211 matches
-
multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce a însoțit pe scară mare instalarea administrației romane în Dacia. Defrișarea care, făcută și după alte procedee, poartă numele tot de origine latină, curătura, arsura sau secătura. Cu nume de origine latină sunt denumite și câteva cursuri de apă mai importante. Este cazul Almașului (lat. almus - frumos, plăcut), afluent al Bistriței nemțene în Moldova și al unui afluent al Someșului transilvan. Același nume îl poartă o regiune
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai întâi în ipostaza de cercetătoare foarte dotată, autoare a unei descoperiri epocale, performanță anulată însă de faptul că altcineva i-o luase înainte și își comunicase rezultatele. Apoi ea este, total și fără rezerve, soția îndrăgostită a unei seducătoare „secături”, care, fără scrupule, o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
expresie poetică, cum de asemenea lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se pare că tovarășul Frunză a fost atras și de această dată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vesel sunt de când e omul Om, în țara mea! Ședințarul Din ședință în ședință (Socialism pe rupte!) Nădușește ședințarul Amețit de lupte. Las’ să plouă cu rebuturi Și potop de-ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul „secătură”! 54. A.E. Baconsky - Pe scurt. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 5 (42), mai 1953 55. S. Damian - Glasul poetului. În: Contempovanul, nr. 28 (353), 10 iul. 56. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească, nr. 6
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la nemulțumirile pe care le avusese Ioana din pricina mea. Femeile nu se tem să facă nici o imprudență ca să știe toată lumea, sunt în stare să mărturisească oricui amorul, să braveze pe oricine de e nevoie, în timp ce bărbatul - nu mă refer la secături - păstrează discreție, nu ca să nu o compromită pe iubită, cât din timiditate, din oboseala de a da explicații tuturor, poate din ezitarea de a anunța o hotărâre definitivă. Ioana și-a închipuit imediat că fata hotelierului joacă un rol mai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-n sfeșnice Lumina-i la răscruce. „Nu da vrabia din mână Pe hulubul cel din par”, Dar de-n mână e-o minciună, Du-o iute la gropar. Nu sunt păduri făr’ uscături, Nici state fără lepre; La noi atâtea secături Au prins adânc în vetre. 3 august 2004 Azi, mulți înghit răbdări prăjite Și sosuri beau de amăgiri; Puțini, în schimb, pe „necăjite”, Se-ndoapă, și-n zadar te miri. Dihania, dar nu-i așa În țara care-i țara mea
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
fi normal să nu Încerci să faci ceva... O iei Înaintea altora și depinzi de cei de deasupra ta. Chiar și cei care n-au nici o șansă de avansare, Încearcă să-i tragă În jos pe ceilalți. SÎnt toți niște secături... — Și apoi, dintr-odată, unul ce și-a căutat adăpost, dispărînd din altă lume, se trezește În mijlocul lor... Individul se uită surprins la mine. Pentru că Încerca să mă privească prin ochelarii ce-i alunecaseră pe nas, fața Îi părea oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
debarcaserăm, ne aflam deja pe drum, tata și cu mine pe un animal, mama pe un altul, cu grosul bagajelor, iar Warda și cu Mariam pe un al treilea, catârgiul mergând pe jos alături de noi, împreună cu fiul lui, o detestabilă secătură de vreo doisprezece ani, desculț, cu degete murdare și privire piezișă. Nici nu străbătuserăm bine trei mile când doi călăreți înfășurați în văluri albastre năvăliră în fața noastră, ținând în mâini pumnale cu tăiș curbat. Ca și cum n-ar fi așteptat decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Editura Academiei, 1965, p. 55. footnote>. Valoarea estetică nu este condiționată de moralitatea personajului. Această idee este exemplificată de Caragiale prin elogiul adus lui Shakespeare pentru crearea personajului Falstaff: „iar ticălosul de Falstaff, că nu-i poți zice mai bine, secătura aceea e un monument nepieitor al minții omenești, nu doar că nu profesează tendințe generoase, ci fiindcă e copilul lui Shakespeare, care e un tată zdravăn”<footnote I. L. Caragiale, Opere, IV, București, E.S.P.L.A., 1965, p. 32. footnote>. Personajul trebuie să
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
lucru curat! Cine știe ce poznă ăi mai fi făcut, neisprăvitule! Hai, spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticențe obositoare. Baia a răsunat deodată de două palme zdravene! ― Asta ți-ai găsit tu să-i povestești lui Cră... hm... profesorului, secătură? Ieși afară și marș la școală! ― Da... dar dă-mi biletul î Tata lasă spălatul baltă și merge cu mine în birou. Pe masă erau înșirate diferite corpuri geometrice: cilindri, prisme, piramide, conuri și sfere, pregătite din ajun, pentru lecția
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
doare tot corpul. Când aude cântecul batjocoritor al cerșetorului, se înfurie și se repede spre el, lovindu-i vasul cu piciorul, împrăștiindu-i monedele în praf. Nu ți-au dat mâncare? îl întreabă acesta, ferindu-se de loviturile lui Pran. — Secătură! suspină Pran. — Asta mi-a fost soarta, admite cerșetorul. Și a ta este la fel, dacă-mi amintesc bine. Mi-e foame! strigă Pran. — Poate ar trebui să încerci în altă parte, îi sugerează cerșetorul, luând un aer teatral, mimând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu ura colcăind, crescând, pompată cu furie și perfectă amortizare, să nu se audă nimic nimic. Zveltul Titi Tirbușon renunțase, între timp, la peisajul ferestrei lichefiate. Se rezemase de perete, își îndreptă ochelarii cu ramă metalică. Un sarcastic oxfordian părea secătura asta polițistă. O urmărea țeapăn, fără zâmbet, pe colega Gina, care își tot încheia halatul, fără să-l încheie... Se îndreptă spre Gică Bonomul, tocmai când acesta rostise, privindu-l, nu era clar, pe tov Titi sau pe dom’ profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
somnul! Nu mai primește și nici nu mai dă nimic! Și doar l-am avertizat, măgarul, să nu-și mai toarne votcă în bere, pe căldură. Asta, chiar că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se petreceau peste șleaul drumului. Numărul telefonului, nea Sandule! cere imperativ Fratele. Imediat...! Formează-l, Dănuțule! zice polițistul. Gata...! Pătrundere neautorizată, pe timp de noapte, într-o instituție publică! Aruncă-i în aer! Termină-i! Achită-i! Dă-le foc, secăturilor naibii, de infractori! Acuma, bre! Apasă!! Arde-i...!!! Poetul turtește tasta de apel. Geamurile Secției se iluminează ca ziua, înainte de a se pulveriza. Clădirea joasă, din cărămidă, implodează. Unda de șoc și bubuitura, vin tăvălug peste miriște, dându-l de-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu divorțul, să mai aștepte, doar au realizat atâtea lucruri împreună și un om nu poate fi abandonat ca un câine. Alți bărbați sânt mai răi, își înșală nevestele, beau, practică perversiuni sexuale, câte femei nu și-ar dori ca secătura lor să stea toată după-masa să cânte la... în fine, la ceva. În fața acestor sfaturi profesionale, care-și găseau ecoul în cele ale familiei, biata femeie se resemna să mai aștepte o vreme. Era tare greu. Arhitectul nu mai era
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
oriunde-n lume, lăsând și pe Menelaos și acea progenitură fără frumusețe și fără generozitate, sau îmi spuneai că voiești să guști viața ca femeie tânără și atuncea mă-nchinam, pentru că rolul de Cicisbeo nu-mi convine. Pentru asta o secătură ca Ghika Cogălniceanu sau o alta ca... sunt destui de buni. Eu voi inimă curată și amor vecinic, căci, d-aș voi să-mi risipesc viața pe curteniri trecătoare, v-asigur, doamnă, // că aș putea-o face și eu. Doar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
MĂRTURIE PENTRU CE ? Cottard ezitase. \ EI, PĂI CĂ NU SUNT UN OM RĂU. În rest, avea toane. Într-o zi, când băcanul se arătase mai puțin amabil, se întorsese acasă într-o stare de furie exagerată. ― Trece de partea celorlalți secătura asta, repeta el. ― Care ceilalți ? ― Toți ceilalți. Grand asistase chiar la o scenă curioasă la tutungioaică. În cursul unei conversații animate, aceasta pomenise de o arestare recentă care făcuse vâlvă în Alger. Era vorba de un tânăr funcționar comercial care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să se sperie și să plece. Jones ridică privirea de la anunț și spuse: — Dacă-i dați ’nainte cu vorbitu’ cu două-nțelesuri, nu po’ citi. Ce-aia „știi tu cui“ și „știi tu cine“? — Dă-te jos de pe scaunu’ ăla, secătură, ș-apucă-te de podelele mele. — Papagalu’ ăsta a to’ venit la Bucuria Nopții ș-a repetat, ș-a nădușit, spuse Jones dinăuntrul norului său de fum, zâmbind. La naiba, tre’ să-i dai o șansă, n-ai s’ te porți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
jumătate de oră, neputincios. Capul. Trebuia să țintească la cap. Ce face tati, de ce nu vine? bodogăni Kevin, sugând din paiul de Coca-Cola. Dar În paharul mare de la McDonald’s nu mai era nici o picătură. Trăgea doar aer. — Da’ ce secătură ești... Mă sufoci, Îi spuse Valentina dezlegându-și papucii de sport și eliberându-și În sfârșit picioarele. Oja albastră de la Miria Îi contura frumos unghiile - cu culoarea aceea aveau ceva fantastic În ele, de parcă ar fi aparținut unei ființe de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și îngâmfați... Eu și Bruno, două scârnăvii, doi rahați.. prieteni de o viață... Dar eu, în sufletul meu... GARDIANUL (Către Artur.): Să-i dăm și lui... Nu vă uitați că e laș, că e perfid și viclean, că e o secătură... Moare dacă nu-i dați. CĂLĂUL: Mor, domnule... GARDIANUL: Dați-i ordinarului... să nu mai plângă... CĂLĂUL: Un strop, un singur strop... Și-am să fiu mai precis decât o ghilotină... N-o să suferiți nici cât un vierme tăiat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
eu să vin și să cad în groapă ș-apoi să plec acasă? Nu, domnule, eu vreau să joc! Vreau să vorbesc! MAMA: Canaliilor! Ați pus mâna pe rolurile cele mai bune și acuma nu vă convine... PRIMUL BĂRBAT: Niște secături! Numai voi, numai voi și numai voi! ORBUL (Șoptit.): Să-i aruncăm în groapă! AL DOILEA BĂRBAT: Să nu vă mai prind că scoateți un cuvânt! MAMA: Derbedeilor! Voi și cu vampa asta ați pus mâna pe toată piesa! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lași să mor de foame... Vrei să mă târăsc de foame, să-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
foame... Vrei să mă târăsc de foame, să-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele, să ți le lingi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele, să ți le lingi și să te otrăvești cu ele... Vai, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]