280 matches
-
heruvimi, vesteau Nașterea Pruncușorului Iisus, Mântuitorul Lumii... Erau colindătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare, înălțând cu glasuri suave de heruvimi Colinda Crăciunului. Doi copii mărunței, o fetiță și un băiețel, îngânau la ușa lui Iorgu Colinda Crăciunului. ”Sculați, sculați boieri mari; Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. După o atât
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu știe. L-a luat somnul <maya>: de alături se auzeau ceilalți <maya>: el sforăia și eu plingeam... <vik47>: <maya>: nici nu i-a păsat dacă am avut orgasm <maya>: s-a dezbrăcat, a așteptat să mă dezbrac, cu sula sculata <maya>: s-a suit pe mine și a pompat, apoi s-a dat jos și a adormit <vik47>: și tu, nimic? <maya>: m-am prefăcut că e ok. Nu e greu... <maya>: cînd am văzut că nu-i pasă <vik47
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
te uiți prin ea... Haide, că avem treabă. Și se urcă și el. S-au oprit tocmai în câmpul Dudeștiului, la un tăinuitor mai vechi. Erau albi de praf. Au bătut în poartă. A ieșit o huidumă de om, atunci sculat, cu ochii umflați de somn, într-o cămașă lungă, întrebînd: - Care ești, mă, acolo? - Eu, Cocîrță, am adus niște gloabe, zise Gheorghe. Gazda se scutură puțin, căscă și deschise leneș poarta grea de lemn. - Devreme o mai luarăți azi! spuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aduc aminte de ea, e că nu-mi aduc aminte de nimica, afară doar cumcă, tâmpit și nesimțitor, mă lăsasem prada acelei atonii care-nsoțea totdeuna durerile mele. A doua zi, când soarele de aur ardea din creștetul cerului, pe când voinicii, sculați demult, vegheau asemenea unor vulturi din vârful stîncelor asupra câmpiei, pe când ne-ncredințarăm ca eram siguri de orce urmărire, eu luai un hârleț de-a umăr și plecai mereu la vale până-n locul unde murise Ioan. Dușmanii cercetase pe - acolo
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ai competiției și înscriși pe lista reușiților. Emoție copleșitoare, amețitoare. Viața în internatul „Vasile Cocârlă” este o binefacere materială pentru părinții copiilor de țărani pentru că îi scutește de îndatoriri suplimentare, dar grea, dificil ă, a spră pentru copiii nedeprinși cu sculatul de dimineață , cu un program aproape cazon, adesea fără apă la robinetele puține dintr-o sală în care vântul bate din toate părțile și în care totul trebuie să iasă „la ceas”. Școlarii lui Gh. Giurcă - și el împreună cu ei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cunoștea el persoanele? Se rătăcea pe străzi? Se lupta contra impulsiunilor sale? Se scula noaptea și rătăcea prin casă? Avea impulsiuni să lovească, să fure, să ucidă, să dea foc? Se urina sub el? Pierdea materiile sub el? Culcat sau sculat? A fost greu a aduce pe bolnav la azil sau la ospiciu? Știa unde-l duceți? Când a priceput că a fost internat? A protestat? Are idei fixe care revin adesea în cuvintele sale? Boala era continuă sau survenea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
picior; piedestal; pix; pleacă; a pleca; plecare; podul; poliție; pomeni; porni; prelua; privire; probleme; progres; pungă; rang; remorcă; respect; reuși; revenire; saci; sacoșa; sacul; salariu; sală; sănătate; scara; pe un scaun; un scaun; scaunul; scăpa; scări; schimbare; scoală; scoate; scula; sculat; sînge; a slăvi; soră; spate; sprijin; statuie; stea; străbate; strînge; suflet; suia; surprindere; a suspenda; a susține; susținere; șansa; la școală; ștafeta; trage; trandafir; treaptă; trezi; tunet; ține; umeri; a urca; urcare; urcușuri; viitor; vîntul; vîrf; vocea; volum; zboară; zbura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trece de dor, / Da mie doi mi-o murit, / Cu dor mă duc în mormânt, / Că mi-i arsă inima / Nici în lut nu i-oi uita..."101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de dor, / Da mie doi mi-o murit, / Cu dor mă duc în mormânt, / Că mi-i arsă inima / Nici în lut nu i-oi uita..."101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
potrivesc. / Zice mama că m-a scoate, / De la câte, de la toate, / De la două nu mă poate: / De la mândra, de la moarte!"163 În poezia obiceiurilor calendaristice, relația om-cosmos este reprezentată de refrenul cu rol apoptropaic care povestește destinul împlinit al umanului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Ci-i vremea de-mpodobit, / Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rol apoptropaic care povestește destinul împlinit al umanului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Ci-i vremea de-mpodobit, / Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este reluat la nivelul macro-textului care se organizează în jurul conflictului existențial dintre Dumnezeu și Moș Crăciun care-și părăsește statutul de zeu solar și duce pe umeri povara pământescului: "Bună vremea la fereastră, / La boieri, la dumneavoastră, / Ia sculați, / Boieri, sculați, / Vestea nouă de-ascultați, / Că s-a născut Dumnezeu / Cu vestmântul mohorât, / Lung din cer până-n pământ. / Lucia, măre, soarele, / Iar la dreapta stelele. / S-a făcut pârâu de vin, / Dumnezeu că mi-a sosit. / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drămuiesc faptul lumii și sortesc traiul omenesc, de cele mai multe ori destinul este simbolizat de "pahar"; nu întâmplător, în limba română, există expresiile "Treacă de la mine și paharul acesta" sau "Am băut paharul până la fund" prin intermediul descrierilor alegorice ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-ar muri..."126 O altă prezență mitologică feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată, de cele mai multe ori, în conflict inițiatic cu alte flori, cu floarea crinului sau cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muri..."126 O altă prezență mitologică feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată, de cele mai multe ori, în conflict inițiatic cu alte flori, cu floarea crinului sau cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare și înfoiat / Tot ceru l-a îmbrădat: / Soarele în cetini, / Luna între ramuri, / Mii și mii de stele / Între rămurele!"131 Soarele cu trei raze exprimă desăvârșirea teluricului, din perspectivă cosmică, numărul trei simbolizând împreunarea dintre Cer și Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din Florida ridicau un stâlp în vârful căruia era atârnată pielea unui cerb, prins după un anumit ceremonial.146 Vânătoarea propriu-zisă construiește un ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic al Soarelui și renașterea cosmică: "Sculați, sculați, mari boieriu, / Dimineața lui Crăciun, / Că vă vin colindători, / Dimineața lui Crăciun. / Trei cocoși negri-au cântatu, / Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Florida ridicau un stâlp în vârful căruia era atârnată pielea unui cerb, prins după un anumit ceremonial.146 Vânătoarea propriu-zisă construiește un ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic al Soarelui și renașterea cosmică: "Sculați, sculați, mari boieriu, / Dimineața lui Crăciun, / Că vă vin colindători, / Dimineața lui Crăciun. / Trei cocoși negri-au cântatu, / Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]