107 matches
-
Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în patrat. Și mireasa, de la văcsuitoru 3 la meditația clasei a V-a am dus-o în căruță. Și scripcari am avut toată școala și strigături din gură, cari de care mai diocheate. Și nu știu câți din nunta aceea voioasă și gălăgioasă mai trăiesc azi!?... Atunci era în toamna anului 1905 și acum îi în primăvara anului 1971. Îs numai 66
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea învățătorului strălucit Neculai Stoleriu, însoțiți de cel mai vestit scripcar pe care l-a avut Baea vreodată: de Nică Harbuz. La poarta expoziției, ne-a întâmpinat un domn foarte voinic și îmbrăcat frumos și ne-a întrebat: "De unde sunteți voi, mă ?" "Suntem din Comuna Baea județul Suceava, cu capitala Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un scripcar cu cobzar. Și preotul Iordăchescu i-a băgat în casă și le-a spus să cânte o horă săltăreață. Și s-au prins toți în horă adică și domnișoara Aneta Grigorescu. Și zicea popa: "Uite măi Rădășanu,câte parale face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Neculai Stoleriu și fostul meu revizor de clasa I. Eu aveam cumpărat un purcel de 250 lei și vin tot de 250 lei. Și am dat și purcelu și vinu și am făcut musafirilor o primire foarte frumoasă. Și un scripcar Macovei Grigore din str.Pîrîu Buciumeni Fălticeni, județul Suceava, ne-a cântat și brâe și valsuri și am dansat și eu cu domnișoarele Venzel Singer. Și a doua zi cei trei musafiri au plecat la front. Și a treia zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am băgat într-o cafenea. Acolo venise toți scripcarii: țiganii din Iași care cântase pe la patroane. Și vorbeau niște porcării și niște blăstămății cum n-am mai auzit și nici nu voi auzi. Și atunci am zis eu că față de aceia, bogătenii mei merită să intre toți în rai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de pedeapsa maximă care se aplica: 100 de toiege și închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stoppard, Travesti (Trei răscruci), 1985 (publicată în revista Secolul 20, 1987) Iris Murdoch, Trei săgeți, 1986 (jucată la Teatrul Național din Timișoara, în stagiunea 1988-1989) Alan Ayckbourne, Corul dezaprobărilor, 1989 237 Alan Ayckbourne, O mică afacere familială, 1990 Joseph Stein, Scripcarul pe acoperiș (jucată la TES, în 1992, reluată la Teatrul Național din Oradea, în 2011) Iris Murdoch, Prințul negru (jucată la Teatrul Nottara, în stagiunile 1992-1997) Tennesse Williams, Un tramvai numit dorință, 1990 Terence McNally, Maria Callas - divina, (jucată la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascultate la gramofon <endnote id="(843, p. 118)"/>. Unii muzicanți evrei proveneau din orașul galițian Brody și erau cunoscuți sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere” (Bierfielder) <endnote id="(705 și 706)"/>. Alții se alăturau tradiționalilor badhoim, plătiți de gazde să Înveselească oaspeții la nunți. Alții au Înființat teatre muzicale evreiești, precum Abraham Goldfaden la Iași, primul de acest fel din lume <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală a băncii din Botoșai), Judecătoria, Postul de jandarmi, devenit Miliția
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și în mai toate comunele din țară, țăranii cereau celor ce se ocupau de alegeri (agitatori) să li se arate „Ochiul”, ” Bastonul” ca și alte semne, ca să le voteze. La numărare, cele mai multe buletine au fost votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul; Gara; Poșta; Cooperativa de consum; Banca (o sucursală a băncii din Botoșai), Judecătoria, Postul de jandarmi, devenit Miliția
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și în mai toate comunele din țară, țăranii cereau celor ce se ocupau de alegeri (agitatori) să li se arate „Ochiul”, ” Bastonul” ca și alte semne, ca să le voteze. La numărare, cele mai multe buletine au fost votate cu semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semnul” Soarele”. Motănaș, scripcarul cel mai vestit din comună, și-a scos un cântec:... Mărie și Mărioară/ Chematu m-au la votare.. ” ” / Votai ochiu și bastonu, măi măi/ Ș-o ieșit soarele! , Trala, la!...trala, laa!/. Motănaș era porecla țiganului scripcar. Această poreclă o are din clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
smoală duce. Uneori, e de rîs. Și atunci trebuie să rîdem cu poftă. În general, însă, e un capitol care enervează, pentru că faptele, la vremea lor, au enervat. Virtuozul și patria lui Ne-au făcut francezii țigani! Au pus un scripcar pe afișul oficial al meciului de la Paris, justificîndu se că acesta este elementul original al nostru, al românilor. Tipul e oacheș, îmbrăcat cu un costum popular incert, ținînd sub bărbie o vioară și în mîna dreaptă un arcuș. Mircea Sandu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de apucături românești. Sau o pagină de frontispiciu a editurii Gallimard lîngă o filă cu elucubrațiile rostite în fiecare seară de scriitorii orali ai fotbalului mioritic de esență pură. Asta ne ar fi plăcut? Cu siguranță, nu! însă, dacă în loc de scripcar ar fi fost un Dracula rînjit, cu fața de făină albă, cu colții de plastic, plimbat prin lume pe post de simbol național, de veșnicie românească, de leagăn al unei civilizații milenare? Ei, da! Atunci am fi schimbat foaia. Domnul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și Serafima, născută la data de 2 iunie 1983 în localitatea Chetrosu, județul Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chetrosu, str. Gribova nr. 40. (768/2008) 113. Zvirid Oleksandr, fiul lui Gheorghe și Elena (fiica lui Scripcar Aurel, născut la 23.09.1932 în localitatea Cernăuți), născut la data de 9 septembrie 1981 în localitatea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, Cernăuți, str. Russkaia nr. 225, sc. 2, ap. 49. (1.951/2004) ---------
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
1926 în localitatea Zaim, raionul Căușeni) și Macrina, născut la data de 30 noiembrie 1949 în localitatea Zaim, raionul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zaim, raionul Căușeni. (1.434/2008) 106. Eșanu Elena, fiica lui Scripcari Iuri și Tamara (fiica lui Cojocari Leonid, născut la 6.03.1914 în localitatea Ungheni), născută la data de 17 iulie 1975 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. Gărdești nr. 10. (2
ORDIN nr. 1.409/C din 12 mai 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211925_a_213254]
-
Maria (fiica lui Meșca Nicolae, născut la 24.10.1935 în localitatea Bisericani), născută la data de 3 octombrie 1985 în localitatea Balatina, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Balatina, raionul Glodeni. (145/2008) 49. Scripcari Alexandra, fiica lui Mihail (fiul lui Alexandru, născut la 5.08.1927 în localitatea Orhei) și Ecaterina, născută la data de 18 octombrie 1982 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tudose Roman nr. 1
ORDIN nr. 2.356/C din 12 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202896_a_204225]
-
București; 27. doamnei Niculescu Pușa, balerină, Opera Națională din București; 28. doamnei Ostafi Dancu Ioana, solistă violoncel, Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii Române; 29. domnului Pascu Alfredo Dorin, solist vocal, Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" din București; 30. doamnei Scripcar Doina, solist, Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" din București; 31. domnului Senkalszky Endre-Karoly-Gyula, actor, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca; 32. doamnei Simionescu Elena, solistă, Opera Națională din București; 33. domnului Strugaru Emil Marius, conferențiar universitar, Opera Română din
DECRET nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155980_a_157309]
-
scris pe terfeloage de carton de o mână tremurîndă cu-n cărbune mama de mă va vedea pe cruce de pe cruce mă va coborî și-mi va arăta alt drum și drumul pe spinarea lui mă va sui plină de scripcari și voie bună cum se-ntîmplă-n viața celor mulți ducă-se singurătatea să se țină cu cei singuri rătăciți prin munți xantipa să-mi strecori veninul ușurel într-o cupă dintr-un bar din Creta unde mă voi naște într-o
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
Gala Premiilor UNITER în 2006 și a participat la numeroase festivaluri de teatru atât din țară cât și din străinătate (Coreea de Sud, Italia, Croația, Turcia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova). În 2012 Teatrul revine în atenția Galei UNITER, prin spectacolul de succes ”Scripcarul pe acoperiș”, care obține două nominalizări la categoria Cea mai bună scenografie (Vioara Bara) și Cea mai bună actriță în rol secundar (Ioana Dragoș Gajdo pentru rolul Golde).
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]