200 matches
-
caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
supușenia străină, beneficind de protecție consulară. Statutul juridic de supuși străini le conferea unele avantaje în raport cu evreii pământeni, incluzând și imunități fiscale sau scutiri de taxe vamale. Din acest motiv, în hrisoavele domnești, evreii mai apăreau ca rufetași, birnici și scutelnici. Numărul membrilor comunității evreilor din Moldova poate fi doar aproximat. Potrivit lui Radu Rosetti, pe la 1763, în toată Moldova doar în Iași erau suficienți evrei pentru a forma o corporație. Ceva mai târziu, în 1786, conform aceluiași autor, evreii reprezentau 5
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Iordache Râșcanu și a Mariei Holban În satul Frenciugi, pe care Îl cere vornicul Iordache Râșcanu prin jalba din 29 martie 1823, adresată domnului Ioniță Sandu Sturza, prin care se plânge de supărările provocate de spătarul Matei Roset pentru opt scutelnici și cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de 2.800 locuitori în 1803 și a 4.989 locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor (oameni străini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX-lea, populația relativ numerosă a târgului Huși era împărțită în diverse categorii între care existau diferite bariere de natură socio-economică. Regulamentul organic, realizat și legiferat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a mai realizat și prin crearea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care munceau la boier pe temeiul unei înțelegeri cu acesta. Cel de al treilea grup era constituit din iobagii legați de satele și de pămîntul lor și aflați sub jurisdicția unui boier, iar ultimul dintr-o serie de șerbi, numiți scutelnici, care nu posedau nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ancuța Roxana Focea Vlăduț Frențescu Carmen Alină Grecu Elenă Gabriela Grigoraș Elenă Nellica Hortolomei Ilona Iacob Delia Adelina Idriceanu Raluca Elenă Istrate Cristina Istrate Oana Andreea Marian Irina Matei Liliana Mîcnea Nicoleta Panfil Georgeta Petraru Mădălina Pivniceru Andreea Rîpanu Marină Scutelnic S.Valentina Spătariu Andra Elenă Tănăsachi Iuliana Roxana Țicău Alină Tunegaru Corina Vasilache Delia Cristina Vîrnă Ana Geanina Clasa a XII-a Științe sociale 1 Aroșculesei Alină Băcăuanu Eugen Andrei Bejan Marinela Ionela Berbecaru Adriana Caramici Dana Ciobotaru Ionuț Cojocaru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a grânelor, vinului etc. c) Scutelnicii apăruți mai întâi ca ostași care slujeau domnitorului fără nici o leafă, devin, cu timpul, executorii unor servicii către domni sau către unii boieri, în schimbul cărora devin scutiți de bir, dar lucrează în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu timpul, executorii unor servicii către domni sau către unii boieri, în schimbul cărora devin scutiți de bir, dar lucrează în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul secolului al XVIII-lea dă dregătorilor, indiferent de treaptă, un număr de scutelnici fixat în raport cu importanța dregătoriei, măsură care devine valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor și mazililor. Scutelnicii sau poslușnicii, cum erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
treaptă, un număr de scutelnici fixat în raport cu importanța dregătoriei, măsură care devine valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor și mazililor. Scutelnicii sau poslușnicii, cum erau numiți, erau acordați pe lângă cineva în funcție de rangul stăpânului lor, fiind numiți și breslași. Ei, după cum s-a spus, erau scutiți să plătească dări la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și alte sume de către scutelnici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și alte sume de către scutelnici, dar, pe lângă scutelnici, care de regulă erau lucrători de pământ, boierii au obținut și scutirea breslașilor (meseriașilor), folosindu-se de meseria acestora. Cum numărul scutelnicilor în martie 1833 ajunsese la 25.917, iar încă 1917 nu aveau situația definitivată, înseamnă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]