58,131 matches
-
noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei continue căutări la limita nesigură dintre truism și silogismul cel mai profund, scrisul lui Iustin Panța vine din efortul - vizibil în toate cărțile sale - de a extrage din locul comun și din mundanul anost reguli și adevăruri absolute sau doar de perspectivă, convins că numai experiența proprie are valoarea revelației. Dar această experiență
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
vînt... Rodica Binder R.B.: D-na Nina Cassian, D-voastră ați rămas o poetă în plină forță creatoare și în străinătate. Cum ați putut realiza această performanță? N.C.: Eu eram sigură că odată cu plecarea mea totul s-a isprăvit - nu scrisul de poezie - pe care o scriam oricum într-un fel de "sfîntă inerție". Dar eram sigură că de acum încolo, din perspectiva unei cariere literare, plecînd, voi rămîne anonimă pe tot restul vieții... și nu-mi păsa. Am avut, ca să
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Richard și, prin extindere, de la mult cunoscuta percepere a emoțiilor din Grand Hôtel "Victoria Română, "văz mult și simț monstruos", la "se bea mult și se mănâncă enorm", de unde "fantasma voracității" ca expresie teribilă a realismului promovat de Caragiale în scrisul său. Și, în sfârșit, seducția operei caragialiene, raționamentele acceptării sau neacceptării stilului, revoltele, conformismele, revelațiile scrierilor unui om care gustă vehemența negației. Totul - fundal substanțialei analize provocate de întrebarea de fond a prefeței, privind echilibrul proporțiilor disproporționate al personajelor lui
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
-mă prăfuit în halul acela, ca un claun în arena circului... Aveam încă de la începutul carierei mele de observator o mare curiozitate pe care nici nu știam la ce aș fi putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contragreutate în raport cu Praful-însuși, această curiozitate tânără, sălbatică, în felul unei jivine în plină vigoare, se înmuiase, dându-se după întâmplări
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
interioare nuanțele pentru a exprima cât de cât ce trebuie exprimat. E ca un compromis, pentru că în interior totul e desăvârșit, și ceea ce eu nu pot scrie e ca umbra umbrelor a ceea ce eu trăiesc acolo. După câteva ore de scris, numai o pagină, dar în jurul paginii sunt vii curenții trăirii, mă simt mult mai bine, fața mea s-a schimbat, ochii au din nou acea expresie de siguranță care-i sperie pe cei care vor să întâlnească poate un poet
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de altă natură, de natura gasteropodelor, poate. încetineala părând la fel de dificilă ca și viteza. Asta o știu de la prietenii mei pianiști; a cânta la pian încet cere o măiestrie infinită, același lucru în pictură, în dans, poate și în arta scrisului, pentru că scrisul presupune existența gândurilor. Gândurile cer timp, ele trebuie așteptate la orice oră, gândurile sau mai exact ideile care nu vin nici din cărți și nici din altă parte, ci din sursa lor topită în planul de necontrolat al
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
natură, de natura gasteropodelor, poate. încetineala părând la fel de dificilă ca și viteza. Asta o știu de la prietenii mei pianiști; a cânta la pian încet cere o măiestrie infinită, același lucru în pictură, în dans, poate și în arta scrisului, pentru că scrisul presupune existența gândurilor. Gândurile cer timp, ele trebuie așteptate la orice oră, gândurile sau mai exact ideile care nu vin nici din cărți și nici din altă parte, ci din sursa lor topită în planul de necontrolat al vieții. Mă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
linii puternic irizate în ocru, urcând în sus, pe când numele dușmanilor îmi întunecau câmpul cu amestec de culori-lături și mișcări în jos. Apoi întrebam soarele despre anumite lucruri și mi se arătau hieroglife complicate, apoi rune ușor de înțeles. Materiile scrisului solar: culori și semne! Mai târziu am simțit în jurul tâmplelor ca un curent rece. Parcă spiritele bune și demonice s-ar lupta în jumătățile creierului meu, în aripile creierului meu, cum Swedenborg și alți mari savanți l-au comparat cu
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Grija cea mai mare a lui Joyce, scriind proză: a așeza cuvintele în așa fel încât ele să conțină o muzică, și aceasta să nu fie poezie. Poezia fiind cântec fără muzică. Portretul poetului Gunnar Ekelöf, mereu în fața mesei de scris: expresia feței lui ironice, grizat de alcool dar nepierzând bunătatea inteligentă din ochii ieșiți de sub bascul purtat cu mândrie cum numai africanii știu să poarte acele calote semănând cu niște cuiburi de vulturi. Modul emoțional, mental al lui Ekelöf: acel
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
M-am trezit de tristețe și m-a cuprins o mare fericire că nu eram totuși la Paris, și nu te pierdusem, că eram în camera noastră, aici, în patul nostru, de unde auzeam în camera de alături mașina ta de scris". Ce aștept de la ziua de azi? Aștept să fiu vizitată măcar o secundă de acea stare specială, pe care aș numi-o entuziasm, și preț de o secundă să amplific un simț nou, prospețimea vederii, altfel de vedere decât cea
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a da sfaturi celor care cu adevărat se dedică gravurii, pentru că ei îndrăznesc enorm atingând firesc și prostul gust, un drum care poate duce la o puternică originalitate. Nu este cazul meu, care gravez numai pentru a mă odihni de scris, având ca ghid plăcerea imensă a materialelor noi: arama, argintul, în care îmi pot lăsa urmele gândurilor în alt fel decât pe hârtie. MAI, 1989 Aici la Lucerna a înflorit din nou glicina vecinului nostru care e doctor, glicină alpină
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
fost atât de neobișnuit de lungă și intensă. O zi plină de confesiuni în ceea ce privește creația noastră literară, speranțele de a continua �a exprima mereu viața", orice s-ar petrece în lume, mai ales acum după anii grei de experiență a scrisului, după care se simte parcă un fel de ușurare în a lua în piept munca la o nouă carte. Această luptă cu scrisul mi se pare singura cale de a gândi și a ajunge dincolo de gândire și simțire, încât chiar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mereu viața", orice s-ar petrece în lume, mai ales acum după anii grei de experiență a scrisului, după care se simte parcă un fel de ușurare în a lua în piept munca la o nouă carte. Această luptă cu scrisul mi se pare singura cale de a gândi și a ajunge dincolo de gândire și simțire, încât chiar dorința publicării și a succesului devine secundară. Scriind, vreau mereu să mă țin în dialog cu cineva, cu contemporanii mei, poate, în așa
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
asta începe când/ guști sau vezi vorbele și oxidarea minusculă pe care o întind/ peste orice gest" sau "adevărata povestire ține de respirația crudă a umerilor/ de haine cu coatele sprijinite pe masă". Comunicarea se mai poate face doar prin scrisul din spatele unui tic verbal alienant: "ore întregi stăm cum s-ar spune degeaba vorbim mărunt cu un fel de gloanțe", "dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare". Revenind la concepția poetică a lui Răzvan
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
salvat. Am vrut să-l cunosc. S-a înfiripat între noi o corespondență care ne-a făcut să devenim prieteni." Este recunoașterea romancierului francez. Deși mai mult decît știute, faptele sînt prea legate de revenirea la viață și pornirea spre scris ale lui Panait Istrati, pentru a nu simți nevoia să le repet și aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
de stările maladive și de manifestările morale însoțitoare, teritoriul de acțiune vast al Hortensiei Papadat-Bengescu, îndeajuns de puțin cercetat de proza românească, de până la ea. Pentru a caracteriza din unghi propriu literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, pentru a defini "substanța nouă" a scrisului "marii europene", cum o numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
română tipărirea Bibliei de la București sau circulația cărților populare, care erau procedeele de construcție în povestirile istorice versificate și în teatrul popular românesc, cum funcționează alegoria animalieră în Istoria ieroglifică a lui Cantemir, ce anume a moștenit Eminescu din vechiul scris românesc, sînt doar cîteva din întrebările la care studiile cuprinse în volumul de față își propun să ofere un răspuns. Cu deosebire merită amintit capitolul despre semnificațiile construcției labirintice în Istoria ieroglifică, capitol în care autorul ne propune un interesant
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
Această știință are drept scop cercetarea și interpretarea vocii, preocupări esențializate de autor în sintagma "fizionomia vocii". Interesul pentru acest domeniu a fost stârnit o dată cu dezvoltarea unor noi medii, a unor noi tehnici, în final a unei noi estetici. Dacă scrisul și tiparul au reprezentat cu un secol înainte prima fisură în relația dintre partenerii comunicării, telefonul, fonografia, banda magnetică au adâncit această ruptură, acutizând criza dintre auz și văz. "Divorțul" dintre "ochi" și "ureche" naște o nesiguranță la nivelul intențiilor
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
limba cuvintelor" și o pătrunde. O pătrunde în așa măsură, încât de fiecare dată când o persoană vorbește, sensul sunetului intensifică sensul cuvântului." În această concepție se află germenii unui nou mod de receptare a fenomenelor și o metamorfoză a scrisului. Jünger schițează la începutul secolului trecut tendința ce se profila tot mai pregnant spre colectivizarea vieții, spre mobilizarea forțelor comune sub o zodie a muncitorului, subliniază estomparea fizionomiei individuale în marea masă. În acest sens vocea își pierde la rândul
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Nota aliniază informațiilor de localizare și datare și pe aceea a caracterului viu al creativității lui Vintilă Horia. Restituind "aproape în totalitate nuvelistica de exil", volumul se transformă datorită numărului și calității, în argument, cu atît mai mult cu cît scrisul este raportat activității didactice, oratorice și organizatorice a aceluiași timp. Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
nație execrată, după evrei, pe tabla programului d-sale fascisto-comunist (așteptăm, în spiritul consecvenței, și diatribe împotriva nemților, bulgarilor, turcilor, țiganilor etc.) E. Jebeleanu e mustrat nu atît pentru compromisul său politic, cît pentru ceea ce se consideră compromisul său "cosmopolit": "Scrisul lui Eugen Jebeleanu se definește prin aceea că revoluționarismul este unguresc sau sovietic, marile tragedii s-au petrecut întotdeauna în afara teritoriului românesc, iar steaua polară a României este Kremlinul". Simpatia poetului pentru maghiari devine un cap de acuzare exploatat cu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
propriul tată. Față în față cu rinocerul cu pălărie, Nae Ionescu. Față în față cu propria identitate mistificată și franțuzită și cu fragila genă evreiască. Toate acestea într-o încercare teoretic cuminte și puțin demodată de a explica aspecte din scrisul lui Ionescu prin biografia sa. Numai că atunci cînd această biografie este accidentată așa cum este cea a lui Eugen Ionescu, cînd scriitorul a trăit una dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României și cînd a reușit el însuși să
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în 50 de ani de aici încolo ar reuși..." (România liberă, forum on-line). Interesante sînt și variațiile formale, mai exact gradele de transcriere în scris ale unor pronunții simplificate: de la reproducerea integrală, evident cultă și scrisă, sărut mîna, la cea care reflectă mai autentic rostirea comună, cu simplificarea grupului consonantic creat la întîlnirea cuvintelor și implicit cu mai mare unitate a formulei - săru' mîna - pînă
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
și răpiri misterioase. Circul lumii prezintă bărbați cu frică sau inconștienți care își pierd viața sau doar reintră în cercul compromisurilor justificate și femei-victime sau călăi, care își pierd sufletul, pentru că piesa nu le atinge decît pe ele. Pe alocuri scrisul își regăsește prospețimea și fețele morții se colorează cu duioșie: "întîi dispare văzul, pe urmă se duce auzul. Inima tace treptat. Față hipocratică. Pe torace, un vas cu apă. Un fulg în fața nărilor. Oglinjoară, oglinjoară, de ce nu mai respir, de ce
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
puțin în măsură să-i deslușească taina: lui Gauche, înlănțuirile de semne nu-i spun nimic de vreme ce el nu poate citi. A nu ști carte devine astfel a nu afla Cartea. Băiatului căruia îi fuseseră refuzate în același timp știința scrisului și darul vorbirii își capătă glasul la contactul cu magicul obiect ascuns printre ruinele mănăstirii. I se păruse totdeauna că "puterea omenească stă în cuvinte" și se purtase față de ele "cu un respect deplin, ca și cum prin realitatea lor ele erau
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]