3,145 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Prin_codrii_seculari.html [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Prin_codrii_seculari.html [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Prin_codrii_seculari.html [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea Albastră, Te numeri și tu printre ele, Frumoasă mușcată în fereastră. Referință Bibliografică: Prin codrii seculari / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Prin_codrii_seculari.html [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Plină de bube-i lumea mâncată-ncet de viermii Ce gem adânc în dealuri sătui de nu mai pot Iată că marea crimă în loc să șteargă vina Ce din adânc de vremuri se-adunase mereu Ea se adaugă tristă marii vini seculare Sporind-o fără margini până la Dumnezeu Putrezesc negre, Doamne, dealurile pe coaste Munții sunt hoituri triste duhnind pe orizont Umblă prin sate viermii acoperind pământul Ros e pân'-n măduvă bătrânul nostru Olt Și iată iar nemernic se mai gândește
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369192481.html [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
bunicul. - Hai, unchiule, ce ai de ascuns? insistă sărbătoritul. - Într-adevăr, sunt lucruri tainice, cărora puțini le înțeleg tâlcul. Bunicul Marin, avea 65 de ani, dar era un bătrân verde și vârtos, frumos și drept la stat ca un tufan secular; cu fața măslinie și senină, cu mustața argintie; păr des și nins de ani, ochii căprui aveau privirea blândă, iar când zâmbea i se vedeau dinții sănătoși, frumos ordonați. La vârsta aceea încă avea toți dinții în gură; chip luminos
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
smeriți în biserica veche, restaurată în anul 2011, și am atins piciorul sfintei mese, înviforați de istorie și legendă. Am încercat să buchisim numele ctitorilor și donatorilor, scrise în grai vechi pe un triptic vechi din lemn de paltin. Icoanele seculare, sfinții zugrăviți direct pe inima lemnului, ușițele ce te obligă să te apleci pentru a intra în taină, toate îndeamnă la îngenunchere și rugăciune. Îngrădiți de obligațiile profesionale, am plecat de la Moisei purtând în inimi cuvintele Părintelui Teofil: „Când poți
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
toamnei se fac mari, Se urcă voia bună în stejari, Cu veverițe, să adune ghinde. Copacii toamnei sunt puternici, tari, Nici vântul și nici ploaia nu-i surprinde Și nici tristețea rece nu-i cuprinde, Chiar când ajung, în codru, seculari. Noi nu suntem la fel în fața sorții, Ne clătinăm în vânt, pierduți pe drum, Durerea n-o oprim în fața porții Iar toamna ne îmbracă-n foi de fum. Și resemnați de suflul crud al morții, Ne prăbușim în noapte și
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446130873.html [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
cu puterea statală a fost întemeiată pe dragoste creștină, pe curaj profetic și pe jertfa personală, de sine. Fără a intra, de fapt, în conflict cu autoritatea ce o revendica atribuțiile voievodului, Sfântul Neagoe a reușit să „dea Cezarului (și secularului) ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”!... Relația dintre Biserică și Stat a cunoscut în România post-decembristă o evoluție care se caracterizează prin tendințe de armonizare a politicilor sociale, precum și de înțelegerea clară, corectă a
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
pe lângă firișorul de apă care curgea paralel cu o străduță îngustă până aproape de Ulița Popilor. Am urcat dealul încet până la casa cu numărul 778, am intrat în curte și am descoperit o lume apusă, o curte mare străjuită de arbori seculari și o casă veche, păstrată ca muzeu de pe timpul lui Popa Bratu. Am avut norocul să întâlnesc aici o rudă de-a poetului, venită proaspăt de la București, care ne-a purtat prin toate încăperile, povestindu-ne din viața și activitatea
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
de interdependență, de un tip de relație pe care politicul o are cu orice altă formă de coeziune socială. Cu atât mai mult cu cât Bisericile - care sunt organisme venerabile, dacă ar fi să le definim dintr-o perspectivă strict seculară. La noi, va exista, cred, multă vreme, o tensiune între concepția celor care văd în separația radicală o soluție de onestitate din perspectiva autonomiei (politică și religioasă), și cei care vor susține cooperarea ca o soluție de onestitate din perspectiva
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
cele trei mii de cărți bisericești, Cazania lui Varlaam (1643) și Noul Testament de la Bălgrad (1648). Are 5.000 de locuri, iar Biserica Patriarhiei Române cca 300 de locuri! Sunt nemernici, proveniți din moluscă, care comentează în fel și chip intenția seculară de a avea și poporul român o catedrală a neamului, pe măsura istoriei milenare, dacă nu a prezentului! Străzile din jur amintesc de evenimentele din Decembrie '89. Nici astăzi nu se știe cine a dus cei peste 40 de morți
VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_vest_de_sergiu_gabureac_1368785888.html [Corola-blog/BlogPost/354890_a_356219]
-
cum bine spune Nicolae Iorga. Omul Eminescu aducea cu el din adâncul generațiilor care se succedă ceva foarte vast și foarte adânc. Iar locul unde se născuse îi dădea din cetățile și bisericile sale un sentiment istoric, de lungi înfățișări seculare. Un om că el îl vom avea din nou numai când peste o epocă limpede va domina o minte înaltă, având curajul de a rămâne sus pe pisc orice ape învălmășite s-ar abate la picioarele muntelui. De dincolo de calendar
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
condusă de un guvern provizoriu și un congres național. De la instalarea lui Leopold I ca rege, la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei), Belgia este o monarhie constituțională cu o democrație parlamentară , și cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din 1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949. Cunoscând acum cât de cât istoricul Belgiei și mai ales al
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1481972622.html [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A consemnat, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: 31 august-Ziua Limbii Române / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1345, Anul IV, 06 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
prioritar a Europei occidentale, cu (ne)buna știință a opulenței și fariseismului biruitor dându-se uitare faptul că tocmai el, creștinismul, i-a așezat pe europeni în loja planetei, și pentru ca tot astăzi, ca o imensă bătaie de joc la adresa secularelor jertifiri românești întru apărarea întregii creștinătăți medievale de pericolul turco-tătar, Uniunea Europeană să-și deschidă larg porțile în fața milioanelor de neomigratori mahomedani... Fiecare dintre noi poate contribui cu o câtime la îndreptarea actualei stări de lucruri, doar dacă vom urma porunca
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească. Bobul de aur ,în cuptor În pace să se rumenească. Liniște să aveți în țară! Românii toți să se adune În vatra noastră seculară Dă-le, Doamne, vremuri bune! Referință Bibliografică: Plugușorul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1451229876.html [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate rece pe care încercăm prin toate mijloacele să o înțelegem. Dar trezirea cunoștiintei la realitatea anti-spirituală, a maturității seculare, a început deja să ne obosească, să ne tulbure viziunea. Câtă fericire am văzut până acum în istorie? Aspirațiile noastre după un paradis terestru, fără de Dumnezeu, nu ni se mai par atât de realiste. Ne este teama că rămași singuri
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
FI..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. De-ai fi Tei stingher la mal Eu Floarea de nufăr plutitoare, Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai fi
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
M-ar înveli frunzele-ți nude, Tu pe creste m-ai purta. Citește mai mult De-ai fi Tei stingher la malEu Floarea de nufăr plutitoare,Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular,Aș răsări la umbra ta:Sfioasa Floare de mărgăritar.Tu m-ai hrăni, m-ai alinta.De-ai fi tu Bradul veșnic viu,Eu Floare de colț muritoare,Tot acolo am să fiuSă sorb iubireați răbdătoare.De-ai fi Mesteacănul
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
diferite personalități culturale, sau reprezentative ale unor timpuri de distinsă și memorabilă glorie ale Moldovei. Așa am ajuns în fața teiului lui Eminescu, acum încins cu un rezistent brâu metalic pentru a nu i se risipi în zeci de bucăți trunchiul secular, ajuns într-un real grad de putrezire. Cum Eminescu va dăinui pentru cultura românească de-a lungul timpurilor viitoare, în pofida faptului că aceasta a devenit o soră vitregă atât pentru guvernanții acestei țărișoare greu încercată în ultimii douăzeci și patru de ani
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
este complet dezinteresată de cărți și conținutul lor, indiferent de tematica acestora, teiul lui Eminescu va dăinui și va fi permanent în inimile ieșenilor și prin ei a tuturor românilor, de aceea Bunul Dumnezeu a făcut ca din rădăcinile teiului secular, să răsară o nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire. Atâta timp cât teiul va pulsa de viață, sub coroana sa măreață, mereu se va naște o nouă dragoste, iar perechile ce se vor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
un înțeles idolatru, îmbrăcat cel mult, în haine creștine. În esență, apelul lui Iosif Țon este de a reveni la religia biblică autentică, reușind să dăm la o parte păgânsimul care s-a strecurat în interiorul creștinismnului, rămânând tari în fața influențelor seculare și ateiste din societatea contemporană. Nu în ultimul rând, în secțiunea dedicată Europei la începutul mileniului al treilea, Iosif Țon ne conduce printr-o amplă analiză a fenomenului religios, conturând pericolele ce pândesc la tot pasul creștinismul adevărat și chemându
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_caderea_in_ritual_de_iosif_ton_o_carte_document_despre_regasirea_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]