4,446 matches
-
mai gravă cu cât autorii săi au declarat că au acționat în numele Domnului", deplânge Benedict al XVI-lea, pentru care "nicio circumstanță nu poate justifica actele de terorism". Fiecare viață umană este prețioasă în ochii lui Dumnezeu și nu trebuie scutit niciun efort pentru a promova în lume un respect real față de drepturile și demnitatea indivizilor și popoarelor", scrie Papa, care se roagă pentru ca "un angajament mai ferm pentru mai multă dreptate și solidaritate să ajute lumea să se debaraseze de
Papa: Tragedia din 2001, agravată pentru că autorii au afirmat că acţionează în numele lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/59690_a_61015]
-
aliate cu Puterile occidentale, într-o vreme încă de libertate democratică. A fost retras de îndată ce Ana Pauker a devenit ministru de Externe (noiembrie 1947), se pare chiar în urma unor atitudini pro-monarhiste prea evidente. Întoarcerea în țară nu a fost însă scutită — se pare — de anumite oscilări legate de posibilitatea de a rămîne în Occident, pe căile exilului. A decis să se întoarcă la București, la catedra-i universitară și să îndure, alături de ceilalți, viața din ce în ce mai grea din țară. În țară era
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
cei mai mulți o valoare la fel de mare ca apartenența. Urmărind să convingă, artistul trece drept un seducător. Și așa mai departe. Nu înseamnă însă că viața confirmă în mod absolut prejudecățile educative. Fetița care îl respinge pe Arlechin nu va fi neapărat scutită, când va fi mare, de nesocotința Colombinei.
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
de învățămînt și cercetare, culturale și sanitare, precum și organizațiilor obștești cu scop neproductiv; ... g) bunurile importate care fac obiectul contractelor de cooperare în producție cu alte țari; ... h) bunurile importate pentru a fi livrate, fără prelucrare, unităților militare; ... i) bunurile scutite de plata taxelor vamale potrivit Legii nr. 6/1961 privind reglementarea regimului vamal al Republicii Socialiste România. Articolul 7 Pot fi importate temporar, fără perceperea taxelor vamale, următoarele categorii de bunuri: a) mașinile, aparatele, subansamblele și piesele care se importă
DECRET nr. 395 din 2 decembrie 1976 privind Tariful vamal de import al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106486_a_107815]
-
animale mici, predate la transport într-un ambalaj; - cînd se prevede astfel în tarifele internaționale sau - cînd căile ferate participante la transport au renunțat la însoțitor, la cererea predătorului; în acest caz, în afară unei convenții contrare, calea ferata este scutită de răspundere pentru orice pierdere sau avarie ce rezultă dintr-un risc pe care însoțirea avea scopul de a-l evita. Predătorul este obligat să indice în scrisoarea de trăsura numărul însoțitorilor sau, daca expedițiile nu sînt însoțite, să treacă
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
pentru depășirea termenului de executare a contractului de transport, pentru pagubă care rezultă din pierderea totală sau parțială a mărfii, ca și pentru avariile suferite de aceasta, din momentul primirii la transport și pînă la eliberare. 2. Calea ferata este scutită de această răspundere dacă depășirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria au avut drept cauză o culpă a celui îndreptățit, o dispoziție a acestuia care nu a rezultat dintr-o culpă a căii ferate, un viciu
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
dintr-o culpă a căii ferate, un viciu propriu al mărfii (deteriorarea interioară, pierderea din greutate etc.) sau împrejurări pe care calea ferata nu putea să le evite și ale căror urmări nu le putea înlătura. 3. Calea ferata este scutită de această răspundere cînd pierderea sau avaria se datorește riscurilor speciale inerente unuia sau mai multora dintre faptele de mai jos: a) transport efectuat în vagon descoperit potrivit dispozițiilor aplicabile sau înțelegerilor încheiate cu predătorul și menționate în scrisoarea de
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
ferata nu răspunde de lucrurile prețioase, de bani și titluri ce nu i-au fost declarate, conform cu art. 37, decît în limitele prescrise de art. 33, iar în caz de declararea valorii, în limita acestei valori. 3. Calea ferata este scutită de această răspundere în caz de pierdere totală, parțială sau avarie, dacă ea probează că pagubă a avut drept cauză o greșeală a călătorului, un viciu propriu al bagajului sau un caz fortuit sau de forță majoră. 4. Cînd, după
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
bagaje este interzis, este prezumția că pagubă a rezultat într-adevăr dintr-una din aceste cauze dacă cel în drept nu probează că n-a rezultat din aceste cauze, ci din culpă căii ferate. 5. Calea ferata este de asemenea scutită de răspundere pentru pagubă rezultată din cauza livrării cu întîrziere a bagajului, daca probează că întîrzierea a fost cauzată de împrejurări pe care calea ferata nu putea să le evite, pe care n-ar fi putut să le înlăture. ------------------- 1. Cu privire la
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
a muncii (da,nu) Data ultimului instructaj ................................................. Vinovatul (vinovații) de accident (numele, prenumele, funcția) .............. ................................................................................ Măsuri de prevenire ........................................................ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea măsurilor Termen de executare Responsabil cu executarea crt. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diagnosticul, zile de incapacitate, ajutoare bănești: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Diagnosticul din Codul Scutit Nr.calendaristic Ajutoare pentru certificatul ---------- de la de zile de încă- incapacitate de medical B N pînă la pacitate de muncă muncă A B 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL ───────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────── Număr zile spitalizare...........Localizarea leziunilor (cap, ochi, torace și coloana vertebrală
INSTRUCŢIUNI nr. 50 din 4 ianuarie 1967 pentru aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966 privind declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106237_a_107566]
-
rug, ci ca un autor în scrisul căruia precumpănește impulsul pozitiv, vectorul constructiv. După cum, altminteri, au remarcat nu puțini dintre confrații ce-au avut gentilețea de-a se ocupa cu activitatea noastră. De asemenea, aș dori ca existența mea defel scutită de dificultăți să constituie un cît de mărunt stimul pentru tinerii care vor să se mențină pe cursul unor crezuri și al unei chemări. Vă mulțumesc pentru răspunsuri.
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Română. După cum a precizat domnul Eduard Lovin, director executiv la I.G.C.T.I. , realizarea unei baze de date reale pentru transportul internațional este necesară pentru că autorizațiile sunt mult mai puține în comparație cu cererea - de exemplu pentru Ungaria au fost 35 000 de autorizații scutite, iar necesarul pentru o rulare eficientă a parcului este de aproximativ de patru ori mai mare. Sistemul www. autorizatiiauto. ro administrează peste 460 000 de autorizații scutite de plată, de destinație, de tranzit sau terță țară, ele fiind acordate pentru
Agenda2005-47-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284399_a_285728]
-
din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele de jur, însă recensământul rusescă înregistreaz între scutiții de bir și alte dări pe popa Ioniță și pe Lupu diacon, dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte și la biserica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități.- Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine, a spus o domnișoară ceva mai mare ca noi care aștepta dimineață în fața școlii. Am pornit, ea a dispărut rapid cu cei
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități.- Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine, a spus o domnișoară ceva mai mare ca noi care aștepta dimineață în fața școlii. Am pornit, ea a dispărut rapid cu cei ce puteau să se țină după ea, iar cei rămași în
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități. - Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine, a spus o domnișoară ceva mai mare ca noi care aștepta dimineață în fața școlii. Am pornit, ea a dispărut rapid cu cei
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]