85,183 matches
-
origine, un spirit independent, un contestatar universal și de aceea pamfletele lui nu sunt străine de o oarecare derută ideologică sau, mai bine zis, nu au ideologie (cum au pamfletele lui Eminescu sau Iorga). Ironia sorții, favorizată și de longevitatea scriitorului, l-a făcut victima unor idei și instituții pe care le-a detestat. A denunțat în 1914 ,falimentul socialismului", cu satisfacția înlăturării unui pericol, și a devenit mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
să navigheze pe internet, să meargă la cinematograf etc. LVR - Cum ați ales numele Talisman pentru editura dumneavoastră? EF - Când am fondat editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte complicat. Nu știu dacă cineva poate să aleagă să devină scriitor, dar eu am știut asta de la 5 sau 6 ani. Mă ascundeam sub pat și scriam și atunci apărea mama care mă descoperea scriind. Nu știu dacă e o fericire să scrii, câteodată mi-aș fi dorit să fiu un
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
bus, then get off the bus", (dacă ești poet și simți poezia venind la tine când te afli într-un autobuz, atunci coboară din autobuz). Asta e. LVR - Credeți că poezia poate schimba oamenii? EF - Nu știu. Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că poeziile mele sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete de onoare, asistența îmi citise cărțile și trebuie să
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
The poetry reading is not the same thing like reading poetry. E vorba despre cartea în sine, despre felul în care ea te emoționează. Oricum, eu nu-mi imaginez viața fără cărți. LVR - Care sunt noile dumneavoastră proiecte? EF - Ca scriitor, voi publica un volum Selected poems în ianuarie 2006, iar ca editor, poezii de William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
oreille și care n-a dus lipsă de pețitori printre scribii onești și, deopotrivă, în rîndul mondenilor cu talent. Gheorghe Parusi mizează în prima parte a cărții, Cronica documentară, pe vechii cărturari și pe monografi, iar în Cronica sentimentală pe scriitori de toată mîna. Altfel decît el, Dan C. Mihăilescu pare să aibă un singur erou: Claymoor, fantele belicos și nelipsit din belele, care făcea și desfăcea gusturile subțiri din les années folles. Pe el pune toți banii hagiograful de lume
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
care Dan C. Mihăilescu, de astă dată, le execută scurt. Doar a spus-o un ,vizitator", încă în 1636 (înapoi la Gheorghe Parusi...), Bucureștiul este mai frumos ca, bunăoară, Iașiul. Asta e... Sigur că vanitatea nu-i putea ocoli pe scriitori, care-au dat, chiar dacă altminteri nu erau Arghezi, pagini frumoase despre București. Gheorghe Parusi îi ia alfabetic și-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al reveriei" despre cum
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
care, o recunosc, își fac datoria admirabil. Tocmai de aceea e păcat ca un domeniu prin excelență al nuanțelor e lăsat pe seama unor bieți copii lipsiți de cultură și de drag de cultură. Marea mea problemă, în acest articol, sunt scriitorii. N-am participat la Festivalul de la Neptun, unde Uniunea Scriitorilor i-a decernat lui Vargas Llosa Premiul ,Ovidius", în valoare de zece mii de dolari. Cunosc, însă, destule din dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi s-au făcut pentru a
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
e păcat ca un domeniu prin excelență al nuanțelor e lăsat pe seama unor bieți copii lipsiți de cultură și de drag de cultură. Marea mea problemă, în acest articol, sunt scriitorii. N-am participat la Festivalul de la Neptun, unde Uniunea Scriitorilor i-a decernat lui Vargas Llosa Premiul ,Ovidius", în valoare de zece mii de dolari. Cunosc, însă, destule din dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi s-au făcut pentru a se pune lucrurile la punct. Ce mă scoate din sărite
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
însă, destule din dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi s-au făcut pentru a se pune lucrurile la punct. Ce mă scoate din sărite - deși nu mă mai surprinde de mult - e faptul că odată ajunși la fața locului, scriitorii români au uitat de motivul deplasării la Marea Neagră. Pentru ei, nu mesele rotunde, nu dezbaterile, nu recitalurile de poezie, nu posibilitatea de a intra în legătură cu colegi din alte țări au constituit scopul deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost gândit ca un prilej pentru plimbări pe faleză (nu știu dacă a fost vreme de plajă), pentru retrageri, în pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de multă vreme crisparea scriitorului român atunci când e pus în situația de a dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor de ,arte poetice". Dar atunci de ce nu stai acasă, nelăsând locul altora, mai
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
plajă), pentru retrageri, în pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de multă vreme crisparea scriitorului român atunci când e pus în situația de a dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor de ,arte poetice". Dar atunci de ce nu stai acasă, nelăsând locul altora, mai dornici de comunicare? De unde prejudecata de a-ți semnala cu orice preț prezența, când, în realitate, ești mizantrop, timorat, provincial, incapabil să articulezi
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
faptului că n-a fost informat asupra programului Festivalului, ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința de a-și reduce prezența publică la momentul decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și la Institutul Cultural Român, la conferința de presă. E drept că nici una, nici cealaltă n-au prea
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
a impus niște rigori care, cu siguranță, nu invitau la tradiționalul bătut pe burtă și la digresiunile în zona flecuștețelor mondene. Dar a existat un perfect cadru pentru orice fel de întrebare, ca de la profesionist la profesionist. Evident că pentru scriitorul român astfel de situații sunt ambarasante: cum să coboare el, ditamai romancierul, eseistul, poetul, dramaturgul, la postura de anonim masat într-o sală, alături de studenți sau simpli admiratori ai peruanului? Pentru că, nu-i așa, fiecare ,aleargă pe culoarul lui", cum
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
și-al modelor revolute. Confruntarea cu Mario Vargas Llosa ar fi avut și rolul de a percepe cu propriile simțuri cum gândește, cum respiră, cum se mișcă un mare artist. Probabil că ar fi rezultat și niscaiva concluzii deprimante pentru scriitorul român: că ne aflăm departe de principalele drumuri culturale ale lumii, că n-avem o concepție clară despre lumea în care trăim, că suntem complet dezinformați în ce privește ideile artistice ale momentului, că suntem incapabili de-a propune un model simplu
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
de altă parte, dacă n-o faci, de ce mai continui să scrii? Pe cine minți, publicând carte subvenționată după carte subvenționată, când cititorii te-au părăsit demult, iar istoriile literare nu te mai menționează decât la capitolul ,și alții"? Absența scriitorilor români de la întâlnirile cu Mario Vargas Llosa sugerează un lucru încă mai grav: totala lor lipsă de încredere în ceea ce fac. Adoptând jalnica tactică a struțului, își imaginează că vor supraviețui ei cumva și valului neprielnic actual. Mă tem că
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
a mai studia o dată reacțiile creatorului român la stimuli externi. Ele s-au dovedit, și acum, dezolante. Și asta nu pentru că ar exista obligația ca, dintr-o dată, toată lumea să scrie în România ca Llosa. Ci pentru că în România până și scriitorii au ajuns să respire același aer de indiferență al sinistraților care, în loc să ridice diguri contra furiei apelor, se refugiază în bodegi și meditează la dușmănia soartei.
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
E cazul tipic de intelectual a cărui exigență, ridicată prea sus, ajunge să se întoarcă împotriva lui, retezîndu-i cutezanța ieșirii în lume. În același timp, Mircea Berindei întruchipează foarte bine convertirea exaltării juvenile în rigoarea drastică a moderației mature: un scriitor a cărui ardoare creativă a lăsat locul unei cizelări obsesive, rafinamentul expresiv ajungînd să înăbușe efuziunea sufletească. Iată de ce fostul diplomat scrie bine, dar edulcorat și atenuat, avînd ceva din delicatețea vlăguită a celor care s-au cenzurat prea mult
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
est de Prut n-a adunat atâtea referințe pozitive în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care chiar contează - sunt autori postmoderni. Considerăm tendențioase și pline de rea credință și alte afirmații ale Dvs. din pamfletul mai sus menționat. Bunăoară: ,Tocmai reprezentanții acestei
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care chiar contează - sunt autori postmoderni. Considerăm tendențioase și pline de rea credință și alte afirmații ale Dvs. din pamfletul mai sus menționat. Bunăoară: ,Tocmai reprezentanții acestei gălăgioase și nerușinate elite sunt cei care atacă pe
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
unde își scot anual cărțile, pe ei îi veți vedea și auzi la posturile de televiziune și radio și tot ei au ocupat destule catedre de literatură la care otrăvesc sufletul studenților în ideea că Druță, bunoară, ar fi un scriitor perimat și minor, pe când dânșii sunt cei fără de care Europa n-ar mai fi auzit de Basarabia." O adevărată caracatiță siciliană! Găsim de prost gust și stupidă concluzia care pornește de la afirmația că ,este adevărat, fiind sub alte vremi, dânșii
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
de frumusețea și bogăția limbii române", însă ajungeți în cele din urmă să afirmați: Buna stăpânire a limbii române nu-ți conferă în mod automat și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu care
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
le promit că, în 2006, nu vor mai fi singuri în piesa cu multe acte a Festivalului. Cu inevitabile dificultăți, de toată mîna, ,Zilele și Nopțile de Literatură" au avut loc între 16 și 21 septembrie la Neptun. Participanți, 70 scriitori din Spania, Portugalia, S.U.A., Israel, Finlanda, Serbia-Muntenegru, Irlanda, Turcia, Tunisia, Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia, Republica Moldova, Suedia, Albania, Peru și, bineînțeles din România. Laureații de anul acesta au fost, cum se știe, Mario Vargas Llosa și poetul turc Cengis Bektaș. Coorganizatori
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
pe Mario Vargas Llosa să conferențieze la București, imediat după încheierea Festivalului de la Neptun, suportînd cu generozitate cheltuielile de drum (din nefericire, invitații U.S.R. din străinătate au venit pe banii lor!), și de Editura Humanitas, care i-a publicat marelui scriitor mai multe cărți în traducere românească, profitînd de prezența lui în România pentru a le lansa. (în paranteză fie spus, am un dinte contra prietenului meu Gabriel Liiceanu, care, făcînd publicitate lansărilor, a uitat să menționeze că Llosa era invitatul
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate colțurile lumii, care au dorit, au putut să-și spună părerea, nu doar să o asculte pe a altora. Desigur, ca deobicei, în astfel de ocazii, pe lîngă intervenții pline de miez, originale, s-au debitat și
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]