăbit. — Mamă! Încerci să strigi mai tare, dar degeaba Îți Încordezi gâtul, doar un sunet gâjâit, indistinct iese din coardele Întinse. — Mamă! Te forțezi, te scremi, disperat, dar vocea nu ți-o auzi și nici umbra nu ți se Întinde pe iarbă, cum, nici măcar ea să nu Întoarcă fața spre tine? Cum, nici măcar ea să nu te bage În seamă? Și tu, care toată noaptea ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi // călări) 2278 o ladă * ESPRESII COMUNE a se târși a se screme a-și pișa ochii popa-belea borcănos 2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul, luminos vina * ta 2285 punct de vedere-și scop Elementul nativistic 2287 Domnule M alb ca neaua 2289 Anderen, ziar, atenție, țară dalbă, șiruri, sirag sigur 2291 a giugiuli
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și un papagal vorbitor. În momentul în care fugi pe ușă,întrucât se scăpa pe el, pisica o luă ușurel, printre picioarele sale, și ieși. El se duse unde-l împingea nevoia cea mare a momentului. Și începu să se screamă. Și se scremea, se tot scremea, dar, zadarnic! Fără nici un efect pozitiv. Dimpotrivă. De la un timp,începu să-l doară stomacul. Se alarmă. Se întrebă, năucit, ce să facă, pentru a scăpa de constipația, care, tocmai atunci, pusese stăpânire pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vorbitor. În momentul în care fugi pe ușă,întrucât se scăpa pe el, pisica o luă ușurel, printre picioarele sale, și ieși. El se duse unde-l împingea nevoia cea mare a momentului. Și începu să se screamă. Și se scremea, se tot scremea, dar, zadarnic! Fără nici un efect pozitiv. Dimpotrivă. De la un timp,începu să-l doară stomacul. Se alarmă. Se întrebă, năucit, ce să facă, pentru a scăpa de constipația, care, tocmai atunci, pusese stăpânire pe ființa sa. Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în care fugi pe ușă,întrucât se scăpa pe el, pisica o luă ușurel, printre picioarele sale, și ieși. El se duse unde-l împingea nevoia cea mare a momentului. Și începu să se screamă. Și se scremea, se tot scremea, dar, zadarnic! Fără nici un efect pozitiv. Dimpotrivă. De la un timp,începu să-l doară stomacul. Se alarmă. Se întrebă, năucit, ce să facă, pentru a scăpa de constipația, care, tocmai atunci, pusese stăpânire pe ființa sa. Și, nici nu venea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
unele chestii care nu-i plăceau pe atunci. Dar s-au dus acele vremuri, și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am strămutat și ziua națională. Și după ce aleșii patriei s-au scremut zile întregi, ca să stabilească o zi națională, au nimerit mai ceva decât cu nuca-n perete. Nu au vrut să fie nici 9 mai, ziua independenței Principatelor Unite, nici 10 mai, zi care are mai multe conotații în istoria românilor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
procreator de copii când i-a venit rândul și cu speranțe deja mărturisite, de a-și urechea nepoții, au fost consemnate în procesul verbal pentru a rămâne pentru posteritate: „Măi băieți, chiar nu-nțelegeți că nu trebuie să vă mai scremeți atât pentru fiecare chestie de-asta? Cât vreți să mai stăm? Și tu Bocule nu te holba așa ca la poarta nouă? Ia vezi să nu scot iar cureaua. Dați-i drumul, dobitocilor! La muncă! Chiar dacă nu avem temeiul legal
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
385 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI După 20 de minute, has-Satan și bărbatul mătăhălos meștereau la un strung de o șchioapă, pus într-una dintre magaziile din spate ale fermecătoarei, modelul în oțel al cheii pentru care atât se scremuseră și pentru care scurtaseră de urechi pe atâția dintre regii aievea încoronați, dar pas să cunoști lucrul acesta, ai orașului București. Obținură o cheie pe cinste. Era croită dintr-un metal ușor, aristocrat. Licărea ca o platină. Mătăhălosul înhăță cheia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
esențe. Restul este destinat putrefacției. Eroic este și curajul autenticității trăirii, nu doar cel al gloriei. Acropole, Capitoliu și Golgota - trei mari coline ale spiritualității umane. Celebritatea este tot o bârfă, dar... post-mortem. Gloria este o povară. Trebuie să zâmbești scremut tuturor. Se pare că numai chinul este teascul care poate scoate genialitatea din om. Geniile știu să rămână copii eterni într-o lume a țărânii. Popoarele puternice și-au convertit tragediile în eroism. Dacă trăiești opera, vor supraviețui și viciile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Îmi Înăbușea strigătele ca un capac pe o oală care fierbe doctorul vocea lui albă tifon tavan și zăpadă am pierdut pulsul copilului și moașele masîndu-mi burta brațele lor rostogolindu-se ca niște făcălețe pe pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă În salonul gol pe Întuneric ca o trezire Într-un cavou clinchetul bănuțului de la mînă lovindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mult de apa care curge. Când și când, unul din noi cobora spre apă, căutând urme de-ale vrăjmașilor, dar până la miezul zilei n-am dat de ei. Se făcuse de prânz când le-am auzit glasurile. Horcăiau și se scremeau așa cum se Întâmplă mereu când sunt mulți oameni și femei laolaltă. Câțiva umblau după urme prin pădure, dar atât din vorbele rostite cât și din cele spuse În minte, mi-am dat seama că erau cu toții supărați. M-am strecurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
23. - Nu știu. Nu văzut la el niciodată. - Hai să-i luăm, spuse prima voce. Au și copil. - Nu avut copil când fost În satul meu. - Și ce. Oricum, Îi luăm de aici. Cel cu picioarele negre horcăi și se scremu de câteva ori, iar noii veniți se căzniră să ne ridice. Pe Unu Îl scoaseră primul din casa din piei Înjghebată În grabă și alergară cu el la vale. Nu știam unde, căci Încă nu vedeam nimic. Runa mormăi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
l-am privit lung. Nu mai vreau să mai merg nicăieri, măi Barra, i-am spus. - O să vină Gerul cel Greu. O să-i omoare pe toți. O să ne omoare pe toți. - Când a fost Ceața Adâncă, doar clefăiam și ne scremeam și tot am scăpat. Las’ că scăpăm și de astă dată, ascultă-mă pe mine. Mormăi, ca un urs bătrân și obosit, care nu se mai Împacă nici măcar cu vechiul lui bârlog. O vreme, tăcu. Apoi, se fâstâci. - Păi, Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]