211 matches
-
despre el de peste un ceas. Avantajul de a avea o viață e un avantaj rar. Singurul pe care-l au compatrioții noștri. Dar în cele din urmă contează” (III, 239). Un alt conațional, numit simplu X, e un „amestec de secătură și nebun”, care s-a înconjurat cu un „dispreț general”: „Amestec, cu siguranță, de sânge grec și slav, două elemente incompatibile, ce n-ar putea da naștere decât unui monstru. Ascuns și arogant” (I, 41). Așadar, defectele românilor, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Caillou se mira cu atât mai puțin. Prin temperament și cultură, făcea parte din acea elită superfină de mârșavi care nu există decât la Paris și care nu poate fi egalată de niciun alt popor de lichele de pe lumea asta. Secătură vegetală dintre cele mai fecunde, e drept, în ciuda unei strădanii politice dintre cele mai încrâncenate și a unei infuzii literare dintre cele mai atente. Și de-ar ploua cu sânge, tot nu apar așa mulți oameni extraordinari. Bătrânul oportunist care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de nimica." Se accentuează inflexibilitatea Modernilor, incapacitatea acestora de a privi multilateral. Dorința desprinderii de influența Anticilor este atât de mare încât însușirea modelelor este percepută drept o înjosire: "N-am să mă cobor asemănându-mă cu tine, adause el, secătură ce ești." În aceeași ordine de idei, păianjenul continuă prin a-și exacerba în mod orgolios individualitatea: "Acest castel [...] a fost în întregime durat de mâinile mele, și tot materialul de trebuință l-am scos dinlăuntrul meu." Se exprimă aici
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ai ucis mai bine de jumătate dintre fiii mei, creiațiile mele. -Dar Luminate, eu nu m-am atins de ei. S-au ucis reciproc. -Tu nenorocitule, ai băgat zâzania între ei, i ai instigat la ură, răzmerițe și războaie. Tu secătură le-ai adus seceta, foametea, potopul și molimile. Fiindcă nu mi-ai ascultat porunca și te-ai atins fără nici -un drept de viața lor, o mie de ani nu vei mai vedea lumina. Marș!, imediat în întunericul iadului. Marele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
puhoi mare, a rupt drumul în Lunci, la Tâmpescu; 1876 - luna mai a fost îngheț, pomii și pădurea s-au uscat; 1888 - anul în care a venit trenul, în săptămâna patimilor, vara a fost puhoi mare, a rupt drumul la Secătura; 1906 - în Ziua Crucii, 14 septembrie, a fost omăt și viscol, ger cumplit, a înghețat agheazmatarul; 1907 - a fost iarnă grea - ger de -32 grade, în ianuarie; 1911 - în zilele de 22,23 și 24 iunie a plouat și a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țării. În aceste condiții nu este de mirare că vămenii vor să se emancipeze de sub tutela mănăstirii și să se manifeste, în unele cazuri, ca proprietari deplini ai terenurilor, cu drept de vânzare. Astfel, suprafețele cuprinse între hotarul vechi - Podul Secăturii și cel nou - Pârâul Hurghiș - au fost vândute de vămeni unor locuitori din Câmpulung. La 16 aprilie 1719, Mihail Racoviță trimite pe vornicii din Câmpulung să strice casele câmpulungenilor făcute pe hotarul mănăstirii Moldovița. Câmpulungenii „fac pricină mănăstirii cum că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai întâi în ipostaza de cercetătoare foarte dotată, autoare a unei descoperiri epocale, performanță anulată însă de faptul că altcineva i-o luase înainte și își comunicase rezultatele. Apoi ea este, total și fără rezerve, soția îndrăgostită a unei seducătoare „secături”, care, fără scrupule, o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
de turlă al bisericuței de lemn, stil omologat în puntea Apuseni Maramureș, Turism cu manualul de etnografie, Ion Vlăduțiu, părelnice locurile, din priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mă întorc, au crezut că am murit... După trei luni de zile, cât o durat, m-am întors la celula de unde am plecat... Vă mai amintiți cine era comandant la Aiud? Când am ajuns acolo era căpitan Dorobanțu. O secătură, parcă din Târgoviște, care se afirmase atacând sediul Partidului Țărănist sau Liberal în timpul campaniei electorale, și l-a’ săltat... De altfel toți ăștia erau recrutați dintre derbedeii orașului... Și după Dorobanțu a fost Koller, și după aia a fost Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
treziți-vă!” Aproape în același timp, se auzi glasul lui Baltă, îngroșat de emoție, cu pumnii strânși, tremurând ca varga... „Treziți-vă !” După o vreme, glasul lui Ichim, juristul, sparse tăcerea... „Țara se duce de râpă sub ochii nostri... Nulitățile, secăturile, golanii au pus mâna pe putere..!” În seara aceea, postul de radio „Vocea Americii”, a transmis o emisiune dedicată, marelui om politic și patriot, Iuliu Maniu.. „Orizont de viață liberă pentru neamul său!..Iuliu Maniu luptă de 50 de ani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o tăcere deasă de-și auzeau bătăile inimii.. Fiecare se cufundă în gândurile lui, prin minte trecându-le.. „I. Maniu luptă de 50 de ani pentru... și înălțarea neamului..”, „.. Regim cu rele deprinderi... Țara se duce de râpă... nulitățile și secăturile conduc.. Societatea românească se dărâmă..!”. „ Dreptatea este călcată în picioare..!”, se auzi cineva, gândind cu voce tare..”.. „ Dreptatea este călcată în picioare..!” „ Hm ?!.. Dreptatea..!, murmură Ichim juristul, și, deodată, parcă trezit dintr-un somn amorțit, se pomeni cu un glas
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să fie cineva..!”, se auzi, tot el, după o vreme. Ichim simți ochii de tăciune ăi căpitanului, că-l caută prin întuneric. Și, din nou vorbele comentatorului de la Radio Londra, începură să le umble prin minte... „Regim cu rele deprinderi..secăturile conduc.. țara se duce de râpă.. dreptatea este călcată în picioare”... Trecuse de miezul nopții și, somnul tot nu-i prindea. „ Europa, se pare că nu vrea să ție socoteală de tot sângele vărsat pentru apărarea ei!”, se auzi în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
necălcate vreodată de piciorul meu, ca Solobotenii (vezi Prăpădul Solobodei) <footnote id="5"><Roman de Eusebiu Camilar, apărut la Ed. Cartea Moldovei din Iași, în 1943 și premiat de Societatea Scriitorilor Români./footnote>, Udeasca de la luncă, pădurea între Reuseni-Plavalari Mănăstioara, Secăturile, Obîrșia și încă altele. Udești și Udeasca nu vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea o fată Hudea, cea mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sinucidere, Titu mi-a spus foarte hotărât că, dacă vorbesc cuiva despre aceasta nu fac decât să-i grăbesc moartea? Cu puțină vreme înainte de a se prăpădi, publicase în „Neamul Românesc” un articol intitulat „Arginții lui Iuda”, în care ironiza „secăturile entuziaste” ale generației de la 1916. Articolul a făcut mare vâlvă în Parlament, căci multe dintre aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-i grăbesc moartea? Cu puțină vreme înainte de a se prăpădi, publicase în „Neamul Românesc” un articol intitulat „Arginții lui Iuda”, în care ironiza „secăturile entuziaste” ale generației de la 1916. Articolul a făcut mare vâlvă în Parlament, căci multe dintre aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat Victor Iamandi , care, în scurtă vreme, s-a arătat a fi una dintre cele mai fioroase canalii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spusese lui Sima: „Puteți veni și Dvs. dacă doriți” ceea ce constituie o insolență, dar și o răzbunare a acestui nătărău a cărui înlocuire fusese cerută și obținută de Mișcarea Legionară, deoarece era cel mai perfect intrigant și cea mai devotată secătură a vechilor cercuri politice și afaceriste de la noi. Talentul Românilor de a corupe pe toți acei ce vin în contact cu ei este într-adevăr neegalat - și această „calitate” ar putea fi singura [238] scăpare din situația actuală, dacă Rușii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din București, piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus „piese scurte” - Epilogul, Eu vreau un pisoi, Fapt divers, Semnul particular, Vocea sângelui, Istoria se repetă, Secătura mahalalei, Smărăndița, Reîntâlnire ș.a. -, a realizat adaptări și prelucrări (între altele, Papa Lebonnard după Jean Aicard, Zaza după Pierre Berton și Charles Simon, Călătoria domnului Perrichon după Labiche), adaptări radiofonice ori televizate ale propriilor piese, scenarii pentru teatru radiofonic sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
e elocvent în această privință, iar Mihail Sebastian opina că „autorul procedează ca un romancier, povestește, relatează”, semnalând virtuțile „realiste” ale textului, însă a blamat excesele lacrimogene, înduioșarea ieftină, finalul forțat etc. Oarecare ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]