146 matches
-
jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic; nu trebuie uitate scrobul și omleta umplută. Pentru a prepara scrobul, se bat ouăle împreună cu ingredientele dorite și se prăjesc în puțin unt sau în ulei cald; după ce scrobul s-a rumenit pe o parte, se întoarce cu o spatulă de lemn. Pentru a prepara omleta umplută, ouăle se bat spumă, se varsă în tigaie și se prăjește omleta numai pe o parte, pentru ca interiorul să rămână moale; la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sat? Mai știi... Știam una focoasă, care a pus ochii pe el. Am început, Doamne iartă-mă, să intru la bănuieli, să mă frământ. Copiii flămânzi așteptau cu gurile deschise mâncarea care parcă nu se mai gătea. Am făcut un scrob cu ouă, brânză și măliguță caldă, le-am dat să mănânce. Mie nu-mi ardea nici de mâncare, nici de nimic. Ași fi vrut doar să aflu dacă e sau nu cu aia pe care o bănuiam eu. N-au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69/0 bucată: pîine (167); parte (97); felie (34); mare (32); carne (29); de pîine (28); mîncare (27); tort (21); puțin (18); porție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posesia celor solicitate, am preparat o omletă din zece ouă cu icre de crap. Ați mâncat vreodată așa ceva? Este formidabilă, dar musai după aceea trebuie să bei și câteva pahare de vin. Tarzan a spus că nu mai mâncase niciodată „scrob cu icre de crap” și că i-a plăcut mult, păcat însă că acasă nu avem decât icre de caras, căci crapii cu icre îi vedeam mai rar. Seara le-am dat mămăligă caldă cu lapte. Să-l fi văzut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe Secoșanu. Bănuim că decesul lui Scrob s-a datorat holerei, ceea ce ar constitui încă o dezmințire a tezei că holera nu-și recrutează victimele din rândurile personalului medico-sanitar. Medicul șef al spitalului public, Frantz Salich, decedase
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe Secoșanu. Bănuim că decesul lui Scrob s-a datorat holerei, ceea ce ar constitui încă o dezmințire a tezei că holera nu-și recrutează victimele din rândurile personalului medico-sanitar. Medicul șef al spitalului public, Frantz Salich, decedase ceva mai înainte de... tifos, care este posibil, remarcă doctorul Cozarescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți, derivat de la (a) muia, aluzie la înmuierea pâinii în supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit Anonymus Caranse besiensis (cca 1700), este înregistrat cuvântul scrob, de origine veche slavă. În același dicționar, există și ra(n)totă, de origine maghiară. Este un cuvânt curent și astăzi în graiul crișean. Revenind la omletă, acesta are, în franceză, origine foarte interesantă. Se poate spune că fr. omelette
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu lingura, se lasă de se mai prăjește [...] Se mănâncă cu mămăligă.“ Mai există și „pârjoalele de mămăligă, din mămăligă rece tăietă felii, prăjită pe cărbuni și în oloi prăjit proaspăt; apoi se mănâncă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
De pe pat, îl priveau ceilalți doi copii, Costică și Mitică, care se jucau cu un ghem de ață, cu care Safta cosea cămășile pentru sărbătoarea Crăciunului. „ Ce știu ei!?” se gândi Gheorghe, rupând un hartoi de mămăligă și întingând în scrobul gălbiu, încrustat cu bucățele albe de brânză iute. Și lacrimile începură a-i șiroi pe obrajii încălziți de căldura sobei. Ce-ai pățit, omule? începu a se tângui Safta, rămasă pironită în ușă, cu o covată plină cu țoale țesute
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
peretelui de alături, cenușiu și bătut de vânt. „Vasăzică acuma totul s-a terminat, m-a prins cum a vrut“, se gândi, mestecând cu calm, ascultând soneria stridentă a telefonului răsunând îndepărtat în camerele aproape goale și refuzând să răspundă. Scrobul avea un gust searbăd, uitase să pună sare, dar a continuat să-l mănânce așa. O liniște subțire stătea în picioare lângă el, își auzea mestecatul rar. Afară se presupuneau trecerile grăbite ale cohortelor de automobile și miriade de voci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu de V. Alecsandri, poezii de Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică în versuri, Iuliu Cesar și Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
VIITORUL ȚĂREI, număr unic apărut la București în 1902, ca „edițiune festivală a Societății «Santinela» de sub direcțiunea d-lui căpitan Carol Scrob”, pusă sub motoul „Viitor de aur țara noastră are / Și prevăd prin secoli a ei înălțare” din D. Bolintineanu. Tipăritura, inițiată de generalul Eraclie Arion și căpitanul-poet Carol Scrob cu scopul de a ajuta la construirea unui palat al invalizilor
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
edițiune festivală a Societății «Santinela» de sub direcțiunea d-lui căpitan Carol Scrob”, pusă sub motoul „Viitor de aur țara noastră are / Și prevăd prin secoli a ei înălțare” din D. Bolintineanu. Tipăritura, inițiată de generalul Eraclie Arion și căpitanul-poet Carol Scrob cu scopul de a ajuta la construirea unui palat al invalizilor militari prin strângerea unui fond, își anunță în articolul Rostul nostru, semnat D.I. Stroici, intenția de a cultiva „amintirea trecutului istoric cu mărețele-i fapte”, vorbind despre „vitejia neamului
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Roșca (Oștenilor români), Alexandru I. Șonțu (Omagiile mele), Constantin Cantilli (Auroră și apus), Virgiliu N. Cișman, o proză de Petru Vulcan (Turbanul și împărăteasa, poveste din campania de la 1877), o anecdotă de Nicolae Țincu (Țiganul și marea), articole de Carol Scrob (Rolul poeziei în război) și de Smara, o tălmăcire de Radu D. Rosetti după François Coppeé (Veghea) și alta de N. Țincu după Paul Déroulède (Gazda bună) și Cugetări răzlețe. Izbucnirea la 16 iunie 1913 a celui de-al doilea
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
patriotice ilustrate”, menite „a contribui la dezvoltarea și întreținerea cât mai vie a sentimentului patriotic”, ce va apărea la București între 30 iunie 1913 și decembrie 1924. Directori: D. Urzică și Temistocle Grigoriu, căruia, cu puțin înainte de a muri, Carol Scrob îi încredințase acest titlu, ca fiind „cel mai potrivit pentru o publicațiune patriotică”. În martie 1915, după retragerea lui Temistocle Grigoriu din redacție, o reorganizare majoră îl aduce în poziția de director (curând și proprietar) pe N. G. Rădulescu-Marador și
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
și încă altele, drastice vorbe, mi-au rumenit urechile, trecându-mă într-o surzenie țiuită, în sudori sulfuroase prelinse pe jghiabul spinării. Apoi mi-a înțepenit mâna dreaptă, falca s-a lăbărțat pe-o parte, ochiul s-a topit, a scrob, sub pleoapa fleșcă. Atunci au început să hohotească hahaleric, să se bată pe cele trei rânduri de burți, de plăcere, cu palmele țuguiate fin în câte cinci degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
la 16 octombrie 1966 în Vatra Dornei, județul Suceava, România, fiul lui Olaru Petru și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 79588 Efringen Kirchen, Im Innerdorf, cu ultimul domiciliu din România, Vatra Dornei, Str. Dornelor nr. 14, județul Suceava. 287. Scrob Cornel, născut la 11 mai 1952 în localitatea Sacatura, județul Timiș, România, fiul lui Scrob Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 83395 Freilassing, Schumannstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Crișan nr. 71, județul Timiș. 288
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 79588 Efringen Kirchen, Im Innerdorf, cu ultimul domiciliu din România, Vatra Dornei, Str. Dornelor nr. 14, județul Suceava. 287. Scrob Cornel, născut la 11 mai 1952 în localitatea Sacatura, județul Timiș, România, fiul lui Scrob Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 83395 Freilassing, Schumannstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Crișan nr. 71, județul Timiș. 288. Chineja Nicolae, născut la 22 octombrie 1967 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Nicolae
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Ettlingen, Schlossgartenstr. 28, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, bdul Decebal nr. 44, bl. K2 sc. A. ap. 5, județul Bistrița-Năsăud. 448. Wegh Rahela, născută la 13 ianuarie 1970 în localitatea Nădrag, județul Timiș, România, fiica lui Sonei Gheorghe și Scrob Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 71332, Waibnlingen, Friedrich-Schoferstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Nădrag, str. Școlii nr. 18, județul Timiș. 449. Arendt Iuliana, născută la 21 decembrie 1962 în Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Frumosu Vasile
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
la 18 ianuarie 1963 în localitatea Râciu, județul Mureș, România, fiul lui Leon și Anastasia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hillerstr. 4 b/4, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Liviu Rebreanu nr. 137, județul Timiș. 32. Scrob Emilia Mirijana, născută la 11 septembrie 1975 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Golubov Emil și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Geiselbergstr. 36/1 A/53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Recaș, județul Timiș. 33
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
la oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări scăldate printre ouă prăjite, fursecuri și alte bunătăți făceau munca aceea de rob mai omenească. Rodica era singură acasă și atmosfera aceea o apăsa într-un mod ciudat. La amiază voi găsi ouă în cuibare și am să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja, când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă, ce a fost apoi adăugat cu un scrob uriaș, corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut. Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de țânțari, cu țârâitul ușurel al greierilor, cu pregătirea cinei și a fumarului pentru vremea nopții. Moș Gavril a pregătit mămăliga și scrobul, eu am strâns ierburi pentru cele trei fumare, două în fața colibei și unul în spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se poate trăi fără aceste focuri care dau mult fum, de cum se lasă amurgul până târziu după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]