200 matches
-
era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661 satele și scutelnicii Episcopiei Huși; însemna că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor - alții putând să facă din ei și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați că domnia „s-a milostivit și au dat și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și schitul Brădicești, de unde au luat până și hrisoavele, atât ale mănăstirii cât și ale Episcopiei - puse la adăpost, spre asigurare, acolo. Urmare, după jăluirea episcopului Teofil, Vodă Ghica, la 12 septembrie 1741 dă hrisov de scutire a 20 de scutelnici de dabile la „o sumă de vite ce ar avea Episcopia". „Dejma din viele ce se află pe proprietatea Episcopiei" a invocat-o și episcopul Ieroteiu, care la 24 aprilie 1745 obține carte de la domnul Ion Mavrocordat care îi recunoaște
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cartea de ajutor dată de Mihai Racoviță la 1709 Episcopului Sava care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Aceste folosuri constituiau o nouă serie de prevaricațiuni. Sub ajutor pentru lucrarea pământurilor boierești, Domnii le acordau poslușnici dintre țărani, scutiți de orice danie. Pe lângă aceasta, ei au destinat în folosul boierilor un număr însemnat de oameni sub denumirea de scutelnici care erau datori să plătească boierilor de la 500 la 1000 lei de familie. Aceste două destinațiuni au lipsit pe vistierie de venitul de la mai mult de 100.000 de familii, care compuneau a patra parte din toată populația. În așa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dispozițiile de la 1832 până la 1855. Aici erau cuprinse dispozițiile Regulamentului Organic cu privire la Divanul Obștesc, Sfatul Administrativ al Țării și Departamentul din lăuntru, Departamentul de finanțe cu dispoziții referitoare la clasele supuse dărilor către stat, regulile de întocmire a catagrafiilor, statutul scutelnicilor și a slujitorilor, a țiganilor, dispoziții pentru asigurarea veniturilor statului și cheltuielile necesare, se reglementa activitatea poștei, circulația monetară și chiar viața bisericească. Departamentului secretariatului de stat i se stabilea modul de ținere și conducere a evidențelor, a condicilor cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de sare, adică până la 240 ocă. Aceste sînt cuvintele pentru care, neputându-se scoate sare din adâncime mai mare, se părăsesc groapele îndată ce agiung la 360 palme adâncime Săparea sării se face de șalgăi și de arestanți; acei întâi sînt scutelnici așezați pe moșia statului, iar ceialalți, pentru crimene osândiți pe un număr de ani sau pe viață sînt îndatoriți a lucra o câtime hotărâtă de sare. Încât, în 14 sau 16 ceasuri lucrătoare la un crivac, cu 3 cai, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i-a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce în ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut Între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut, Însă, nume noi, de origine ucraineană, ceea ce este foarte firesc. Onomastica satelor românești din regiunea Cernăuți devine astăzi din ce În ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ducă. În 1839, el întreprinde împreună cu C. Negri și N. Docan un voiaj în Italia, care îi va lăsa amintiri deosebit de plăcute. Prin Viena, avea să se înapoieze în țară, unde fusese numit de curând „șef de masă” la serviciul scutelnicilor și al pensiilor din Departamentul Finanțelor; demisionează în 1846. În 1840, an foarte însemnat pentru A., este chemat la conducerea Teatrului Național din Iași, pe care o va gira împreună cu M. Kogălniceanu, C. Negruzzi și profesorul P. M. Câmpeanu. Prin 1843
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Ancuța Roxana Focea Vlăduț Frențescu Carmen Alină Grecu Elenă Gabriela Grigoraș Elenă Nellica Hortolomei Ilona Iacob Delia Adelina Idriceanu Raluca Elenă Istrate Cristina Istrate Oana Andreea Marian Irina Matei Liliana Mîcnea Nicoleta Panfil Georgeta Petraru Mădălina Pivniceru Andreea Rîpanu Marină Scutelnic S.Valentina Spătariu Andra Elenă Tănăsachi Iuliana Roxana Țicău Alină Tunegaru Corina Vasilache Delia Cristina Vîrnă Ana Geanina Clasa a XII-a Științe sociale 1 Aroșculesei Alină Băcăuanu Eugen Andrei Bejan Marinela Ionela Berbecaru Adriana Caramici Dana Ciobotaru Ionuț Cojocaru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
coloniști meniți să contribuie la creșterea demografică și, mai ales, să servească de exemplu în agricultură. Ca aristocrat, în anul 1784 a intervenit în numele mamei sale, Ilinca, dar și a celorlalți stăpâni de pământ din Bucovina, pentru menținerea slugilor și scutelnicilor, ca și pentru obținerea scutirii de taxe a acestora. În sprijinul solicitării făcute, aducea argumentul că, într-o economie lipsită de o piață de desfacere și cu o circulație monetară restrânsă, menținerea slugilor era o necesitate. Mai mult, schimbarea situației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de 2.800 locuitori în 1803 și a 4.989 locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor (oameni străini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX-lea, populația relativ numerosă a târgului Huși era împărțită în diverse categorii între care existau diferite bariere de natură socio-economică. Regulamentul organic, realizat și legiferat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a mai realizat și prin crearea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]