257 matches
-
jos Încărcăturile. Cu Îndemânarea obținută prin practică, unul dintre ei Începu să dezlege nodurile care fixau podul de copaci, ceilalți desfăcură o frânghie care se afla undeva Într-o parte, Înfășurată În jurul trunchiului altui copac ca să creeze un fel de scripete. Aceasta era coada lungă a podului. Cu grijă, bărbații coborâră podul dând treptat drumul frânghiei. Și Îi tot dădură drumul până când podul atârna ca o scară inutilă pe partea cealaltă. Traseră și ajustară capătul frânghiei Încă atașat de pod până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
poarta principală. Pe poarta aceea voi ieși după ce voi vărsa sângele tău în arenă. Îl împinse la o parte pe Valerius și începu să coboare cu grijă. Scara se termina într-o încăpere îngustă și înaltă, unde câțiva muncitori mânuiau scripeții ce puneau în mișcare frânghii și contragreutăți. Sus, la o distanță de peste douăzeci de picioare, Valerius văzu deschiderile a două chepenguri ce dădeau în arenă. Bărbatul cu tunică îl îndemnă pe Flamma să urce pe o platformă îngustă de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rozelor? Dar nu avea rost să folosesc asta pentru Planeta plutitoare, cântărea prea puțin, iar, pe lângă asta, ideea era să atârne acolo ca și când ar fi plutit în spațiu. Aș fi aranjat cu cineva pe care-l cunosc să facă un scripete mult mai mic pentru el, care abia s-ar fi văzut, și urma să îl instalăm într-o lună sau așa ceva. Dar cei de la Mowbray nu au vrut să aștepte atât. Așa că am folosit lanțul. Nu a fost ideal - uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
port, urmărind cum o mașină era ridicată cu macaraua. Scoasă din ambalajul lemnos, mașina stătea acum pe placa de lemn a transportorului, strălucind costisitor. Fusese fixată cu lanțuri dedesubt, care se smuceau ori de câte ori docherii strigau unul la altul, să rotească scripeții. Mașina era ridicată și balansată deasupra capetelor celor prezenți acolo, o umbră mare, neagră, tresărind deasupra cheiului. Bobby aude o exclamație și vede două englezoaice dându-se la o parte. — O, valiza! Bobby face un pas înapoi și salvează o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
afla altul În sat. De unde rostuise fostul notar sătesc acei puieți nu se știe, iar cei care au Încercat să le răspândească soiul prin altoire au dat totdeauna greș. De una dintre crengile groase ale ultimului cais, Directorul agățase un scripete de care suspendase - Într-o zi ploioasă - scroafa pe care trebuia s-o taie de Crăciun, așa cum văzuse el că se Întâmpla la abator, ca să nu se mai tăvălească nici animalul, nici oamenii ca toți dracii prin nămol. Frânghia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întâmplă În acele rebusuri În care vezi un palat, o broască În prim-plan, un catâr cu samar, un rege care primește un dar de la un paj. Aici, În stânga, jos, un gentilom ieșea dintr-un puț, agățându-se de un scripete fixat, cu niște vergele absurde, Într-un punct din interiorul turnului, printr-o fereastră circulară. În centru, un cavaler și un drumeț, În dreapta un pelerin Îngenuncheat, care se sprijinea pe o ancoră mare, ca pe un toiag. În partea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rezistente. Structura părea lejeră, prea modestă pentru a suporta greutatea unui om. De fapt, putea să ridice foarte ușor pe toți cei trei membri ai expediției. Când trepiedul fu blocat, Dallas îl puse călare pe gura puțului, bine ancorat. Un scripete cu manivelă derula din vârful tripodului central pe deschidere, un cablu subțire. Rulă un metru, doi, prinse celălalt capăt pe care-l înmână lui Kane. Acesta îl atașă la brida unității de propulsie. Pentru testare, Lambert trase cu toată puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sunt sub nivelul solului, ― Te recepționez, replică Dallas. (Gândindu-se iar la ideea cu mina, întrebă:) Nici o schimbare pe parcurs? Peretele este din același material? ― După câte îmi dau eu seama, da. Și cablul? Dallas verifică lungimea încă nefolosită a scripetelui. ― Nici o problemă. Mai sunt vreo cincizeci de metri. Dacă puțul depășește lungimea asta, ne lăsăm păgubași pe ziua de astăzi și ne-ntoarcem cu materialul adecvat. Nu mi-aș fi închipui să coboare atât! ― De ce zici așa? ― Nava asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
protuberanță sau să nu fie prea scurt, poate și-a zis că nu i-aș fi permis să se aventureze fără siguranță. ― Puțin îmi pasă de ce-o fi găsit. Important e că nu răspunde! (Dallas activă motorul electric al scripetelui.) Fie ce-o fi! Dacă n-a pățit nimic, el sau echipamentul, o să am eu grijă să-l fac să înțeleagă că era mai bine dacă se detașa. Firul se înfășură cu ușurință în jurul scripetelui preț de câteva secunde. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Dallas activă motorul electric al scripetelui.) Fie ce-o fi! Dacă n-a pățit nimic, el sau echipamentul, o să am eu grijă să-l fac să înțeleagă că era mai bine dacă se detașa. Firul se înfășură cu ușurință în jurul scripetelui preț de câteva secunde. După aceea Dallas văzu cu mulțumire că se întindea cam tare și că vibra datorită rezistenței întâlnite. ― E o greutate la capăt. Atârnă. ― Cablul e înțepenit? ― Imposibil. Urcă, dar încet. Dacă firul a agățat ceva; în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a trunchiului maxilarului superior (fie a nervului suborbitar), în vecinătatea orificiilor, pe care aceștia le străbat, pentru a trece de la baza craniului în regiunea facială [101]. Anestezia nervului nazal. Se caută cu indexul mâinii stângi, în unghiul supero-intern al orbitei, scripetele marelui oblic și se înfinge apoi un ac de 3,5 cm pe marginea sa internă [104]. El este împins de-a lungul peretelui orbitar, pe care îl urmează dinainte îndărăt, fără ca vârful să piardă contactul cu acesta. Pe parcurs
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Atunci, stînd aproape de casă, am privit drept în sus de-a lungul fațadei, dincolo de obiectele de folosit pe mare care aglomerau balconul, dincolo de ferestrele înalte de la primul etaj și de cele două etaje de mai sus, dincolo de grinda albă cu scripete din vîrf. M-am simțit amețit, a fost ca și cum fațada casei ar fi început să se miște, ori ar fi devenit dintr-o dată o stradă, un drum lung care șerpuia, un zid care se apleca înainte și se va prăbuși
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
tinerețe nenumărate edificii Închinate cultului catolic. Văzuse, copil fiind, supliciul sfîntului Erasm Înfățișat În mărime naturală pe zidul unei capele. Un soldat Înarmat cu un cuțit spinteca pîntecele sfîntului, ajutat de un altul care depăna liniștit mațele, trăgîndu-le pe un scripete, de parcă ar fi Înfășurat un furtun de stropit sau ar fi făcut cîrnați. Orice copil mai sensibil - există oare vreun copil care să nu fie nervos? - s-ar fi văitat de dureri de burtă vreme Îndelungată după contemplarea acelei imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Erau urme de ulei pe gulerul hainei. Cum a ajuns uleiul acolo? Abia când am venit aici mi-am dat seama. Am observat atelierul care vinde aparate mecanice de la parterul acestei clădiri. Sigur! Asta e! A fost ridicat cu ajutorul unui scripete. Dumneavoastră ați legat o bucată de sfoară în jurul unei crengi, sus de tot, la care i-ați făcut un laț. Prin laț, ați trecut frângia cu care l-ați legat pe Boria de subsuoară și care, la rândul ei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o bucată de sfoară în jurul unei crengi, sus de tot, la care i-ați făcut un laț. Prin laț, ați trecut frângia cu care l-ați legat pe Boria de subsuoară și care, la rândul ei, a fost trecută prin scripetele cu greutăți fixat de unul din ceilalți copaci. Pe moment Boria era încă în viață, deși nu mai avea mult de trăit datorită votcii otrăvite pe care i-ați servit-o. Leziunile pe care le-am găsit în jurul stomacului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Pen-Ar-Cleuz. Timpul păru dintr-odată că se deșiră. Apoi vasul de pescuit se Întoarse, cu viteză redusă, escortat de vedetă. Pentru cunoscătorii versați În pescuitul marin, simplul fapt că năvodul, Împovărat cu sute de pești, continua să fie agățat de scripete nu era semn bun. În vreme normală, Încărcătura ar fi fost răsturnată direct În cală, Înainte de a fi triată, calibrată, trimisă la Brest și vîndută la licitație. Profanii, În schimb, nu avură decît să observe chipul livid al Mariei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe piept, se lăsă să cadă drept spre obiectiv, apropiindu-se de tînăra femeie, desprinzînd-o de pe bucata de lemn, trecîndu-i o curea pe sub umeri, agățînd-o de propriul lui harnașament și ridicînd apoi degetul mare În sus: gata de ridicarea cu scripetele. Lucas n-o scăpă din ochi În timp ce urca spre el. Extrema ei paloare, nările lipite, ochii adînciți În orbite, buzele decolorate, toate Îl făceau să se teamă de ce era mai rău. CÎnd ajunse În dreptul ușii, o prinse pentru a ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
arătă cele câteva cabluri care se întindeau pe peretele galeriei de parcă ar fi făcut parte dintr-un instrument muzical gigantic, întinse la maxim, asemenea corzilor unui pian, solide și puternice. — Astea ajung până la grilajul din tavan. Fiecare trece printr-un scripete și apoi coboară până la traverse. —Traversele pe care se sprijină decorul? — Da. Se poate spune și așa. Uită-te din nou la șina cu știfturi. M-am conformat și m-am suit din nou pe raft, uitându-mă în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să le văd. —Bun, deci așa rămâne, spuse Bez, nu te mai urc până la grilaj că te cațeri pe el ca o maimuță. Arătă cu degetul unde era atârnat acesta, chiar sub tavan. — Acolo se prind corzile, nu? Acolo sunt scripeții. Nu se poate întâmpla nimic, nu? zisei eu, încă pe jumătate amețită din cauza echilibristicii de pe schelă. —Adică să se agațe. Să se înțepenească. Bez părea îngrozit. — În nici un caz. Nu. Adică, spuse el, puțin mai prudent, dacă una dintre bare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
luat-o în nume de rău dacă nu s-ar fi amestecat. Toată lumea îl privea pe unul dintre mașiniști, care era, stingher, sus de tot, pe schelă, asemenea unui păianjen pe pânză, care se cățăra, sprijinindu-se în mâini, către scripetele prin care trecea cablul Tabithei. Toată lumea, cu excepția lui Ben, se uita drept în fața lui și înghițea cu greu. Unul dintre cei care lucrau la înălțime îi tot dădea indicații, de parcă cel care se cățăra ar fi fost orb. Hai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
încet, către Bez. Ridică din umeri. Cică el răspunde pân’ la urmă, că el e șefu’. Ete na. Deși, să știi că tipul e de admirat. Sus de tot, deasupra noastră, omul se aplecă și-și prinse o mână în jurul scripetelui. Steve își duse o mână la căști ca să nu-i cadă, în timp ce din ele se auzea un șuvoi de cuvinte. —Bun, zise el. Rezolvi și cobori, da? Se întoarse către noi, cu fața lui cea palidă și grăsuță care, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cădea pe umerii personalului teatrului Cross. — Zice că pe cablu e un inel cu șurub, nu? sări Steve cu sălbăticie. Pur și simplu s-a urcat cineva și l-a pus acolo ca să nu mai treacă al naibii cablu prin scripete! Și ne mai miram că s-a înțepenit. —Adică, zise MM fără drept de apel, cineva i-a sabotat cablul Tabithei. —Exact, zise Steve. N-avea cum să fie un accident. — Asta e foarte grav, zise Ben. Încă era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca de obicei, dar avea o voce destul de normală. —După ce se termină spectacolul, ședință cu toată lumea, până la ultimul om din teatru. Desigur, fără cei care se ocupă de primirea spectatorilor. Dar toți cei care ar fi putut să ajungă la scripete sau care ar fi putut să-l vadă pe cel care a făcut-o. —Păi, n-ar fi zis ceva până acum dacă ar fi văzut că se petrece ceva ciudat pe schelă? sări Matthew. — Poate că nu și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
porți ale înțelepciunii, din care nici Moise sau Iosua n-au desferecat mai mult de 95. Haide. Maximum 96... Sedus de materie, 94 DANIEL BĂNULESCU Că hâr, că mâr, l-au eliberat pe pehlivan, c-o macara și c-un scripete, dintre copcile zidăriei, l-au ghintuit pe moment între fiare și, în loc de-al mai îndrepta la comportament, cu stropșiri sau excludere din Organizația de Bază ori cu burnuzul, Cârmaciul, dintr-o prost înțeleasă solidaritate între marii artiști, l-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Romarta Copiilor" și se pregătea, iar Celestin prinsese mișcarea. O luase ușor, virase de vreo două ori în preajma ei, trântise o frână. - Cum te cheamă? Îi dăduse târcoale, blonda era blondă, puștoaica puștoaică, aer nefericit, binecuvântatele membre inferioare întinse cu scripetele de tortură până la gât, trebuia... O întrebase frumos: - Cum te cheamă? Există oameni care nu se sinchisesc nici pîn' la cot de bunele maniere. Unele trăznite, de exemplu, nici măcar nu-ți răspund la salut. Băiatul îi mai insinuă un ocol
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]