95 matches
-
Pe la sfârșitul războiului, Lincoln spunea: Comandantul Fortului Sumter din Carolina de Sud, maiorul Robert Anderson, a trimis la Washington o cerere de aprovizionare, iar punerea în aplicare a ordinului lui Lincoln de a îndeplini această cerere a fost văzut de secesioniști ca un act de război. La 12 aprilie 1861, forțele confederate au tras asupra trupelor Uniunii la Fort Sumter, obligându-le să se predea, și au declanșat războiul. Istoricul a susținut că proaspăt instalatul în funcție Lincoln a făcut trei
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
declarat secesiunea și a fost răsplătită prin stabilirea capitalei Confederației pe teritoriul ei, în ciuda poziției expise a Richmondului atât de aproape de liniile Uniunii. Carolina de Nord, Tennessee și Arkansas au votat și ele pentru secesiune în următoarele două luni. Sentimentul secesionist era puternic și în Missouri și Maryland, dar nu a reușit să determine secesiunea; Kentucky a încercat să rămână neutru. Atacul confederat asupra Fortului Sumter i-a raliat pe americanii de la nord de în apărarea țării. Istoricul Allan Nevins spune
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
orașului sunt și următoarele: RVA, The 804 (care reprezintă prefixul său telefonic, în engleză area code), și RIC (codul său IATA pentru aeroportul internațional al orașului). Este demn de menționat că Richmond a fost, simultan cu a fi capitala statului secesionist Virginia, capitala republicii federale efemere a Statelor Confederate ale Americii, stat independent, dar nerecunoscut de nici o țară, care a existat între 1861 și 1865, în timpul Războiului Civil American, care a fost cauzat chiar de secesiunea menționată. În 1607, regele James I a
Richmond, Virginia () [Corola-website/Science/303321_a_304650]
-
temerile de egalitate rasială. Declarația privind Cauzele Secesiunii statului Texas specifica faptul că statele nesclavagiste „proclamă înjositoarea doctrină a egalității tuturor oamenilor, indiferent de rasă sau culoare”, și că rasa africană era „pe drept privită ca rasă inferioară și dependentă”. Secesionistul E. S. Dargan din Alabama a spus că emanciparea i-ar face pe sudiști să se simtă „demoralizați și degradați”. Începând din anii 1830, conducerea Poștei Federale a refuzat să mai transporte pamflete aboliționiste către statele din Sud. Profesorii proveniți
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
În timpul unei scurte invazii a forțelor confederate, simpatizanții Confederației au organizat o convenție secesionistă, numind un guvernator, și obținând recunoașterea din partea Confederației. Guvernul rebel a fugit imediat în exil și nu a deținut niciodată controlul asupra statului Kentucky. După votul secesionist al Virginiei, susținătorii Uniunii, majoritari în cincizeci de districte ale zonei de nord-vest a Virginiei au votat, la 24 octombrie 1861 înființarea noului stat Virginia de Vest. Majoritatea votanților din ceea ce este astăzi statul Virginia de Vest votaseră anterior împotriva
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
Grünwald a fost realizat pe terenul din zona "Kosárdomb" (astăzi Cartierul Cornișa) pe "strada Szent István", care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În apropierea școlii, pe aceași parcelă a fost construită clădirea cu două etaje în care se găseau apartamentele profesorilor și cazarma elevilor. Deschiderea festivă a școlii militare s-a realizat
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303979_a_305308]
-
a dezvoltării orașului a continuat până la redobândirea independenței Poloniei, după Primul Război Mondial. Stilul modernist timpuriu din Cracovia este reprezentat de unele capodopere cum ar fi Palatul de Artă al lui Franciszek Mączyński și „Casa de sub Glob”. Arhitectura în stil secesionist vienez, sosită în Cracovia de la Viena, a devenit populară către sfârșitul perioadei de divizare a Poloniei. După redobândirea independenței Poloniei, a avut loc o mare schimbare de soartă pentru Cracovia - devenit al doilea oraș al unei țări independente. Statul a
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
anul 1902, dedicată lui Ludwig van Beethoven, organizată de Josef Hoffmann. În centru se afla o statuie a compozitorului realizată de Max Klinger, încojurată de "Frizele Beethoven", operă a lui Gustav Klimt. Cu timpul unitatea de vederi a membrilor grupului secesionist a început să se destrame. În 1902, unii artiști consideră că revista ""Ver Sacrum"" este prea cosmopolită, împiedicând identitatea artistică vieneză, și înființează fundația ""Wiener Hagenbud"". În 1905, nemulțumit de tendințele unor artiști, Gustav Klimt formează o "secesiune în secesiune
Secesiunea Vieneză () [Corola-website/Science/311311_a_312640]
-
care a contribuit la cristalizarea direcției raționalisto-funcționaliste ("International Style"). Klimt i-a influențat pe pictorii expresioniști Egon Schiele și Oskar Kokoschka. De la Viena, mișcarea secesionistă s-a răspândit și în alte provincii ale imperiului austro-ungar. În Transilvania, clădiri în stil secesionist pot fi întâlnite la Cluj (Palatele Berde și Elian), Târgu-Mureș (vezi: Palatul Culturii), Turda (vezi: Case în stil Secession din Turda), Timișoara (Baia Publică Neptun), Arad etc. Secesiunea vieneză (video)
Secesiunea Vieneză () [Corola-website/Science/311311_a_312640]
-
putut începe comunitatea construcția unei biserici noi. Parohia a fost proiectată de către arhitectul Gábor Bayer în stilul bisericilor fortificate din Transilvania. Culoarea albă a peretelor, specifică a protestanților, este îmbinat cu motive florale pe acoperiș făcând astfel trimitere la stilul secesionist maghiar a Palatului Culturii. Pe turla bisericii este montată un ceas, iar în fiecare zi la ora 12 sunt trase clopotele. Construcția a durat între 1999 și 2006. În Sala Bözödi György din incinta complexului parohial sunt organizate expoziții artistice
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
fost dorința. Alma, la ordinele medicilor, a fost absentă, dar printre cei care au participat la funeralii s-au numărat Arnold Schoenberg (pe a cărui coroană l-a descris pe Mahler drept „Sfântul Gustav Mahler”), Bruno Walter, Alfred Roller, pictorul secesionist Gustav Klimt și reprezentații multor instituții de operă europene. Ziarul "The New York Times", în articolul despre moartea lui Mahler, l-a numit „una dintre cele mai importante personalități muzicale ale vremii sale”, dar a discutat simfoniile sale din perspectiva duratei lor, exagerând
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
, al cărei nume oficial a fost Republica , a fost un stat secesionist, care a existat în perioada 1967 - 1970, în partea de S-E a Nigeriei, unde se găseau cele mai mari rezeve de petrol ale acestei țări. Numele țării provenea de la numele Golfului Biafra, aflat în sud, prin care avea ieșire
Biafra () [Corola-website/Science/306138_a_307467]
-
1949). În 1973 își obține autonomia iar la 16 septembrie 1975 independența. După obținerea independenței, statul se confruntă cu mișcări secesioniste(în special în Insulele Bougainville) și războaie civile. În 2001 este semnat un acord de pace între guvern și secesioniști, iar la 11 decembrie 2003 este semnat cu Australia, la Adelaide un acord prin care Australia va ajuta Papua Nouă Guninee în menținerea siguranței, a ordinii publice, combaterea corupției și a criminalității prin trimiterea a 230 de polițiști și 70
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
la conducere, avea o influență directă redusă în municipalitatea Vukovar, nereușind să câștige niciuna din cele cinci circumscripții electorale în alegerile din 1990. În iulie 1990, adunarea municipală din Vukovar, dominată de sârbi, a intrat în conflict direct cu guvernul secesionist croat, când a refuzat să recunoască noua constituție a Croației, care reducea ca importanță statutul politic al minorității sârbe. Adunarea era dominată de Liga Comuniștilor. Un inginer agronom sârb, Slavko Dokmanović, a fost ales președintele adunării. În primăvara anului 1991
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
10 Commando” și compania anticubaneză a lui William "Rip" Robertson. Mai târziu, în 1966 și 1967, unii dintre mercenarii lui Ciombe și jandarmi din Katanga au declanșat două rebeliuni, ambele înăbușite de armata națională congoleză. Mercenarii au luptat de partea secesioniștilor din Biafra în cadrul Brigăzii de comando V în timpul Războiului Civil din Nigeria (1967-1970). Un număr de mercenari au luptat ca piloți pentru avioanele Biafrei. De exemplu, pilotul mercenar Heinrich Wartski (cunoscut și ca Henry Wharton) s-a prăbușit în Camerun
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
ca Ermakov să fie arestat) asupra mașinei și polițiștilor a fost deschis focul de către necunoscuți, poliția la rândul său, a tras înapoi, raportându-se uciși de ambele părți, ulterior sunt puse la cale mai multe inscenări si provocări de partea secesioniștilor, care tensionează situația la maxim. În urma punerii în aplicare a unui atac coordonat, peste 1.200 de gardiști și cazaci vor ataca comisariatul de poliție din oraș. Rachetele Alazan, lansate asupra postului, căzând și asupra gradiniței din apropiere. Noaptea tîrziu
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
parte din consiliul de supraveghere al "Austro-Belgischen Eisenbahn Gesellschaft", compania feroviară austro-belgiană, Hoffmann a primit comanda de a construi Palais Stoclet din Bruxelles, între anii 1905 și 1911, pentru bogatul bancher și industriaș feroviar Adolphe Stoclet. Această capodoperă a "stilului secesionist", a fost un exemplu de "Gesamtkunstwerk", plin cu picturi murale realizate în sala de mese de Klimt și cu patru sculpturi de cupru realizate pe turn de Franz Metzner. În 1907, Hoffmann a fost co-fondator al "Deutscher Werkbund", iar în
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
să crească numărul soluțiilor viabile agreate în CUC? Ion Leahu: Activitatea CUC nu afectează în nici un mod dezideratele de bază ale regiunii transnistrene, cum ar fi suveranitatea râvnită, sau regimul de control în zona de securitate, integral dominat de regimul secesionist. Totodată, datorită unei tradiții informaționale, activitatea Comisiei trezește un anumit interes și poate fi interpretată drept un indiciu a relațiilor bilaterale, sau multilaterale în cadrul procesului de negocieri. Acest moment a fost fixat și de către Dvs. când ați presupus că ar
Conflictul din Transnistria. Expert de la Chișinău: Poziția formatului 5+2, comodă. Contribuția României by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104157_a_105449]
-
părțile comit abateri serioase, care condiționează lipsa efectelor pozitive. Astfel, Chișinăul, încurajat de parteneri, a acceptat solicitarea insistentă a regimului transnistrean de a fi egal în drepturi cu ceilalți participanți la negocieri la masa de tratativelor, fapt care le permite secesioniștilor să se considere “recunoscuți”. La fel de provocatoare a fost acceptarea în cadrul formatului “5+2” a tacticii “pașilor mici” în negocieri, care a avut un singur efect - axarea procesului de negocieri spre oricare alte probleme numai nu cele care ar avea ca
Conflictul din Transnistria. Expert de la Chișinău: Poziția formatului 5+2, comodă. Contribuția României by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104157_a_105449]
-
legat de o excursie din 1989 cu părinții în fosta Iugoslavie, în Split, pe litoralul Mării Adriatice. Iar când Emilia îl convinge să meargă în concediu în Croația, Vlad își redescoperă prietenii croați de odinioară, ce poartă cicatricile unui război secesionist, și ajunge să se confrunte cu trecutul său tăinuit. Disco Titanic, un roman cu adolescenți maturizați traumatic într-o lume copleșită de puseuri naționaliste sau localiste, a apărut în colecția Ego. Proza a Editurii Polirom. „Cu lecția lui Bulgakov, a
Noutăți editoriale la “Editura Polirom” și “Trei” la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104252_a_105544]