950 matches
-
acuzația de crime de război - s-a stins de moarte naturală - asasinat. ș...ț DRAPELUL NAȚIONAL "Trikolorul" molvanian este unic, întrucât nu are decât două culori. După căderea Cortinei de Fier, Molvanîa a fost unicul stat ex-sovietic care a păstrat secera și ciocanul. Molvanienii erau atât de îndrăgostiți de simbolurile unității muncitorești, încât au adăugat o a treia unealtă - mistria. geografia Un scriitor care a vizitat Molvanîa a descris-o ca fiind situată la răscrucea drumurilor Europei și, deși unii bănuiesc
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
astronomice 24-30 decembrie 2005 l SOARELE: parcurge constelația CAPRICORN, întârzie la răsărit 2 minute, iar la apus întârzie 4 minute; deci, în această perioadă, ziua se mărește cu 2 minute. l LUNA: în 30 decembrie este în formă de mică seceră, este în ajunul fazei de LUNĂ NOUĂ, răsare în jurul orei 9 și descrește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții; VENUS - vizibilă seara (luceafăr de seară); MARTE - vizibilă toată noaptea; JUPITER - vizibilă dimineața; SATURN
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
S4B; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Beregsău Mic (p), Jimbolia - străzile V. Babeș, Bârzava, E. Bartzer; Cheglevici (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Labirint (p), Gh. Lazăr (p), Grigorescu nr. 8, Mărășești nr. 9, Bârsei (p), Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Izlaz (p)), Bucovăț (p), Banloc (p), Cheglevici (p), Deta - Zona Tg. Mare (blocuri), Lugoj - străzile Livezilor, Salcâmului; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Tapia, Hanul Ana Lugojana, Beregsău Mic (p). JOI: Timișoara (străzile Gh. Lazăr (p), Bd. Cetății
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
20-24 februarie Timișoara. Casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Amforei, Labirint, Circumvalațiunii, Făgăraș, Bulevardul Cetății; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Scărișoara, Haga, Calea Sever Bocu; casieria din Piață Küttl: Bulevardul 16 Decembrie 1989, străzile Rusu Șirianu, Musicescu, Calea Șagului, Secerii, Bârsei. Casierii externe: Urseni, Sânmihaiu German, Bărăteaz.
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
anului 2005 l Acordate de Societatea Timișoara Sâmbătă, 18 martie, începând cu ora 11, la Casa „Adam Müller Gutenbrunn“ va avea loc tradiționala festivitate de înmânare a premiilor Societății și ziarului „Timișoara“. Acestea sunt: „Speranța“ - dna Monica Macovei - ministrul justiției; „Secera și ciocanul“ - judecătorii apropiați ai PSD de la Curtea Constituțională. Numele lor rămâne surpriză până în ziua premierii; „Ion Monoran“ - dna Mona Muscă și dnii Viorel Oancea, Adrian Cioroianu și Eugen Nicolăescu; „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara“ - dna Ștefana Bianu; „Alexandra
Agenda2006-11-06-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/284854_a_286183]
-
casnici, „Soukoup Impex”; Voiteni (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo, Găvojdia (p), Brănești (p), Remetea Mare - casnici, Primărie, Brutarie; Bucovăț - casnici, C.A.P. , Primărie; Gottlob - casnici, „Moranduzzo”. VINERI: Timișoara (străzile Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Bârsei, Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p), Calea Lugojului nr. 63A, 59A, Bd. Eroilor (p), V. Babeș (p), Pavel Dan (p), Andreescu (p), Muncii (p), Vaslui (p)), Găvojdia (p), Brănești (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău
Agenda2006-17-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284943_a_286272]
-
și ea, ca soacră-sa. Unde mergeți? Nu-i voie! De lângă ghereta de scânduri se desprinse o santinelă. La câmp, la grâu. Măcar paiele să le strângem, îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru, spuse Cerboaica. În sfârșit, ajunseră. Tânăra femeie explică portarului cine este. Portarul un bătrânel impozant în uniforma lui veche, dar atât de curată încât părea nouă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Căută o tufă de măcieș la marginea acelui ogor, care nu era al lor, era al nimănui. Se dezbrăcă, își făcu vânt cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la spate, să nu-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și lăsa mănunchiul în miriște. În urmă. Totul rămâne în urmă. Ce era chiar seceratul acela, dacă nu propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii și-l văzu. Uite-l! Doamne, fată, aista... nu-i el? Bătrâna își dezdoi șalele, răsuflă puternic, toată numai o apă, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
asemenea cu chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie - binelui și vieții. Deși încovoiați de efort, țăranii, aceste „combine” vii intrate cu secera în lanul de grâu, sclipesc optimist, incandescent în lumina orbitoare a soarelui de vară. Modul expresiv, în manieră naivă, în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să vă spun pe care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
prins. ION: Nu m-au prins. Că au zis că s-a rupt malul și s-a înecat. De... Dar mai pe urmă, pentru maică-mea și unchiu'. EMMA: Pe ei cum i-ai omorît? ION: La o nuntă, cu secera. Zice unchiu': lasă Ioane, și nu mai fi supărat că nu știu ce... Atunci am băgat secera-n ei. Se piteau bine, nu-i bănuiam. Dacă nu venea Taica... Scoate un fluier.) EMMA: Ioane! ION: Da. EMMA: Tu ești nebun? ION: Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe care o ascunsese sub haină. Avea de gând ca Într-un moment prielnic să se repeadă asupra lui Ștefan, să-l răpună mișelește pe la spate ca să poată lua liniștit Moldova. La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comunistă în genere: "...când văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl atacă pe dictator: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de piper (1983) - cel mai puternic volum dinescian - , mai puțin prin Rimbaud negustorul (1985) și până la Moartea citește
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
având astfel o putere de două ori mai mare decât a celui longobard; săgețile cu care trag au vârfuri lungi de-o șchioapă, tăiș triplu, sunt în stare să pătrundă prin platoșa noastră. În privința săbiilor, au una curbată ca o seceră cu tăișul în afară: retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
V-ați dat seama că tipa care servește face parte din armată". Era un mod de a ne face să înțelegem că nu prea era liberă. Ne-a condus înapoi la Insitut cu eleganta mașină a ambasadei; cu steguleț roșu, seceră și ciocan. După câteva zile am invitat-o eu pe doamna Kavtaradze la expoziția unor pictori români care-și aleseseră ca temă peisaje franceze. Și drept mulțumire mi-a trimis un volum, cu ilustrații, despre pictorul Repin. 16 noiembrie - Au
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
trecute a apărut, la Editura Humanitas, "Raportul" Comisiei Tismăneanu. E cazul să avem o atitudine uniformă, fie că e vorba de indivizi care vor să ne calce în picioare cu cizma lui Hitler, fie vor să ne reteze capetele cu secera și ciocanul lui Lenin. Parlamentul rușinii își mai poate spăla din păcate inițiind o lege inspirată de Raportul final al Comisiei Tismăneanu.
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
ginere care conduce cooperativa și e veșnic nesătul), satul s-a numărat printre primele din regiune în care colectivizarea s-a încheiat cu succes. "Chiaburii" au fost deposedați de avutul lor (pământ, cai, vaci, oi, car, plug, "grapa și toate secerile și sapele"), cedând presiunilor insuportabile ale factorilor de răspundere. Astfel că, în prezentul narațiunii din Boul și vaca (capitolul cu majusculă al cărții), ei nu mai au altceva de făcut decât să vorbească întruna, să trăncănească, să se certe și
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
peste picior pe Pâcu. Păi cum să nu-mi aduc aminte, dacă am visat ziua în amiaza mare, pe o vreme ca asta? Auziți, oameni buni. O visat ziua în amiaza mare. Gospodarii trăgeau la coasă, la sapă sau la seceră, iar Pâcu dormea...Ia să auzim ce o visat? Râzi, Dumitre, dar dacă aveai și tu un asemenea vis l-ai fi ținut minte toată viața și l-ai fi spus la toată lumea, nu ca mine, care nu l-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu patru foi și o minune se va întâmpla, dacă persiști și faci tu azi lucrușorul ăsta. șase în al doilea loc: dacă vreun conducător vremelnic dă ordine oamenilor obișnuiți e de bine, aceștia prosperă, dacă însămânțează la timp și seceră la timp, le duduie cuptoarele de pâini bune, dacă sapă în locurile indicate și la adâncimea potrivită dau de apă rece curată - și ce bună e, pentru ei, după două ore de muncă grea, o căniță cu apă din aceasta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Într-un accident de automobil pus la cale, din cîte se pare, tot de agenții lui Ceaușescu. Un argument suplimentar: cîteva luni mai tîrziu, se acorda prin Decret Prezidențial tovarășului Roland Cârlan titlul de Erou al Muncii Socialiste, Împreună cu medalia Secera și Ciocanul, „pentru merite deosebite În activitatea de apărare a cuceririlor revoluționare“. CÎt despre Hughes, vom vedea că Maggie Hughes, care a moștenit o cotă importantă din averea lui, este una și aceeași persoană cu mătușa lui Bill Waks; la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]