109 matches
-
11, ora 19; 2. 12, ora 19; „Steaua fără nume“ de M. Sebastian - susținut de Trupa de Teatru Gest, 4. 12, ora 18. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 29. 11, ora 11 (Sala Studio); „Scripcarul pe acoperiș“ de Stein-Bock-Harnick, 29. 11, ora 19; „Liliomfi“, 1. 12, ora 19. „La Gongul Spart“, 2. 12, ora 19. Teatrul German de Stat: „Astăzi vine Moș Nicolae“ de H. Lengenfelder, 5. 12, orele 9,30 și 11 (la Centrul
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
părăsiți de orice speranță, ne-am dus la crâșma din sat, să ne înecăm aleanul într-o ulcică cu vin. Acolo însă s-o nimerit să fie și unul cu o scripcă... Și pentru că plecau vreo doi flăcăi la oaste, scripcarul o ținea numai pe struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
PRM trec înaintea fondului problemei. Gravitatea acesteia e mult mai mare decît amenințările cu bătaia sau murdăriile pentru care e acuzat, cu probe, CVTudor. Niciodată nu mi-a venit să rîd cînd citeam în România Mare odioșeniile cu care fostul scripcar al Elenei Ceaușescu izbutea să-și vîndă revista. Nu cred că cei care s-au înscris în PRM n-au citit publicația condusă de șeful partidului. Așa că nici unul dintre cei care îl părăsesc azi pe CVTudor nu merită să fie
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
moara bunicii Ileana, duminica și în zilele cu cruce roșie din calendarul creștin ortodox, se adunau feciorii și fetele din parohie îmbrăcați cu straiele de sărbătoare, la horă. Pe ritmul muzicii unui cobzar, Vasile Ignatescu zis Puliganul și a unui scripcar, Dumitru Balmuș, excelau în joc o pleiadă de flăcăi de gospodari : Vasilică Ilie a Aureliei, Gică și Vasilică ai lui Nițucă Sasu, Petruț Preutescu, Vasile și Gheorghe Puiu, Dragoș Grigorovici, Vasile Balmuș, Ghiță Tănase, Valerian al Sofiei, Neculai Preutescu, Rică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac cât doi - IV - bis A plecat s-a maniat Dar de mine n-a uitat De-aia vreau să-mi cânți tu bine Și-ți dau haină de pe mine Zi scripcar din struna ta Ca să-mi alinți inima Și spune-i cât o iubesc bis/coda 5′ Fără ea, eu nu trăiesc 1987 - Stupca - Suceava
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
suferit cu mult mai mult decât voi suferi eu vreodată. Evreii, cred, au un vreo genă pe care nimeni nu o mai are. Părem să trecem peste nenorociri și greutăți zâmbind și cu o anumită doză de umor. Ai văzut Scripcarul de pe acoperiș, nu-i așa? Ei bine, în esență cam asta e. Evreii sunt învinși de cazaci și de ruși și ei se întorc zâmbind. De aceea cred că trebuie să avem vreo genă diferită, ceva în sânge. Sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
1 an când am părăsit Kievul. Așa că nu am cunoscut direct ceea ce vă spun, știu lucrurile astea din povestirile pe care le-am auzit de la mama și de la tata. Poveștile încep cu motivul plecării lor, persecuția religioasă. Exact ca în Scripcarul de pe Acoperiș. Pe vremea țarului, toți evreii ar fi trebuit să treacă printr-un pogrom sau mai degrabă un masacru. Și mă gândesc că într-o zi tatăl meu trebuie să fi decis: „Am suportat destul. Voi pleca de aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
un fumător de 2-3 pachete de țigări pe zi, dar că era lipsit de cunoștințe muzicale, asta nu-i adevărat. Câți știu că, de la 5-6 ani, Cezar Ivănescu lua lecții de vioară, având un profesor? Un profesor și nu un scripcar de la cârciuma Podu Verde din Bârlad. Așadar, el nu cânta după ureche. El își compunea muzica. Muzicieni ca Pedro Negrescu, Sorin Minghiat, Dan Ștefănică, Daniel Marin pot depune mărturie în acest sens. Avea un timbru special, era un trup sonor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
auzit de la cineva... Taraful nu reușește de prima dată, să prindă melodia în întregime. De fiecare dată când îl roagă să cânte mai rar, ca să bage și ei la cap versurile, ori, măcar să le scrie, bătrânul îi apostrofează că ce scripcari sunt ei, dacă umblă cu condeiu’ și hârtia legată de gât?, și nu vrea să mai repete nimic. Dar muzicanții așteaptă să mai treacă ceva timp, apoi, ca la un semn al cuiva, încep iar să cânte melodia cu pricina
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală a băncii din Botoșai), Judecătoria, Postul de jandarmi, devenit Miliția
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și în mai toate comunele din țară, țăranii cereau celor ce se ocupau de alegeri (agitatori) să li se arate „Ochiul”, ” Bastonul” ca și alte semne, ca să le voteze. La numărare, cele mai multe buletine au fost votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală a băncii din Botoșai), Judecătoria, Postul de jandarmi, devenit Miliția
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și în mai toate comunele din țară, țăranii cereau celor ce se ocupau de alegeri (agitatori) să li se arate „Ochiul”, ” Bastonul” ca și alte semne, ca să le voteze. La numărare, cele mai multe buletine au fost votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din afară. Îl lăsau rece artele interpretative și evita mulțimile. Expoziții, de instalații electrice sau nuduri, vizitase doar pentru că o amuza pe Angela să Îl țină la curent. Dar trecea peste paginile din Times În care scria despre pictori, cântăreți, scripcari sau actori de scenă. Își păstra ochiul cu care citea pentru lucruri mai bune. Observase cu interes ostil atât pe muncitorii care distrugeau bodegile și casele vechi, plăcute, cât și noile clădiri În construcție. Dar acum, În timp ce se apropiau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Mare, fă! La târgăul tău! La ibovnicul tău, fă! Și dacă ții la viața ta, să nu care cumva să mai calci pe la Antilești! * * * Tu știi, bărbate, că hăitușca asta a noastră de coptilă se ține cu sfrijitul cela al scripcarului de la capătul Spătăreștilor? Noi o trimitem cu cârlanii și ea umblă după borteală prin păpușoi cu Nicuță cela cu bube dulci pe la nas și pe la gură. Pe cât de cuminți au fost cele mari, pe atât de zburdalnică-i asta mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu i-o dăm! Lasă, bărbate, că încet-încet i-a trece fierbințeala și, ca mezină, o păstrăm în gospodăria bătrânească. Până la urmă va găsi și ea un suflet de român... Ce să facem dacă o apucat-o zburda așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
proaspetei păstorițe pentru că se răsfirau grupuri-grupuri pe tot imașul străjuit de ogoare cu diferite culturi atrăgătoare pentru ovine, oricând pregătite de mari stricăciuni. Din tot necazul, Ionela s-a ales și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se mai furișa adesea prin lanurile de păpușoi pentru o partidă de tainică iubire juvenilă. Mai greu le-a fost după ce s-au eliberat câmpurile de recoltă că erau nevoiți să se ferească de ochii curioși ai lumii tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
capre Istrate Cârlig, omul bâlbâit și cu gânsac Jupân Marcu M. Marcu, negustoraș filosof Codârlic cel Isteț, slujbaș mic și prost, mai mare peste doi draci și jumătate Cei doi draci și jumătate Ghimizdroc lăudărosul Aschimodie gâlcevitorul Muțachi șmecherosul Pâșpâlică, scripcar brunet și oportunist Mușterii fără treabă prin iarmaroc Un urs deranjat Partea întâi Tabloul 1 (Acasă la Dănilă. Curte țărănească. O parte din gardul de nuiele, în stare destul de proastă. În dreapta cuptorul cu vatră și trunchiul pentru despicat lemne. Alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cumnată, bag samă că prima o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă? DĂNILĂ: Spun bine, bădie. (se aude, apropiindu-se, o melodie săltăreață, cântată cam scârțâit la vioară) Ei, am sau n-am dreptate? Aista-i Pâșpâlică, scripcarul, aista simte peste trei hotare unde-i rost de-oleacă de petrecere. Să știți că mi-a venit, așa, o vitejie și-un chef, ș-aș pofti să-ntindem masă mare, să-i văd și eu pe toți ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nepoate, îl lămurea din când în când bătrânul, acum o să-i tragem învârtita lui Mitru Pribeagu, mare cântăreț din scripcă la vremea lui!... Și-acum, uite, ține-te bine, ai s-auzi sârba lui Marinică Ploscă, lăutarul de la Ponoarele, mare scripcar și el... Pe unde i s-or fi odihnind acum ciolanele!... Hora asta, nepoate, o zicea Siminel Șolcanu, de-i spunea lumea Veselu. Eram flăcău pe vremea aia... Hei-hei, că din vremurile alea multă apă a trecut pe Argeș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la disciplina muzică pentru "prestația din seara aceea de neuitat", am fost emoționat. Numai că, peste vreo săptămână, domnul de muzică m-a invitat, între patru ochi, în cancelarie, și a început întâlnirea cu futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar nenorocit, știai că nu există pe lume Sonata nr. 3, de Mozart, în re minor, m-ai făcut de căcatul orașului, ai cântat ce-ai vrut, culegând din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de mine prin școală, prin târg, am ajuns de nu mai pot intra într-o crâșmă nenorocită, că mă întreabă lăutarii dacă nu vreau să-mi interpreteze celebra Sonata nr. 3 în re minor, futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar ordinar!... Pe când domnul de muzică își pregătea repertoriul favorit pe care-l prezentase și altor colegi de-ai mei un recital de pumni și palme mintos cum eram, avusesem timp să calculez azimutul de fugă, drept pentru care am zbughit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]