112,413 matches
-
minimă, atât de necesară conviețuirii în liniște pe planetă Pământ. Dimpotrivă, ambii poli (Rusia și SUA) s-au reînarmat și, într-un fel, au redeschis politicile și strategiile de confruntare. Această pare a fi realitatea îngrijorătoare a acestui început de secol. Desigur, dacă liderii de la Washington și de la Moscova nu și-au dat mâna, nu înseamnă că nu există nicio șansă să nu și-o dea în viitor. Acțiunea recentă a Rusiei în Siria nu s-a efectuat, probabil, fără cunoștință
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru distrugerea Statului Islamic și înlăturarea pericolelor generate de acesta, chiar dacă o astfel de formațiune a aparut datorită somnului rațiunii strategice și în Est și în Vest. 2. Reactivarea faliei strategice Marea Neagră - Marea Baltica constituie expresia tranșantă a unei realități de secole, caracterizată de imposibilitatea conexării extremelor și a respectării frontierelor geopolitice. De fapt, astfel de frontiere sunt extrem de fluide și de perverse. Trec totdeauna pe acolo pe unde triumfă rațiunea intempestiva și conjuncturala a intereselor și nu interesul rațiunii strategice suficiente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modul de abordare a noilor riscuri de către state din centrul și estul Europei și integrarea elementelor strategiilor acestora în imaginea de ansamblu a securității europene. O parte din riscurile actuale la adresa securității diferă în mod fundamental de cele de la sfârșitul secolului trecut. Bineînțeles, unele riscuri au capacitatea de a transcende istoria (războiul, riscurile epidemice etc.), dar și acestea își schimbă relevanță odată cu evoluția societății. Discursul și acțiunea comunității internaționale se adaptează în mod continuu noilor realități. Provocările nu se rezumă numai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
același timp, modul de structurare a strategiilor de securitate exersate ne pot oferi exemple de urmat în formularea unei viitoare strategii naționale de securitate. Marea Britanie O putere ambițioasă, Marea Britanie își denumește veleitar strategia de securitate: O Britanie puternică într - un secol al incertitudinii 1. Britanicii consideră că, într-o lume în continuă schimbare, principala îndatorire a guvernului o reprezintă asigurarea securității statului, acordând astfel o deosebită importantă prevenirii și gestionării riscurilor și amenințărilor curente. Prin strategia de securitate, se considera că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările din acest secol al incertitudinilor. Prin strategia națională de securitate, statul britanic evaluează contextul strategic și rolul distinctiv al Mării Britanii în arhitectură de securitate globală, face o analiză a riscurilor viitoare, punând accent pe probabilitatea și impactul acestora și estimează modalitățile cele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică, monarhia constituțională era formă de stat cu vaste ramificații și legături care "unea" civilizația românească de lumea occidentală, producând o îndepărtare controlată de simbolurile răsăritene, balcanice și chiar otomane. Pentru că schimburile de idei și curente, care a început la mijlocul secolului al XIX-lea, a adus în principatele române, zestrea unor simboluri aproape nostalgice, care au transformat civilizația vestică într-un reper inconfundabil și aproape incomparabil. Monarhia constituțională a fost legată de la momentul ideii prințului străin de Vest, așa cum constituția de la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
proporție de 100%"9. Mihai I, în interviurile pe care le-a acordat de-a lungul timpului - o sursă de informatie neprețuita în lipsa unor memorii care să clarifice opțiunile și rememorările sale cu privire la evenimentele care au marcat pentru jumătate de secol relația dintre Est și Vest - insistă pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
semnificație specială pentru modul în care românii și alte popoare, precum cele Baltice, au perceput această înțelegere. În fond, dezvăluirea acestuia nu venea decât să întărească teza potrivit căreia, o sumă de înțelegeri nelegitime, transformaseră și deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele făcea un apel la Occident, comunitatea internațională pentru a accepta declarația de independență a Republicii Moldova, în special la foștii Aliați; din mesaj se remarcă și o definiție implicită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și care, datorită circumstanțelor politice internaționale, au devenit mai repede emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fosta republică sovietică alături de familia europeană, nu apare ca fiind congruenta, sinonima, bilaterală. Regele se arătă sceptic față de constantă și soliditatea acțiunilor UE, mai ales că prejudecată monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În același timp, monarhul este contrariat de atitudinea UE: Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru binele țării, atât cu Estul, cât și cu Vestul. Un episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale nenumărate, dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat politic într-un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate în semnificații, au, la rândul lor, trei conotații majore: caracterologice, spațiale și memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o societate agrara, Iași, Ed. Polirom, 2015. TEODORESCU, Bogdan, SULTĂNESCU, Dan (coord), 12. XII: Revoluția portocalie în România, București, Ed. Institutul PRO, 2006. THOVERON, Gabriel, Comunicarea politică azi, București, Ed. Antet, 1996. TISMĂNEANU, Vladimir, ILIESCU, Ion, Marele șoc-din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu, Ed. Enciclopedica București, 2004. VERBA, Sidney, NYE, Norman H., KIM, Jae-on, Participation and political equality, Chicago, The University of Chicago Press, 1978. ZAMFIR, Cătălin, Politici sociale în România 1990-1998, București, Ed. Expert
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai lovesc de barierele frontierelor naționale, informația circulă cu viteză undelor electomagnetice, iar indivizii iau decizii cu mult mai mare viteză decât în urmă cu doar câteva zeci de ani. Pentru Paolo Savona cele patru caracteristici principale ale economiei începutului secolului XXI: liberalizare, finanțare, informatizare și globalizare, fug de sub controlul statului, ce "a rămas teritorial, în vreme ce bogăția a devenit nomada"1. De asemenea, bogăția, dincolo de a se fi deteritorializat, s-a dematerializat și a devenit foarte volatilă. Companiile transnaționale nu au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
PORTER, Michael, The Competitive Advantage of Nations, MacMillan Press, Londra, 1982. SOLOW, Robert, Lezioni sulla teoria della crescita endogena, La Nuova Italia Scietifica, Romă, 1994. Alfabetizare politică prin lexic, instituții și modele teoretice englezești: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea [Political Literacy through English Lexic, Institutions and Models. România în the Second Hald of the 19th Century] Roxana PATRAȘ Abstract. The present article endeavours to explore the political terminology of Anglo-Saxon origin, aș well aș to emphasize
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the Romanian orators, and follow the track of their dissemination through either English originals or Romanian/ French translations. Keywords: political literacy, Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și reflectarea influentelor modelului politic englez/ american în câteva dintre cele mai percutante discursuri ale secolului al XIX-lea. Prezumția că un al treilea model cultural - modelul cultural englez - mediază între influență franceză "modelatoare" și cea germană "catalizatoare"5 se sprijină pe cercetările unor istorici precum Valeriu Florin Dobrinescu, Dumitru Vitcu, Constantin Ardeleanu sau Paul Cernovodeanu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culturi. Precum dovedește bibliografia de specialitate, o atenție deosebită a fost îndreptată spre relațiile româno-britanice dintre cele două state în jurul celui de-l Doilea Razboi Mondial 7. Totuși, cercetarea influenței culturale a modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În complementaritatea studiului lexicografic, se va urmări circuitul scrieri/ idei lansate de Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, James Stuart Mill, ș.a. - fie în textul original, fie în traduceri franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea. Către o precizare a noțiunii de "alfabetizare politică" (political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al termenului și să decidem care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]