464 matches
-
Ashera Cociubei, de fratele Ghiță-Andrei din Salonta și de sora Florica de la Biserica Baptistă din satul Mădăras. Aceste cinci suflete au fost adăugate, Duminică, de Mântuitorul nostru în Cartea Vieții și în inima Bisericii Creștine Baptiste „Betel” din Salonta. La „Secerișul Domnului”, prin cântările de laudă și bucurie care au răsunat în Cer și pe pământ de-a lungul întregii zile, și-au adus jertfa duhovnicească Fanfara Bisericii Baptiste „Betel” din Salonta, Orchestra de Mandoline EuroStrings dirijată de Teofil Marișcaș și
LACRIMI DE BUCURIE, ÎN POCĂINȚĂ, LA BISERICA BETEL DIN SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367635_a_368964]
-
sa asumând o tradiție care a interpretat evenimentul în raport cu unele valori, care erau trăite în sărbătoarea iudaică a Cincizecimii. Această sărbătoare a Cincizecimii (Shabu'ot) sau "a săptămanilor"(Ex. 34,22; Dt. 16, 10) era la origine o sărbătoare a secerișului (Ex. 23, 16), asociată "zilei primiților"(Num. 28, 26). În iudaismul elenistic al Septuagintei, este numită "sărbătoarea Cincizecimii"(Pentekoste) și urma celei a Paștelui, acest nume a rămas și în tradiția creștină. În secolul I î.Hr., în mediile eseniene, aluzia
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
nu e vremea pentru scuze, Prin Apuseni, din ce în ce mai des Numele tău îmi freamătă pe buze... HORIA! Atât mai spun și tac, Vorbească cei ce încă ne subjugă, Sunt plin de aur, Doamne și sărac- Ascultă-mă din împietrita rugă! A seceriș miroase pe coline Și a pâine coaptă în cuptor- Nu știu de ce de Iancu și de tine A început să mi se facă Dor... Din volumul ...în curs, Nu știu dacă sunt... Referință Bibliografică: AUR... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
AUR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367251_a_368580]
-
fuziuni rapide, lipsa de reacție rapidă la atacurile oponenților politici, păstrarea unor figuri (sic!), e drept nepenale, dar mult erodate în timp, acceptarea unor compromisuri politice în Parlament ș.a. au fost taxate de electoratul albastru. Prin neprezentarea la vot. Urmează secerișul de iarnă. Nu numai la PNL, ci la toti perdanții acestor alegeri. Demisiile de onoare au început, deja, să curgă. În rândul celor care au onoare. Alții, cu siguranta, prin tupeul cunoscut, vor trâmbița că sunt învingători. Între timp, meciul
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > SECERIȘ Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Seceriș E noapte,nu se-ngană zorii,în depărtare cântă un cocos. Privește-ngândurat țăranul norii,se roaga,azi să fie timp frumos. Trage cu sete
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > SECERIȘ Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Seceriș E noapte,nu se-ngană zorii,în depărtare cântă un cocos. Privește-ngândurat țăranul norii,se roaga,azi să fie timp frumos. Trage cu sete din țigară,aruncă mucu’n bătătura, Se-ntinde,scăpa două vânturi,și-i da la câine
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
noi stăm a’ci că prostii,si ne minunăm de-o rata! Haide-ți că s-a făcut noapte,dă-l în mă'sa secerat, Hai,c’om mai veni și mâine,n’or intra zilele-n sac! Referință Bibliografica: Seceriș / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481, Anul V, 20 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
de atunci e măritată, Ziua de azi e-aproape de-asfințit, Ziua de mâine în curând se-arată... Vederea mea nicicând să nu te doară, Atâtea bucurii mai am sub pleoape Cât nu-mi încap și murmură-n afară, Iar secerișul meu e-atât de-aproape! Referință Bibliografică: Ziua de azi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ZIUA DE AZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365921_a_367250]
-
strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul, Ca bobul bucălat să nu pice. ********************************* BENİM EKMEK PARÇAĞIM Portokal kabuğu gibi, Kızarmıș ekmeği seyrediyorum, Açlık beni isyan etse’de, Bir küçük parça kırmak bana zor geliyor. Mağlup halâ büyük açlıktan, Kırmak için elimi cesaret, uzadıyorum, Ova üstünde kımıldanan Kır
BUCATA MEA DE PÂINE ( POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366348_a_367677]
-
ori doar publicate pe internet, tot ce scriam. Așa au apărut în revistele” Moldova Literară” din Iași, în nr. 1 (7) din ianuarie 2011 un scurt C.V. și povestirea „Ceața”, în nr. 2,3 (8,9) din iulie 2011 proza „Secerișul”, în nr.4 (10) din dec. 2011 eseul „Bunica Floarea”, iar în nr. 1-2 (11-12) din sept. 2012 al aceleași reviste îmi apare proza „Plânsul puiului de lebădă”, o poveste emoționantă a unui pui de lebădă prins de ghețurile lacului
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
apare în nr. 11 (70) din 2010 un interviu neconvențional dat scriitorului Ștefan Doru Dăncuș iar în nr. 3 (74) din martie 2011 mi se publică povestirea „Furtuna”. Tot în martie 2011 revista „Cuib literar” din Călan îmi publică proza „Secerișul”. Această participare este doar în revistele tipărite. Colaborez cu mai multe reviste electronice, mai ales cu cea din Craiova, „Constelații Diamantine” ,aparținând Ligii Scriitorilor din România. În nr. 4 (8) din apr. 2011 îmi apare povestirea „Furtuna”, în nr. 6
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
care au participat 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar ca poet apar în antologia „Expresia Ideei” din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
pierdut“. Prin fluxul memoriei afective, autorul își subordonează relatarea Timpului, infinit ca Autocrator ce-și măsoară prezența în țăcănitul tastelor calculatorului, în pașii musafirului drag, ce-I răscolește memoria, în soneria ce-l aduce la realitatea clipei cu întrebarea asupra “secerișului “. Alte modalități care deconspiră o conștiință trează, un ochi atent, un spirit critic, o atitudine justițiară o constituie diferitele pagini de publicații evocate, carnete de însemnări, jurnale, emisiuni radiofonice ori televizate, toate oferind șansa informației fierbinți, complexe, obiective. Se realizează
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele Ansamblului vocal de la Căpâlna, costume populare, ștergare, brâuri lucrate manual din lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de călugări. Dar nu de anumiți ierarhi, nu de anumiți preoți sau de anumiți călugări. Nu. A venit vremea să stăm cu toții umăr la umăr, ca o veritabilă armată a duhului. Este limpede că am ajuns la sorocul unui prim seceriș, că a sosit ceasul în care suntem cernuți prin propriile noastre fapte și vorbe. A fi cu Biserica sau împotriva ei, aceasta este noua realitate, tranșantă, care ni se pune în față. Și aici nu mai sunt nuanțe. Ori ești
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
voi sta în umbra crucii viu Am să fiu vrednic de atâta jale! Tot număr în tăcere anii tăi, Anii cei cu soț- optzeci și opt, Din vârsta mistuită în văpăi Și grâul meu de-acum e-aproape copt... De seceriș de mult nu mi-e mai teamă, Când orice jertfă nu e în zadar- N-o să uit în veci, durută Mamă, Ziua ta rămasă-n calendar! Referință Bibliografică: În curând se face Ziua ta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
ÎN CURÂND SE FACE ZIUA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368185_a_369514]
-
cele cinci suflete scrise astăzi de Mântuitorul nostru în Cartea Vieții, alături de cele 2,18 miliarde de creștini în viață pe acest pământ. SALONTA. „Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriș. Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică...” (Ioan 4:35-36) Emi, o pensionară din Salonta, de etnie maghiară, plină de înțelepciune, este acum grâu încolțit din Sămânța lui Dumnezeu: înțelege chemarea, trăiește cu bucurie, crește în
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353565_a_354894]
-
meu cel mai bun, alături de care știu că nimeni și nimic nu mă mai poate doborî în călătoria mea pe acest pământ”. Pentru aceste cinci suflete botezate și răscumpărate în Legământul Jertfei Domnului Isus Hristos, Duminică, 16 martie 2014, a fost seceriș de bucurie în Cer și pe pământ, la Biserica Baptistă „Betel” din Salonta, păstorită de Florin Cociubei, slujitorul care ne-a declarat: „Fiecare suflet scufundat astăzi în apa botezului L-a mărturisit cu credință pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor și
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353565_a_354894]
-
vrăjmaș a făcut lucrul acesta.” Și robii i-au zis: ,,Vrei dar să mergem s-o smulgem?” ,, Nu”, le-a zis el, ,, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ,,Smulgeți întâi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.” De la bun început această parabolă naște câteva întrebări și anume: Cum este posibil ca
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
acesta.” Și robii i-au zis: ,,Vrei dar să mergem s-o smulgem?” ,, Nu”, le-a zis el, ,, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ,,Smulgeți întâi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.” De la bun început această parabolă naște câteva întrebări și anume: Cum este posibil ca un Dumnezeu Atotputernic să
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
zis: Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină. El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânță bună, este Fiul omului. Țarina este lumea, sămânța bună sunt fiii împărăției, neghina sunt fiii Celui rău. Vrăjmașul, care a semănat-o, este Diavolul, secerișul este sfârșitul veacului, secerătorii, sunt îngerii. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului. Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile, care
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
să treacă pe lângă voi fără rost! nu știu cum a trecut primăvara. a fost ca o veste adusă de păsările călătoare. astăzi mă uit cum se scutură polenul de la florile de tei ca niște lacrimi. uite, acu' o să treacă și vara, odată cu secerișul grâului, toamna va trece și ea tot atât de repede, cât ai bate un nuc. va veni iarna. și iar se încheie un an cu șampanie, pocnitori și artificii ... de la un timp bucuriile au devenit ca timpul: trec repede. tot așa se
REFLECŢIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358328_a_359657]
-
Rolul dezvoltării este esențial pentru umanitate, țări, industrii, afaceri și ar trebui să fie în orice clipă o renaștere, o reinițiere în tainele ființelor și lucrurilor, cosmosului și macrocosmosului. Unde avem modelul? În natură! Arăm, semănăm, așteptăm ploaia (irigăm?!), coacerea, secerișul, treieratul, măcinatul, pregătirea aluatului și coacerea pîinii. Licurișca a rîs. Spune și tu ceva, m-a îndemnat ea. Tu nu vezi că nimeni nu poate deschide gura din cauza lui Thomas? Bine, uite, am și eu o poveste; de fapt, o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
mai înalte, altele mai îndesate. Fiecare floare pare că ascultă și șoptește cu vântulețul care adie printre mii și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer, din a cărui înălțime nemărginită arde un soare neîndurat. Termometrul arată 450- 460 la umbră și
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
și pe Marte s-a mai văzut! Ce mai, sunt de-o frumusețe extraterestră! Am pe Timanfaya o minune de ten în tonuri bronzate de maro, ocru, roșu aprins și chiar negru lucios. Am carnea pietroasă ca de țărăncuță la seceriș și sunt fierbinte ca arșița verii. Pe unele porțiuni e bine să nu mă atingeți, căci s-ar putea să vă-nghit. Prin alte locuri sunt mai potolită, dar să nu vă pună Satana să săpați mai departe de doi
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]