215 matches
-
o căpiță de fân din apropierea casei. în ora următoare, ei și alții ca ei au incendiat centrul comunei. Au ars două sute cinzeci de case și dependințe, făclii de priveghi la capul celor treizeci și unu de condamnați la moarte. Căzuseră secerați, ciuruiți, unul peste altul, mormane de carne însângerată, zvâcnind spasmotic minute în șir. Bărbații aceștia zăceau unul peste altul, saci de carne caldă într-o moară a demenței și urii, precum clădise fascismul în tot spațiul european călcat în pas
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare. Nu cunoaștem "capacitatea de producție" a acestei unelte istorice, însă este posibil ca aceasta să fie utilizată încă din neolitic, odată cu cultivarea cerealelor și este strâns legată de propria noastră istorie.
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
cu fața lată Cu nume de iarbă verde Urcat În scrânciobul puternicilor zilei A pus drujbele pe pădurile Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paști, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10), pentru oi și porci (un porc din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor râuri și lacuri, rămase de la cumani: Coman, Călmățui, Bercelui, Vaslui
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca efectuată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță, amor religios, " Tot ce în lumea asta e mare și frumos, "Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... "Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; "C-un om nu ia cu
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
trupele au tras în țărani. "Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate în anii 1950, generalul Nicolae Ceaușescu a condus personal războiul împotriva țăranilor din Vrancea. Aici a fost recunoscut de cei care, bătuți, secerați, așteptau să vină partidul ca să li se hotărască soarta. Însoțit de o echipă de securiști și procurori, Ceaușescu a întrebat, față în față cu autorii răzmeriței din Vadu Roșca, dacă este cineva rănit dintre soldați, dar morții și răniții erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din pricina nesocotitei lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini (Ier. 12, 13), căci chiar dacă petrec și repetă cuvintele lui Dumnezeu, cei ce nu se hrănesc din ele cum se cuvine, nu trăiesc cinstit și nu au credință îndestulătoare, unii ca aceia seamănă grâu, dar culeg spini. Ne putem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat de țărani în frunte cu "Ion M. Istrate", format din: "Spiru lui Bou", "Păunescu", care nu era din partea locului și "Nica". Acest lucru s-a petrecut între anii 1906-1909
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
noaptea. A răsărit foarte târziu, o văd doar așa, prizărită cum e - mai mică decât la Paris -, abia acum, ridicându-se Încet deasupra colinelor mai joase, Într-o vâlcea dintre Bricco și o altă cocoașă gălbuie, poate un lan deja secerat. Cred că am ajuns aici pe la șase seara, era Încă lumină. Nu-mi luasem nimic de mâncare, apoi, umblând la Întâmplare, am intrat În bucătărie și am găsit un salam atârnat de o grindă. Am cinat cu salam și apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
piciorul la schi, iar osul rupt Îi ieșise prin piele. Le spusese bancuri salvamontiștilor tot drumul până l-au coborât de pe munte. Însă de data asta simțea c-o să moară. Atac de cord! La numai 31 de ani, o să cadă secerat de un atac de cord Într-un sat uitat de lume, fără un doctor sau o ambulanță care să-l ia de acolo. I se Încețoșă mintea, amețit de durere și de certitudinea că urma să moară. Se clătina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ciorapi lungi și groși de culoarea pielii care să le protejeze de lipitori și muchiile tăioase ca lama ale tulpinilor de trestie-de-zahăr. Lucrau pe câmp, tăind trestia cu niște cuțite lungi și ascuțite. Zbang, și vârfurile cu flori liliachii cădeau secerate. Cu fiecare lovitură de cuțit, mai Înaintau zece centimetri. Decembrie și primăvara târziu sunt cele două perioade propice plantării trestiei-de-zahăr, iar dintre cele două, iarna e cel mai bine de plantat. Așa că femeile aveau la dispoziție o perioadă scurtă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Jaworski fără să-I mai pese, cu mișcări ucigătoare de băiat de la periferie făcute de pumnii lui albi și noduroși. Însă în cea de-a treia rundă a fost lovit exact în locul cel mai sensibil, în burtă, și a căzut secerat, numărându-I-se într-o teroare de urlete și lătrături, de acuzații că s-a aruncat special la pământ și că meciul a fost aranjat, cu Dingbat care încălecase peste sfoară și își flutura pălăria la arbitru, care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să scape. Comisarul a murit înainte de prăbușirea generală și nici nu se răcise bine în mormânt că au și început să aibă loc sinuciderile de pe zgârie-nori în La Salle Street și în centrul New Yorkului. Einhorn a fost printre primii secerați, mai ales din cauza sistemului de economii al Comisarului și în parte din cauza propriilor decizii proaste. Mii de dolari din averea lui s-au pierdut pe investiții în serviciile publice de instalații Insull - și Coblin a băgat o groază de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
treaba lui..., și voiam și eu..., să urc..., să mă lămuresc ce este deasupra..., și de unde vin ăia toți...? și unde se duc...? și mi se împleticeau..., și mi se împiedicau..., și mi se tăiau picioarele... Apoi, se frânge ca secerat, de la mijloc și începe să vomite galben-intens, cu jet, peste bocanci! Acum, credeți? întreabă Bursucul. Credo quia absurdum est! Tu..., tu mi-ai trimis mesajele! aproape îl ia Dănuț de piept, pe blond. Tu! Tu erai! Arată-mi mobilul tău
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
soarele care bătea din față și de mersul din când în când hurducat, monoton al șaretei. Rămânând în mine însumi, reluai - acum la plecare - firul întâmplărilor uitate. Punându-mi mâna streașină la ochi, privii ca pentru prima dată, câmpul abia secerat, neajutorat de ploi în anul acela. Din când în când mă uitam către Lung și zâmbeam. Îmi aduceam apoi aminte unele seri petrecute pe prispa casei învățătorului, al cărui chiriaș fusesem, privind stelele pe cer, de discuțiile noastre în mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
simplu anulează toate prejudecățile estetizante despre incongruența poeziei cu etica civică. Și mai ales a elegiei cu viața cetății. Acum se va înțelege cât de nedrepte au fost imputările ce s-au adus poetului care a scris Elegie pentru floarea secerată, că s-a retras în marea lui durere intimă, chemând-o, poate nu zadarnic, pe Euridice asemenea lui Orfeu. Marea durere a unui bărbat ilustru e totdeauna un eveniment public. Cine trece pe lângă ea, văzându-și de treabă, trece ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aură sporită. Notabil e faptul că unii dintre cei „bătrâni” au dat în ultimii ani opere excepționale, profund reprezentative pentru epoca noastră. Sonetele shakespeariene ale lui Voiculescu, ultimele poeme ale lui Arghezi, Monolog în Babilon de Philippide, Elegie pentru floarea secerată și Hanibal de Eugen Jebeleanu, apoi Emil Botta, Șt. Aug. Doinaș, Leonid Dimov, pentru a ajunge la cei mai tineri (fără a-l uita pe Labiș): Ion Gheorghe (ale cărui Megalitice sunt o capodoperă, dar care e excepțional aproape în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nivelului de produse realizate și evoluția principalelor structuri sociale. Toți acești factori s-au condiționat și s-au stimulat reciproc. De pildă, acumulările de cunoștințe privind cultivarea cerealelor au condus la realizarea de unelte tot mai eficiente pentru plantat, pentru secerat, pentru treierat, pentru măcinat, pentru depozitat, pentru copt sau fiert. Realizarea de unelte tot mai eficiente a impus creșterea nivelului tehnologic (unelte din fier în locul celor din bronz, unelte cu forme mai complexe, mai ascuțite, mai durabile, mai ușor de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grupului; n-au obiecte vechi, icoane, semne ale stabilității, nici măcar o pisică. Interlocutorii se disprețuiesc, n-au demnitate, se complac Într-un trai promiscuu. Muncesc unde li se spune sau pentru un câștig mizer - la tăierea pădurilor, asanarea bălților, la secerat, la pescuit, la Încărcarea vaselor -, pentru a supraviețui. Sau devin animale de povară pentru exploratorii care-și transportă astfel, prin taiga, uneltele și hrana. Fiecare localitate vizitată este prezentată monografic. Alexandrovskul număra 298 de gospodării (aici intră locuințele ofițerilor și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
obsesia meseriilor profitabile („toți vor să ajungă milițieni și ofițeri”), gândul sinuciderii, oamenii cu capetele plecate, hrana celor din fabrici („mâncau slănină Îngălbenită și pâine uscată”), tehnicile de Îndoctrinare (copiii nu rostesc nici o propoziție fără „trebuie”), prietenia basculând Între dragostea secerată și ură, mila de sine și față de alții (terapie care umanizează). Dominantă e presiunea constantă a căpitanului Piele (personaj-simbol) care Înfierează „parazitismul” celor ce „trăiau din instigarea poporului” și a cărui mână ajunge departe, chiar și după emigrare. Și peste
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în moarte? Și oare să se fi putut vedea în gând așa cum visase să-l vadă, cât l-a avut, o clipă, în puterea sa acela care îl urâse cel mai mult pentru cruzimea lui, râul Scamandru plin de leșuri secerate? Căzut și tăvălit în mâl, adânc îngropat sub prundișuri și pietre de râu, să nu-l mai poată nimeni găsi niciodată. Dar este în Ahile și puterea de a se rupe de trecut printr-o bruscă hotărâre, de a nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]