5,013 matches
-
Niederungen, amestec de evocare și ficțiune, de lirism și de epic, în centrul căruia se află Banatul copilăriei scriitoarei. A fost tradus de Cosmin Dragoste, care o și prezintă (și bine face) pe Herta Müller, ieri, colega noastră, germanistă și scriitoare timișoreancă, azi (după 1987), unul din cei mai reputați scriitori germani actuali, răsplătită cu toate premiile importante ale Germaniei. În ZIUA LITERARĂ (nr. 9), poetul Cezar Ivănescu își amintește de împrejurările în care a debutat, consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
sau redați acum interesului public. Fiind fragmente (oricît de unitare sau de rotund alese în jurul unei teme), nu atît valoarea lor literară în sine atrage atenția, ci atmosfera sau personalitățile portretizate acolo. Descoperim o doamnă cu mult talent, pianistă și scriitoare, Constanța Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile și paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu pentru viața artistică și mentalitatea femeilor educate la început
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
pagini, aglomerarea de nonconformism relațional și sexual este cam mare. Cecilia Ștefănescu scrie mult mai bine despre lucruri asumate și cu o oarecare priză la realitate decît atunci cînd operează cu invenția pură. Indiferent în ce direcție va evolua proza scriitoarei, romanul Legături bolnăvicioase (titlul face trimitere, desigur, la Laclos) merită toată atenția. Cecilia Ștefănescu - Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Pitești, 2002,126 p.,f.p.
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
împreună cu versiunea lor italiană datorată românistului Bruno Mazzoni și poetei Biancamaria Frabotta. În afara unei foarte bine venite fișe biobibliografice, consistentă și deloc aseptică, Bruno Mazzoni prezintă sintetic creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
localurile vechi populate de intelectuali, modelele de străveche arhitectură. Autoarea, Mercè Rodoreda, și-a publicat cartea în 1962, la peste douăzeci de ani de tăcere editorială, și de atunci Piața Diamantului a fost tradusă în aproape treizeci de limbi. Faima scriitoarei s-a adăugat catalanilor Miró, Pablo Casals, Montserrat Caballé, José Carreras, A. Gaudi. Cultivând deopotrivă discursul realist, cât și inserturile mitice ori chiar psihologice, romanul câștigă enorm și prin muzicalitatea limbajului, capacitatea de poetizare a cuvintelor din limba vorbită. Biografia
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
important, pe care eu l-am pus în gura unui erou dintr-un roman, dar a trebuit să treacă mulți ani ca să-l pot folosi în scop literar. Există lucruri care ni se par sfinte și pe care eu, ca scriitoare, nu le-am utilizat decât după o lungă perioadă de reflecție, un fel de doliu. Deci iarna reprezintă vârsta celor doi eroi. Ajectivul "lucid" poate însemna intervenția destinului. Fără îndoială, eroina era o femeie foarte lucidă până când e luată de
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
fascinație a răului, a răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și o neînchipuită inventivitate în a le ilustra, care nu epuizează formele de expresie. Întrebată de ce își privește cu atîta severitate personajele, scriitoarea a răspuns: "Nu asupresc, dar nu acopăr. Deoarece mi-am propus adevărul. Adevărul se cercetează la lupă și la microscop. E bine de știut că în acest fel apar toți porii obiectului examinat. Severitatea e lupa mea de care mă
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
denaturat. Înstrăinarea - unul din leitmotivele prozei romanești - nu succede, ci precede apariția celui de-al treilea, elementul destabilizator. Nu infidelitatea este motivul peremptoriu al clivajului, ci se pare că fiecare mariaj în parte își conține cauza rupturii. Spiritul ludic al scriitoarei, dublat de un neîngrădit cinism, creează marele spectacol al înfruntării elementelor cuplului, cînd surd, cînd fățiș, după ce inepuizabila sa fantezie a sudat, prin contracte sociale, parteneri ireconciliabili sub aspect fizic, moral și al opțiunilor estetice - caricatura și grotescul fiind singurele
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
este o erudită în acest cîmp al durerii și se adecvează epocii prin supunerea ei la mitologia bogată a bolii". Boala, am putea specula, e aci fața fizică a unei crize metafizice sau aspectul hidos, pedepsitor, al izgonirii metafizicului. Semnificativ, scriitoarea dotată cu o curiozitate "rea", scormonitoare, inclementă, adaptată Răului generalizat, își recunoaște "un ochi medical, cum există unul pictural și urechea muzicală". Însă, după cum remarcă exegeta sa, "Hortensia Papadat-Bengescu posedă, fără îndoială, ceva în plus față de "ochiul medical"". Astfel ea
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
cancerul uterin al Lenorei și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate fi întîmplătoare, ea își are, probabil, sorgintea în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
a bolii mutilante care-i dă concretețe, se proiectează pe sine, indirect, pe ecranul epicului analitic, precum un "sfîrșit de partidă" ce-o angajează în mod indenegabil. Opțiunea pentru maladiile caracteristice sexului său, după cum am arătat, nu este întîmplătoare: "Neîndoielnic, scriitoarea își detestă și neagă astfel condiția de femeie, o disprețuiește, iubindu-se umilitor în ură. Este exprimat astfel aproape tranșant un misoginism răsturnat sugerînd dezgustul rațiunii față de opacitatea naturii care procreează". Dezgust ce nu reflectă decît pustiul fără rod al
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
de pe piață prin decizii juridice imediat după apariție. Totul a culminat cu un record, în sfîrșit „literar”, demn de Guiness Book: Paulo Coelho a izbutit să semneze toate exemplarele romanului său Alchimistul, tradus în 52 de limbi. În schimb, discursul scriitoarei americane Susan Sontag, laureată a Premiului Păcii, un text critic la adresa politicii actuale a Casei Albe și a situației în lume, nu a fost publicat integral, conform obiceiului, imediat după ce a fost rostit. La ceremonia decernării premiului, găzduită ca de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
XX. Elias Canetti, premiatul Nobel din 1981, revine în actualitatea literară cu jurnalul său londonez, Walter Kempowski reia în romanul intitulat Ultimele salutări vechi și binecunoscute personaje, Fritz Raddatz, un autor incomod, își redactează autobiografia în stil „rousseauist”, Herta Müller, scriitoarea originară din România, care figurează pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură, semnează un volum de eseuri și reflecții în care elementul autobiografic, memoria vie a spaimelor generate de dictatura comunistă se sedimentează literar, autoarea explicînd și geneza acestui
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
desenat prozatorul israelian Amos Oz, a cărui copilărie în Ierusalim l-a făcut să fie expert în „fanatism comparat”. “Orice fanatic are nevoie de un celălalt, ca țintă”, a spus Sami Michael, scriitor israelian rezident în Irak, iar Hannah Awwad, scriitoare palestiniană, s-a referit la aspirația păstrării identității și la faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
ei asupra specificității artistice a creației scriitorilor generației optzeci pot fi citite cu folos și astăzi. În tumultul fonic de după 1990 vocea Magdei Cârneci (după revoluție a renunțat la pseudonimul Magdalena Ghica) nu a mai răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri publice și pe acela, foarte la modă, de militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii din urmă nu s-au bucurat din partea criticii de atenția pe care ar fi meritat
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
se simte o certă prolixitate dublată de o anumită prețiozitate științifică (poate că aceasta a și fost cauza reală pentru care, în momentul apariției în revistele timpului o serie de articole au suferit amputări), care se diminuează pe măsura maturizării scriitoarei. Cu timpul stilul se simplifică, tonul devine tot mai firesc, apar, pe alocuri chiar nuanțele confesive, mesajul este clar, direct, iar cititorul are numai de cîștigat. Cu o onestitate puțin comună zilei de azi, Magda Cârneci reproduce întocmai textele și
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
bluff. Excelente sunt considerațiile Magdei Cârneci despre poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În ianuarie 1990 scriitoarea a ținut la Paris o superbă conferință cu nuanțe confesive, reprodusă în volum cu titlul Poezie și revoluție. Textul excelează prin luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică problemele reale ale societății românești în primele zile de după
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
la grotesc și derizoriu”. (p. 47) Pornită spontan și oarecum accidental această tendință artistică a tinerilor de la începutul anilor ’80 devine, pe măsura trecerii anilor un program asumat în mod conștient pentru compromiterea și treptata destabilizare a puterii comuniste. Concluzia scriitoarei aproape că vine de la sine: „Treptat am realizat noi înșine forța destructurantă a gesturilor noastre artistice. Și cred că aceste gesturi au contribuit cu ceva important, deși invizibil, la starea de spirit a tinerei generații, cea care aprecia cel mai
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
nella vita di Giovanni Pascoli, scrisă în colaborare cu Luigi Guarnieri, a primit medalia de aur pentru dramaturgie italiană). Romanul distins acum cu Premiul Strega are ca temă emigrația italiană în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
deceniul următor, între Parisul realizării sentimentale a Nataliei și îndepărtatul New York din zilele noastre se fixează fruntariile unei narațiuni având în prim-plan o eroină evreică prin naștere, româncă prin darul graiului, stăpânit în toate cutele sale, o eroină intelectuală, scriitoare de asemenea, - de aici și ezitarea de a considera Singurătatea alergătorului de cursă scurtă o autobiografie sau un dar al ficțiunii - problemă secundară, în fond! „Multă vreme am fost convinsă că mie nu mi se poate întâmpla nimic special - mărturisește
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
trotuoare, gâzele pământului mișună grăbite, frunzele colcăie încă de seve ascunse, păsările cerului, cu apelurile lor intermitente, aripi pestrițe și nume necunoscute fug speriate la orice apropiere, fâlfâind din aripi.” Cum se vede, instrumentul expresiei este limba maternă, cea română, scriitoarea cunoaște prețul cuvântului „cred că păstrând proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter Rundschau” : „...Nora Iuga se prezintă ca o mare scriitoare europeană”. Nora Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai bine În prezența tinerilor, fie că este vorba de public, fie de generațiile tinere de scriitori, pe care Îi sprijină și Îi promovează atât În țară, cât
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
șocant (o, ce vremuri!), și prin scriitura ce demasca mîna unui profesionist („un cocteil savant de Dostoievski, Margaret Mitchell și Lampedusa”!), și prin misterul ce ațîța imaginația. În privința autorului, s-au făcut diferite supoziții, nici una confirmată. S-a avansat numele scriitoarei americane Sybille Bedford, care a negat, exprimîndu-și opinia că Madame Solario ar fi scrisă de o anume Theodora Parish Huntington, care și-ar fi luat modele reale și ar fi vrut să-și protejeze prin anonimat respectabila familie. După decenii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Micaela Ghițescu Călătoria În urma studiilor de Filologie Clasică pe care le urmează la Lisabona, scriitoarea portugheză ( n. 1919) se declară fascinată de lumea greacă istorică și mitică. Opera sa poetică se situează pe linia unor Hölderlin și Rilke. Povestirile sunt investigații metafizice și etice, unele dintre ele de o mare intensitate alegorică, precum cea din
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
obiectivitate faptele de arme și curajul excepțional ale acestui erou militar, care Îți doarme somnul de veci În cimitirul Ghencea militar din București. Sunt oferite, totodată, și câteva informații succinte legate de viața și activitatea fiicei eroului, binecunoscuta poetă și scriitoarea Doina URICARIU. Paul Joseph La CHANCE este profesor de teologie la Colegiul Sf. Elisabeta din New Jersey și a fost prezent la simpozion cu o comunicare cu tema: „Apusul lui Dumnezeu: Voegelin și Lonergan - cu privire la Înțelesul constitutiv”. Conferențiarul aduce substanțiale
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]