147 matches
-
5306 20 90 și 5308 20 90, firele (simple, răsucite sau cablate) dispuse: a) pe cartele, pe bobine, pe tuburi sau pe suporturi similare, sub formă de gheme, care au o greutate maximă (inclusiv suportul) de 200 g ; b) în sculuri sau jurubițe, având o greutate maximă de 125 g; c) în sculuri subdivizate în jurubițe cu ajutorul unuia sau a mai multor fire divizoare care individualizează jurubițele, având o greutate uniformă de maximum 125 g. B) Descrierile de mai sus nu
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
dispuse: a) pe cartele, pe bobine, pe tuburi sau pe suporturi similare, sub formă de gheme, care au o greutate maximă (inclusiv suportul) de 200 g ; b) în sculuri sau jurubițe, având o greutate maximă de 125 g; c) în sculuri subdivizate în jurubițe cu ajutorul unuia sau a mai multor fire divizoare care individualizează jurubițele, având o greutate uniformă de maximum 125 g. B) Descrierile de mai sus nu se aplică pentru: a) firele răsucite sau cablate, nealbite, în sculuri; b
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
în sculuri subdivizate în jurubițe cu ajutorul unuia sau a mai multor fire divizoare care individualizează jurubițele, având o greutate uniformă de maximum 125 g. B) Descrierile de mai sus nu se aplică pentru: a) firele răsucite sau cablate, nealbite, în sculuri; b) firele răsucite sau cablate prezentate: 1. în sculuri cu înfășurare încrucișată; 2. pe suport sau altfel condiționate, care implică utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe tuburi de la mașina de răsucit, canete (copsuri), țevi conice sau conuri, sau
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
mai multor fire divizoare care individualizează jurubițele, având o greutate uniformă de maximum 125 g. B) Descrierile de mai sus nu se aplică pentru: a) firele răsucite sau cablate, nealbite, în sculuri; b) firele răsucite sau cablate prezentate: 1. în sculuri cu înfășurare încrucișată; 2. pe suport sau altfel condiționate, care implică utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe tuburi de la mașina de răsucit, canete (copsuri), țevi conice sau conuri, sau prezentate sub formă de gogoși de mătase pentru mașini
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
în alte limbi străine. ... ------------- Alin. (6) al art. 8 a fost modificat de pct. 1 al art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 25 din 17 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 30 ianuarie 2002. (7) În cazul bobinelor, sculurilor, jurubițelor, ghemelor sau al oricărei alte cantități mici de fire pentru cusut, remaiat sau brodat specificările pot fi înscrise pe ambalaje colective sau la locul de expunere, fără a se afecta produsele menționate la pct. 18 din anexă nr. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184220_a_185549]
-
tratarea deșeurilor de lână .22 Pieptănarea lânii 232.3 Filarea lânii .31 Filarea lânii pieptănate .32 Filarea lânii cardate .33 Filarea firelor de păr, a părului de angora, părului obișnuit sau brut 232.4 Răsucirea și depănarea în ghemuri și sculuri 23 232.5 Țeserea lânii (cu excepția țeserii covoarelor) .51 Țeserea mecanică a păturilor de lână .52 Alte prelucrări ale firelor de lână pentru obținerea de țesături Țeserea mecanică a țesăturilor de lână pentru îmbrăcăminte și mobilier; țeserea mecanică a catifelei
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
subpozițiilor 5306 1090, 5306 2090 și 5308 2090, pentru fire textile (simple, răsucite și cablate) înseamnă fire textile produse: (a) în bobine sau cartele, tuburi sau suporturi similare, cu o greutate (inclusiv suportul) care nu depășește 200 grame; (b) în sculuri sau jurubițe care nu depășesc 125 de grame; (c) în sculuri sau jurubițe subdivizate în sculuri sau jurubițe mai mici separate de fire divizoare care le individualizează, fiecare cu o greutate uniformă ce nu depășește 125 de grame; (B) Excepții
jrc1273as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86412_a_87199]
-
simple, răsucite și cablate) înseamnă fire textile produse: (a) în bobine sau cartele, tuburi sau suporturi similare, cu o greutate (inclusiv suportul) care nu depășește 200 grame; (b) în sculuri sau jurubițe care nu depășesc 125 de grame; (c) în sculuri sau jurubițe subdivizate în sculuri sau jurubițe mai mici separate de fire divizoare care le individualizează, fiecare cu o greutate uniformă ce nu depășește 125 de grame; (B) Excepții: (a) fire textile răsucite sau cablate, crude (nealbite), în sculuri sau
jrc1273as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86412_a_87199]
-
fire textile produse: (a) în bobine sau cartele, tuburi sau suporturi similare, cu o greutate (inclusiv suportul) care nu depășește 200 grame; (b) în sculuri sau jurubițe care nu depășesc 125 de grame; (c) în sculuri sau jurubițe subdivizate în sculuri sau jurubițe mai mici separate de fire divizoare care le individualizează, fiecare cu o greutate uniformă ce nu depășește 125 de grame; (B) Excepții: (a) fire textile răsucite sau cablate, crude (nealbite), în sculuri sau jurubițe; (b) fire textile răsucite
jrc1273as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86412_a_87199]
-
în sculuri sau jurubițe subdivizate în sculuri sau jurubițe mai mici separate de fire divizoare care le individualizează, fiecare cu o greutate uniformă ce nu depășește 125 de grame; (B) Excepții: (a) fire textile răsucite sau cablate, crude (nealbite), în sculuri sau jurubițe; (b) fire textile răsucite sau cablate, prezentate: (i) în sculuri sau jurubițe cu înfățișare încrucișată; sau (ii) pe suporturi sau în alt mod care să indice utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe țeavă de fir, tuburi
jrc1273as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86412_a_87199]
-
de fire divizoare care le individualizează, fiecare cu o greutate uniformă ce nu depășește 125 de grame; (B) Excepții: (a) fire textile răsucite sau cablate, crude (nealbite), în sculuri sau jurubițe; (b) fire textile răsucite sau cablate, prezentate: (i) în sculuri sau jurubițe cu înfățișare încrucișată; sau (ii) pe suporturi sau în alt mod care să indice utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe țeavă de fir, tuburi de la mașina de răsucit canete, copsuri, copsuri sau fusuri conice, sau depănate
jrc1273as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86412_a_87199]
-
aici filamentele degomate (adică debarasate de substanțele lipicioase, prin tratarea cu apă caldă cu săpun, cu soluții alcaline diluate) sau vopsite, dar nerăsucite. Filamentele de matase brută sunt de obicei prezentate în lungimi mari, fie pe bobine conice, fie în sculuri în general înnodate și de greutate variabilă, care sunt numite colace. Matasea răsucita se clasifică la poziția nr. 50.04. 50.03. - DEȘEURI DE MATASE (INCLUSIV GOGOȘI NEDEPANABILE, DEȘEURI DE FIRE ȘI DESTRĂMĂTURA). 5003.10 - Necardate și nepieptănate 5003.90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]
-
este elementul central. Celelalte ustensile sunt tasatorul sau chiar furculița cu care se bate firul care se împletește, naveta (suveica la războiul de țesut orizontal) prin care se trece, din ghem, firul de bătătură, vârtelnița (depănătoarea cu care se desfășoară sculurile vopsite și se fac ghem, pe culori. Cartonul (imaginea proiectat), de regulă, opera unui artist, se așează în spatele urzelii transpus pe hârtie milimetrică sau de calc la scara 1/1 pentru a fi executat în toate detaliile lui liniare și
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire pentru cămăși sau țesături diafane pentru piepții de borangic ai cămășilor sau pentru ștergarele de cap. Zgomotul înfundat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua Înmuia firul; cea de a treia Îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire. Speriat de Înfățișarea celor trei torcătoare, prințul o eliberează pe fată de această ocupație respingătoare. Și În basmul englezesc Tom Tit Tot, o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, Îi răspunde regelui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prin care se trage cânepa sau inul melițat sau lâna ca să se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul de pe fuse sau gheme pentru a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau s-o presteze moșierilor, mită. Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
una anevoioasă și consumatoare de timp, deoarece ea cere adunarea cerințelor la un grad cât mai mare de detaliere - cam cum se umple o baniță de grâu adunând bob cu bob. Rezultatul trebuie să fie un document extrem de voluminos. Ri scul cel mai mare asociat acestei activități este schimbarea, deoarece procesele nu sunt statice. Se pune în mod legitim întrebarea dacă această muncă migăloasă se justifică, deoarece transpunerea cerințelor identificate în noul sistem operațional va avea loc peste câtva timp (șase
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
face puntea între aceste sedii psihice. Atunci, prin două găurele opuse, țîșneau dintr-o parte și din alta, străbătînd oasele frunții, două fascii de raze, care, întîlnindu-se într-un minuscul trăsnet radioactiv, în punctul ales, ardeau instantaneu și total numai sculul de fibre cu pricina"; "tot soiul de reactivi, electro și isotopi"; "epifiza, glanda pineală, păru ușor modificată, congestionată și infinitezimal crescută"; "se găsi că inima își schimbase nu numai aspectul, forma și greutatea, ci și arhitectura histologică. Era mai grea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de expresii ale competenței expresive și ale variației diafazice (cf. Bb). Scriitorul, parcă sfidând și negând celelalte registre, se adresează unei persoane apropiate, pe care vrea să o sensibilizeze prin epitet și metafore; câteva exemple: "fasciculul de fibre nervoase" devine "sculul de fibre", "lăstare de fibre răufăcătoare", respectiv "fibrele vinovate"; inima este un "cuib de mușchi găunoși"; "în partea de sus, pe globul ei, numaidecît sub ieșirea cîrjei aortice, se prăsiseră niște sîmburi creți de substanță cenușie, care aduceau aidoma cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult și mare. Joile și marțile după Paști nu se spală cămeși, că se opărește grîul. Nu se toarce, nu se țese, nu se pune vîrtelniță*, că bate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de succes, încât nimeni n-a luat act de existența ei - nici ai mei n-au luat-o în seamă. În cadrul societății de lectură a elevilor, m-am manifestat ca autor și „om“ de teatru. Îmi făcusem din firele unui scul de lână marionete de manevrat cu ață, care evoluau pe scena improvizată dintr-o lădiță, iar textul ce-l debitam (versiune sporită a madamei Fârlifus) era o parodie după romanul Ultimele zile ale Pompeiului. Ideea marionetelor mi-au sugerat-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a văzut cu ochii săi la Țarskoe Selo, în decursul unei audiențe la o ceașcă de ceai oferită de împărăteasă. Întîlnirea se ținea în jurul suveranei, care lucra la gherghef, în mijlocul doamnelor sale de onoare. Țarina, plecînd să caute un alt scul de mătase în locul celui ce se încurca, Nehliudov a văzut atunci, cu uluire, cum una dintre aceste doamne (cronica posterioară asupra lui Rasputin ne permite să presupunem că era vorba de prea bine cunoscuta doamnă Virubova...) se aruncase la pămînt
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
corespunzătoare actului temerar de înfruntare a haosului, de aceea leagănul în care plutește peste ape fecioara are aceeași compoziție. Cămașa soarelui cusută de Iana în argeaua marină folosește delicatul fir singurul potrivit pentru natura divină a astrului: „Țasă, Iana, țasă/ Sculuri de mătasă,/ Să facă lui Soare cămașă” (OrleaRomanați). Mătasea devine astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul, cât și firul fin au puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apa necesară, din belșug, pe măsura trebuințelor. În timp ce făcutul caierelor, cu folosirea raghil ei și a pieptenilor pentru desprinderea fibrelor în bucăți cât mai fine, torsul a ceea ce rezulta, erau muncă specifică părții feminine, deci a mamei, ca și a sculurilor cu firele toarse, realizate prin folosirea vârtelniței. Făcutul țăghiilor la țucală, pe care erau puse firele prin depănarea lor din sculuri, îmi reveneau aproape în exclusivitate mie. Era însărcinarea de bază pe care mi-o dădea mama, ca activitate de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]