120 matches
-
Scumpia, raionul Fălești) este un istoric și politician moldovean, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării în perioada 1997-1999, în guvernele conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza. s-a născut la data de 13 iulie 1958 în satul Scumpia din raionul Fălești. A urmat studii la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie) și apoi la Academia Diplomatică a MAE al Rusiei. Lucrează apoi ca profesor de istorie. S-a specializat în politica externă și relații internaționale, obținând
Valeriu Pasat () [Corola-website/Science/298661_a_299990]
-
anului 1988, mitropolitul Serapion l-a ridicat la rangul de egumen și la 20 noiembrie același an la cel de arhimandrit. În perioada 14 ianuarie 1988 - 15 februarie 1989 a fost paroh al bisericilor din satele Pecești (raionul Rezina) și Scumpia (raionul Fălești). A fost numit apoi ca econom la Mănăstirea Căpriana, recent redeschisă. Începând din 21 august 1989 este numit ca inspector la Seminarul Teologic din Chișinău, deschis la mănăstirea sus-menționată și profesor de liturgică. La 15 octombrie 1990 a
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
varietate floristică explicabilă prin varietatea microbiotopurilor și prin interferența la acest nivel a mai multor unități de vegetație. Stratul arbuștilor măsoară 4-6 m fiind compus din Syringa vulgaris (liliac) și Fraxinus ornus (frasin) cu relativa participare a speciilor Cotinus coggygria (scumpie), Prunus mahaleb (vișin turcesc), Cornus mas (corn), Crataegus monogyna (păducel), Acer campestre (jugastru), mai rar a speciilor Carpinus orientalis (carpen), Acer monspessulanum (jugastru de Banat), Corylus colurna (alun), Cotoneaster nebrodensis( bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, acestea fiind dovezi că materiale certe că aici au staționat în câteva rânduri cete de nomazi. La începutul secolului XIX, cănd
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, acestea fiind dovezi că materiale certe că aici au staționat în câteva rânduri cete de nomazi. La începutul secolului XIX, cănd Basarabia a fost
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
a patrimoniului bisericesc, stării economice și a populației de pe teritoriul revenit ei în urmă tratatului de pace de la Bucurasti din anul 1812 luna mai. Populația a fost evaluată în trei categorii: A- bogați; B- mijlocași și G- săraci. În satul Scumpia , la categoria "A" erau: 2 preoți, 1 ponomari și un mazil; La categoria "G" erau: 84 gospodării, 7 vădane și 18 burlăci, în total 106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească impozit) Aici au fost incluse și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf.
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
2004. Aceasta localitate se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Satul și moșia lui aparțineau boierului moldav Marelui Vesternic Iordache Rosetti (Росит) Roznovanu. Pe moșie erau pămînturi arabile, pășune și finețe în deajuns. Mai erau trei iazuri cu pește și 2 mori ce funcționau cu apă. Depărtarea pînă la satul Scumpia era de o oră". Satul la acea vreme avea cea mai mare populație,după tîrgul și mahalaua Foleștii, din ținutul Iași. Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat că, satele Sărată cu odaia Sărată Nouă, pînă în
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
sat de către părintele Fiodor și părintele Ioann. Peste o sută de ani (1899), a fost construită actuala biserică, din piatră, de către obștea țăranilor din sat și boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după construcția Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
sovetici biserică n-a funcționat, a stat că un monument al crștinismului, cu ,obrajii, răniți de schjele războiului din anii 1941-45 și tocmai în anul 1989 a fosr redeschisă unde paroh la biserică a fost numit Serghei Galiț din s. Scumpia, mai apoi preotul Gheorghe Geverdan și Egumenul Flavian. Din 1992 până în prezent slujește preotul Vasile Ceban. Odată cu evoluția tehnico-științifică, Comuna Condrătești are și pagina (neoficială) pe rețeaua de socializare Facebook. La 8 octombrie 2016, împreună cu alte 16 localități din raionul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]