113,551 matches
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! Nu mai reveni! Tăcerea îndelungă Și gândurile tale absolute, reci M-au înveninat ca să-mi ajungă De-acu-nainte secole întregi. Iubeam în tine surâsul, tinerețea, Expansivitatea prea copilărească Nevinovăția falsă îmbinată cu suplețea, Oricine era îndemnat să te iubească. Dispari, imaginea frumos creată De mult, din suflet tu mi-ai dispărut, Din inimă fiindu-mi dislocată, Definitiv de tine
ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Indeparteaza_te_mihai_leonte_1370874348.html [Corola-blog/BlogPost/346287_a_347616]
-
limba și literatura chineză. M-am înscris fără să șovăi. Eu frecventam biblioteca ARLUS, aflată pe lângă Biserica rusă. Se afla acolo un fond de carte bogat, cine știe de unde fuseseră confiscate cărți de mare valoare, ediții rare, unele vechi de secole. Citisem o carte care mă fascinase: „Din fluierul de jad”, traducere din limba germană de poetul Al Stamatiad. Citind poeziile acelea scrise cu sute de ani în urmă de poeți chinezi ca Li Bai, mă gândeam să învăț eu cumva
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
de zile exilat pe undeva în deșertul Gobi - „Lacul adânc”, proză scurtă, Editura Cartea Românească, 1988, cu povestirea „Un tânăr la Secția Organizatorică”, pentru care fusese acuzat că a defăimat partidul. Îmi place să cred că cele trei antologii dedicate secolului XX, poezie, teatru, proză, au însemnat tot atâtea momente de bucurie prin pătrunderea cititorului român în teritorii aproape necunoscute la noi. Piesele de teatru au fost incluse în emisiuni ale teatrului radiofonic, iar Teatrul Național din Iași, Teatrul Mic și
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
cărților cu tentă filosofică din antichitate, când China a parcurs independent drumul filosofic urmat de Grecia, în căutarea răspunsului privind obârșia omului și destinul său. Mă refer, în primul rând, la celebrul Yi Jing, cu latura divinatorie. Constantin LUPEANU: În secolele V-III î.Hr. au ființat în China cam toate sistemele filosofice ale lumii. Nu știu dacă avem timp și spațiu pentru detaliere. Eu întâi am tradus Lao Zi, „Cartea despre tao și virtute”. Maestrul Laocius, după numele latinizat, a fost
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
am lucrat, fără buget din țară. Întâia oară Eminescu în limba thai în 1989, în limba viet în 2001, în ediție chineză-engleză în Singapore în 1994. În China a fost publicat de două ori, prima oară în anii 50 ai secolului trecut. Eminescu este gând înalt, poezie și filosofie laolaltă, el este neîndurător de modern și de actual, este zeu în orice limbă a pământului și nu reușesc a-l întina detractorii oricărei epoci ori rase. Poezia sa este binecuvântată în
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
trebui să folosim acest trend. Oficial. Pornind de la autorități. Eu am fost în China, ani de zile, consilierul cultural și de presă. În anii aceia s-a publicat carte românească, în primul rând au fost traduși clasicii, apoi scriitori ai secolului XX, ca Marin Preda, Marin Sorescu, o antologie de teatru. Nu am acum la îndemână lista, dar sigur că puteam face mai mult, nu-i așa? Acțiunea continuă. Doina DRĂGUȚ: Ai stat în China 14 ani. Exact cât durează călătoria
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
pentru a aduce scripturile buddhiste, din cartea pe care ai tradus-o. Este mult, este puțin? Constantin LUPEANU: Buna mea prietenă, mă onorează staturile uriașe lângă care mă așezi. Călugărul Xuan Zang a reușit să ducă în patria sa, în secolul al șaptelea, cărțile sacre buddhiste, declanșând răspândirea acestei religii în China. Eu am tradus cărți de proză, poezie și filosofie, aș fi putut să fac alegeri și mai bune, însă sunt de acord că măcar cele numite în cadrul dialogului nostru
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
a promova cunoașterea, creativitatea, arta, știința, tehnica, literatura, poezia, muzica, alte activități culturale, spirituale ori intelectuale. Termenul vine de la grădinile lui Akademos, un crîng de măslini din afara cetății antice Atena, locul celebrei școli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat cuvintele și rațiunea celor vestiți. Tot așa, mai întîi, am fost și la
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
am fost și la Helis - cetatea lui Dromi - getul, Dromichete de pe Ialomița - prima universitate europeană, chiar și din lume - după unii, Aula Zamolsiană a geților, Andronicon, fondată cu multe milenii înainte de Academia de la Atena). Termenul a reapărut în Italia în secolul XV cu scopul de a oferi instrucție, de a genera ocazii pentru expoziții și în care creatorii vremii, expuneau pentru membrii creatori sau studenții lor, ori reprezentanții societății. Aproape toate țările au azi cel puțin o academie susținută de stat
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași ai acesteia, astfel că, împreună cu educația, a devenit o misiune a cetății pentru a crește și a avea, prin învățămînt public, cetățenii pe care și-i dorea în viitor cetatea. După secolul XV, un grup de umaniști italieni au redefinit termenul academie drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta și a face un schimb de păreri referitoare la viața culturală a epocii, mersul înainte al culturii în lume. În
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Iași a existat Academia Mihăileană. Ulterior, a devenit o modalitate, loc, punct în care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească toate cunoștințele, luînd drept model pe maestru. În secolul următor, Europa, îndeosebi Franța, a cunoscut fenomenul școlilor academice din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita instituție Academia Regală de Pictură și Sculptură în secolul XVIII. Academia Regală Britanică a fost fondată la Londra în 1768. Ulterior, termenul de Academie a denumit o instituție de învățămînt superior în care accesul era permis doar studenților eminenți care doreau să se specializeze în diverse domenii artistice sau
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
în ultima joi, probleme naționale - cele mai grave. În joia din lunile cu cinci joi, ședințe care privesc soluționarea problemelor de managemant cultural intern și extern. Nu este o academie în sens clasic, încă, dar tinde de peste un sfert de secol să devină o academie modernă, fiind susținută financiar de editura cu același nume, care lucrează în cheie zamolsiană. Este o continuatoare a curentelor daciste, clasice, din cultura română (N. Densușianu, B.P. Hasdeu, M. Eminescu și alții, respectiv din 1 oct.
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
unor vremuri apuse care au coincis cu anii lui cei mai frumoși. De aceea, felul în care evocă e sincer și fără echivoc. Cartea se citește cu plăcere și curiozitate pentru ce a fost atunci, în anii cincizeci - șaptezeci ai secolului trecut care au lăsat, în sufletul lui Constantin Mateescu și al întregii lui generații, o urmă adâncă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
frumoasă dimineață de sfârșit de vară. De pe ulițele satului, creștinii se adunau în biserica lor, pentru rugăciune. Nicu și familia sa își ocupară locurile, după ce au aprins lumânări și au sărutat icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoană veche de prin secolul al XVI-lea. (O adevărată comoară sacră. Unică în felul ei, icoana are pictat, la picioarele Sfintei Fecioare, capul Sfântului Ioan Botezătorul). După slujbă, ușurați de păcatele unei săptămâni, enoriașii se îndreaptă spre casele lor. Nicu cu familia își urmează
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere (respectiv fotografia) nu poate induce privitorului aceeași trăire ca opera originală, noi știm și că orice regulă e întărită de excepție. Măiestria cineastului
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
pictat de un artist iscusit: „Liniștea se sparge în bucăți fierbinți, / Semn de resemnare, de-așteptări cuminți. Șoapta adierii încă mai rezistă, / Freamătă pe-o frunză, și aceasta tristă” (Zi de vară). Vera Crăciun se înrudește în spirit cu poeta secolului trecut Magda Isanos, prin patetismul din glas și prin intensitatea trăirii. Pildă stau poemele: „Dacă mă cauți”; „Să nu mă cauți”; „Tu să mă ierți” - poeme de dragoste tremurândă, scăldată-n candoare și-n lumina ce iradiază de pe chipul sufletesc
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
țineam aprinsă ; O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI Citește mai mult Zburam pe aripi de lumină;În marea dulcelor speranțe,Și pic cu pic și orice vină,Avea și tonuri și nuanțe.Privirea mi-o țineam aprinsă ;( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
țineam aprinsă ;( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă...De colțul prins de amăgiri.Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună,Au tot cules dezamăgire,Cu trăsnete și norii tună.Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI... XII. ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016. Pământul meu de țară Limba mea cea de-o ființă-i, Scump tezaur, suferință. Limba mea ca o comoară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
ALBĂ IULIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mesajul Consiliului Unirii la Albă Iulia Publicat la 29 noiembrie 2012; 86 afișări; MESAJ către Românii veniți la Albă Iulia Frați Români, “Secolul XIX, al naționalităților”, a însemnat și cristalizarea conștiinței privind unitatea națională românească, privind un destin comun în trecut, prezent și viitor. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
Chișinău și Cernăuți. Nicolae Bălcescu ne-a lăsat testamentul: „Națiunea este mai importantă că Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă, dar Națiunea, odată distrusă, este definitiv dispărută!” Consiliul Unirii s-a constituit în acest an, în care s-au împlinit două secole de ocupație ruso-sovietică a pământurilor românești dintre Prut și Nistru, și are drept obiectiv strategic reconfirmarea Actului de Unire din 1918, prin lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop, fapt evocat și în Declarația de la Chișinău din 28 iunie 1991. Consiliul Unirii include
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
din Magdeburg și altele, testate pentru obținerea unor informații cu referire la construirea la Petrila a unei separații moderne, mai eficiente și cu capacități sporite de prelucrare, față de vechile separații aflate încă în funcțiune în Valea Jiului. În deceniul doi al secolului al XX-lea, belgienii France Fouquet și Habets construiesc Rheo-spălătoarele în care aranjarea dispozitivelor de spălare și a jgheaburilor în serie, paralel, în cascadă și folosirea unui curent de apă orizontal și a unui curent inferior ascendent au determinat rezultate
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL IV - ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA D acă secolul anterior a fost, în bună măsură, o perioadă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL IV - ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA D acă secolul anterior a fost, în bună măsură, o perioadă de ruptură față de formele instituționale tradiționale, observându-se totuși evident un ritm alert și un conținut înnoitor al substanței materiale și spirituale a socetății românești - cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL IV - ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA D acă secolul anterior a fost, în bună măsură, o perioadă de ruptură față de formele instituționale tradiționale, observându-se totuși evident un ritm alert și un conținut înnoitor al substanței materiale și spirituale a socetății românești - cu toată orientalizarea de care a fost
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]